Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cartea a II-a, „Familia”, isi propune, in primul rand, o regandire a modalitatii de reglementare a materiei familiei, renuntandu-se la ideea unui cod distinct care sa reglementeze acest domeniu - asa cum exista in prezent - si propune, totodata, o reglementare unitara a aspectelor de
drept civil, inclusiv a celor legate de domeniul familiei.
Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dovada pe care o poate face cel chemat sa raspunda pentru insulta sau calomnie, in scopul de a stabili adevarul afirmatiei sau imputarii facute si a inlatura astfel caracterul penal al faptei.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Bunuri care pot fi schimbate, inlocuite pentru executarea unei obligatii
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Dincolo de schimbarea modalitatii de reglementare, prezentul Cod propune societatii romanesti o reglementare adaptata a realitatilor sociale, ca evolutie fireasca a acesteia in timp, introducand astfel o serie de noutati ce vizeaza fie modificari ale solutiilor actuale (cum este de exemplu in cazul regimului matrimonial), fie recunoasterea legislativa a unor situatii de fapt, care, in prezent, nu exista din punct de vedere juridic (cum este, de exemplu, logodna).
De asemenea, este de mentionat faptul ca la conceperea prevederilor Cartii a II-a au fost avute in vedere si conventiile internationale la care Romania este parte, precum si standardele europene in
domeniu .
In Titlul I, „Dispozitii generale”, in principal:
iƒ˜ se intareste
obligatia instituita in sarcina statului de a sprijini, prin masuri economice si sociale, casatoria, precum si dezvoltarea si consolidarea familiei si se mentioneaza caracterul liber al consimtamantului la casatorie, care este de ordin constitutional;
iƒ˜ se consacra principiul interesului superior al copilului in concordanta cu prevederile Conventiei O.N.U. cu privire la drepturile copilului si cu cele ale Legii nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului;
iƒ˜ se stabileste competenta privind aplicarea dispozitiilor din materia familiei, respectiv se stabileste ca
instanta competenta
instanta tutelara.
Titlul al II-lea, „Casatoria”, cuprinde normele referitoare la conditiile de fond pentru incheierea casatoriei, formalitatile necesare, dovada casatoriei, nulitatea acesteia, drepturile si indatoririle sotilor, regimurile matrimoniale, precum si dispozitiile privind desfacerea casatoriei.
Ca noutate absoluta, Titlul al II-lea reglementeaza urmatoarele aspecte:
iƒ˜ Logodna
Ratiunea care a stat la baza acestei reglementari este data de realitatea sociala traditionala in Romania in ceea ce priveste logodna. Capacitatea de a incheia logodna este aceeasi cu capacitatea ceruta pentru incheierea casatoriei. Nu sunt impuse insa cerinta avizului medical si cea a autorizarii date de organul administrativ. Proiectul nu prevede formalitati aparte, speciale, pentru logodna, aceasta putand fi dovedita cu orice mijloc de
proba . In acelasi context, proiectul reglementeaza restituirea darurilor facute in considerarea logodnei, precum si sanctionarea ruperii abuzive a acesteia.
iƒ˜ Locuinta familiei
In lumina Noului Cod civil, locuinta familiei beneficiaza de un
regim juridic special, fiind o componenta a asa-numitului „regim primar imperativ”. Astfel, pentru a putea dispune asupra locuintei familiei este obligatoriu consimtamantul ambilor soti, chiar daca numai unul dintre ei este
proprietarul acesteia. In cazul nerespectarii acestei conditii, proiectul stabileste sanctiuni diferite, dupa cum locuinta familiei a fost sau nu notata in cartea funciara.
iƒ˜ Alegerea regimului matrimonial
Pentru prima data se ofera sotilor posibilitatea de a alege intre regimul comunitatii legale, cel al comunitatii conventionale sau cel al separatiei de
bunuri . Spre deosebire de reglementarea in vigoare, cei care nu vor dori sa li se aplice comunitatea legala vor putea incheia conventii matrimoniale, care vor fi autentificate de notar si, pentru a fi opozabile tertilor, vor fi inscrise in Registrul national al regimurilor matrimoniale, tinut in format electronic de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania (la cererea sotilor, conventiile pot fi notate si in cartea funciara sau inscrise in registrul comertului, precum si in alte registre de
publicitate prevazute de lege).
In timpul regimului comunitatii, bunurile comune pot fi impartite, in tot sau in parte, prin buna invoiala sau pe cale judecatoreasca, fara nici o conditionare, lucru care nu este permis de legislatia in vigoare.
Potrivit regimului separatiei de bunuri, fiecare dintre soti este
proprietar exclusiv asupra bunurilor dobandite inainte de incheierea casatoriei, precum si a celor pe care le dobandeste in
nume propriu dupa aceasta
data .
In ceea ce priveste modificarea regimului matrimonial, aceasta se poate realiza fie pe cale conventionala, fie pe cale judiciara, dupa caz.
iƒ˜ Divortul pe cale administrativa
Trebuie mentionat ca acest tip de
divort poate interveni numai cu respectarea stricta a conditiilor expres prevazute de lege, si anume ca ambii soti sa fie de
acord cu divortul si sa nu existe copii minori. Competenta este data ofiterului de
stare civila de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor, care, constatand desfacerea casatoriei, va elibera, potrivit legii, un
certificat de
divort. In caz de refuz din partea ofiterului de stare civila, sotii pot introduce
cerere de
divort la
instanta de
judecata .
Solutia introducerii acestei institutii are in vedere faptul ca nimic nu justifica incarcarea activitatii instantelor judecatoresti cu o procedura pur administrativa, care nu presupune nici o opera de „judecata”.