Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Masura arestarii preventive in faza de urmarire penala poate fi luata si fata de
infractorul minor. Potrivit art. 160e C.proc.pen., astfel cum a fost modificat prin
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 109/2003,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala. Procesele-verbale incheiate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata sunt mijloace de proba (ex. procesul verbal de cercetare la fata locului, procesul-verbal de perchezitie domiciliara etc.)
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Pedeapsa principala privata de libertate,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Pedeapsa principala privata de libertate,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Infractiunea se consuma in momentul in care,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazute in sectiunea I, cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Pedeapsa principala privata de libertate,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Pedeapsa principala privata de libertate,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Pedeapsa principala privata de libertate,
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
in materia arestarii preventive a minorului se aplica dispozitiile prevazute pentru arestarea majorilor,cu derogarile si completarile prevazute la art. 160e -160h .
Astfel, potrivit art. 160f, minorilor arestati preventiv li se asigura, pe langa drepturile prevazute de
lege pentru majori, drepturi proprii si un regim special de detentie preventiva, in raport cu particularitatile varstei lor in asa fel incat masurile privative de libertate dispuse sa nu le prejudicieze dezvoltarea fizica, psihica sau morala.
Asistenta juridica a invinuitilor sau inculpatilor minori arestati preventiv este obligatorie in toate cazurile, organele judiciare fiind obligate sa ia masuri pentru desemnarea unui
aparator din oficiu si sa asigure contactul si comunicarea directe intre acesta si
minor.
Ori de cate ori se dispune
retinerea sau
arestarea preventiva a invinuitului sau inclupatului minor, se prevede obligativitatea incu-nostintarii, in cazul retinerii - imediat si in
termen de 24 de ore, in cazul arestarii, a parintilor, tutorelui, persoanei in ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul sau a altei persoane desemnate de acesta, precum si a serviciului de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a sanctiunilor neprivative de libertate de pe langa
instanta careia i-ar reveni competenta sa judece in prima
instanta cauza, incunostintarea persoanelor amintite se consemneaza intr-un
proces-verbal.
In ceea ce priveste regimul special de detentie al minorilor arestati preventiv, alin. (4) si (5) ale art. 160f prevad ca pe perioada arestarii preventive minorii se tin separat de majori, in locuri anume destinate acestui scop, respectarea drepturilor si a regimului special fiind realizate prin controlul unui
judecator desemnat de presedintele instantei, prin vizitarea locurilor de detentie preventiva de catre procuror, precum si prin controlul efectuat de alte organisme abilitate de
lege sa viziteze detinutii preventiv.
Dispozitiile cuprinse in art. 160f C.proc.pen. vizeaza drepturile proprii si regimul special pentru minori, diferite in multe situatii de cel al majorilor, care au calitatea de
invinuit sau
inculpat. Cu toate ca legiuitorul instituie norme cu caracter de protectie pentru
infractorul minor, totusi, in mod cu totul exceptional, acesta poate fi retinui sau arestat preventiv.
Potrivit art. 160g C.proc.pen., in mod cu totul exceptional, minorul intre 14 si 16 ani, care raspunde penal, poate fi retinut la dispozitia procurorului sau organului de
cercetare penala, cu instiintarea si sub controlul procurorului, numai daca exista date certe ca acesta a comis o infractiune pedepsita de
lege cu
detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai marc, pentru o durata ce nu poate depasi 10 ore.
Din redactarea textului, rezulta conditii specifice fata de
retinerea majorului: existenta unor date certe din care sa reiasa ca minorul a savarsit infractiunea;
pedeapsa pentru
infractiunea savarsita sa fie
detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani sau mai mare; durata nu poate depasi 10 ore, iar in cazul retinerii de catre organul de
cercetare penala,
retinerea se dispune numai cu instiintarea si sub controlul procurorului.
In ceea ce priveste aceste conditii, daca pentru majori se cere
drept conditie sa existe
probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta penala, in cazul minorilor, conditia o constituie existenta unor date certe ca acesta a savarsit o
infractiune .
Din analiza celor doua texte care impun aceste doua conditii [art. 143 alin. (1) si (3), respectiv an. 160g alin. (1)], rezulta ca, in cazul retinerii minorilor, se cere mai mult decat in cazul majorilor. Potrivit art. 681 C.proc.pen., sunt indicii temeinice cand din datele existente in
cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza
acte premergatoare sau acte de urmarire penala, a savarsit fapta, in cazul minorilor, se cere existenta unor date certe, ceea ce semnifica mai mult decat existenta unor presupuneri.
Retinerea poate fi prelungita de
procuror cu cel mult 10 ore, prin
ordonanta motivata si numai daca se impune.
Potrivit art. 160h, minorul cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani nu poate fi arestat preventiv decat daca
pedeapsa prevazuta de
lege pentru fapta de care este
invinuit este
detentiunea pe viata sau
inchisoare de 10 ani sau mai mare si o alta masura preventiva nu ar fi suficienta.
S-a hotarat ca prin
pedeapsa prevazuta de
lege sa intelege
pedeapsa prevazuta de textul care incrimineaza fapta, iar nu
pedeapsa aplicata minorului potrivit art. 109 C.pen., cu limitele prevazute de textul incriminator reduse la jumatate .
In ceea ce priveste durata arestarii preventive, in cazul inculpatului
minor cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani, aceasta nu poate depasi, in cursul urmarii penale 15 zile, iar verificarea legalitatii si temeiniciei ei se va face periodic in cursul judecatii, dar nu mai tarziu de 30 de zile. Prelungirea masurii in cursul urmarii penale sau mentinerea ei in cursul judecatii nu pot fi dispuse decat in mod exceptional.
Arestarea preventiva a minorului cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani, in cursul urmarii penale, nu poate sa depaseasca, in total, un
termen rezonabil, si nu mai mult de 60 zile, fiecare prelungire putand fi dispusa pentru maxim 15 zile. Prelungirea arestarii preventive in cursul urmarii penale poate ajunge, in total, la 180 de zile doar in cazul exceptional reglementat de teza finala a alin. (2) al art. 160h, respectiv atunci cand
pedeapsa prevazuta de
lege pentru fapta savarsita este
detentiunea pe viata sau inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, in ceea ce priveste
inculpatul minor cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani, acesta poate fi arestat preventiv in cursul urmaririi penale pe o durata de cel mult 20 de zile, putand fi prelungita de fiecare data cu 20 de zile, fara a depasi insa, pe parcursul urmarii penale un
termen rezonabil, si nu mai mult de 90 de zile.
In mod exceptional, cand
pedeapsa prevazuta de
lege pentru fapta savarsita este
detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 de ani sau mai mare,
arestarea preventiva poate fi prelungita pana la 180 de zile. Verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive a inculpatului
minor mai mare de 16 ani se efectueaza, in cursul judecatii, periodic, dar nu mai tarziu de 40 de zile.
Potrivit alin. (4) al art. 160h, durata arestarii invinuitului
minor este de cel mult 3 zile.
Desi nu exista norme derogatorii in aceasta materie, fata de modul de tratare a problemei infractorului minor, apar totusi unele neconcordante.
Astfel, se pune problema aplicarii pedepselor prevazute de art. 100 C.pen. atunci cand in cadrul urmaririi penale a fost dispusa
arestarea preventiva .
Potrivit art. 100 C.pen., fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa ori i se poate aplica o
pedeapsa. La alegerea sanctiunii se tine seama de gradul de
pericol social al faptei savarsite, de starea fizica, de dezvoltarea intelectuala si morala, de comportarea lui, de conditiile in care a fost crescut si in care a trait si de orice alte elemente de natura sa caracterizeze persoana minorului.
Pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului.
In cazul in care
instanta aplica
pedeapsa inchisorii, urmeaza sa se deduca din cuantumul pedepsei perioada arestarii preventive, prin aplicarea pedepsei cu inchisoarea confirmandu-se totodata si ca masura arestarii preventive a fost justificata.
Problema apare atunci cand
instanta dispune luarea unei masuri educative, ceea ce da nastere la o
incompatibilitate intre luarea masurii arestarii preventive si aplicarea in final a unei masuri educative infractorului minor, in aceasta situatie se pune intrebarea ce caracter poate avea privarea de libertate, fata de masura educativa.
Atunci cand se dispune luarea masurii arestarii preventive impotriva minorului pare nepotrivita finalizarea procesului prin aplicarea unei sanctiuni neprivative de libertate, de aici rezultand si o neconcordanta intre viziunea organului judiciar asupra masurilor luate pe parcursul procesului si sanctiunea aplicata. Pentru acest motiv, s-a facut propunerea ca atunci cand se dispune luarea masurii arestarii preventive, aceasta sa fie adusa la indeplinire prin incredintarea minorului unei institutii speciale, cu sarcina de a-l supraveghea pe
minor si
obligatia sa-1 prezinte ori de cate ori este nevoie organelor judiciare .
Luarea masurii arestarii preventive ar putea fi interpretata ca o anticipare a sanctiunii ce se va lua, adica aplicarea unei pedepse. Daca se accepta aceasta idee, in cazul luarii acestei masuri, aplicarea in final a unei masuri educative ar incalca regula stabilita prin art. 100 C.pen., potrivit careia
pedeapsa se aplica minorului numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea acestuia.
Interesant
