Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » CEDO. Justitie Europeana » Tratatul de la Lisabona si Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Tratatul de la Lisabona si Curtea de Justitie a Uniunii Europene

  Publicat: 01 Dec 2009       5877 citiri       Sursa: CVRIA        Secţiunea: CEDO. Justitie Europeana  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Tratatul de la Lisabona, semnat la 13 decembrie 2007 de cei 27 de sefi de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii, intra in vigoare la 1 decembrie 2009.

Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consiliul European este termenul folosit pentru a denumi intalnirile periodice ale Sefilor de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Banca Centrala Europeana (BCE)a fost inaugurata pe 30 iunie 1998. De la 1 ianuarie 1999 a preluat responsabilitatea implementarii politicii monetare europene, asa cum este definita de Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC).
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Act adoptat de organele de stat,

Presa si informare Acesta modifica cele doua tratate fundamentale, respectiv Tratatul privind Uniunea Europeana (TUE) si Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, noua denumire a acestuia din urma fiind a€˛Tratatul privind functionarea Uniunii Europenea€¯ (TFUE).


Tratatul de la Lisabona aduce modificari in ceea ce priveste organizarea si competentele Curtii de Justitie a Uniunii Europene.


A. Modificarile cu privire la organizarea institutiei si la numirea membrilor acesteia


Uniunea Europeana, dotata acum cu personalitate juridica, se substituie Comunitatii Europene. Astfel, prin Tratatul de la Lisabona, structura pe piloni dispare si Uniunea dispune de un nou cadru institutional. In consecinta, astfel cum si alte institutii isi schimba denumirea, sistemul jurisdictional al Uniunii, in ansamblu, se va numi Curtea de Justitie a Uniunii Europene, aceasta fiind compusa din trei instante: Curtea de Justitie, Tribunalul si Tribunalul Functiei Publice.


In ceea ce priveste crearea de tribunale specializate, Tratatul de la Lisabona reia dispozitiile existente, insa prevede in acelasi timp si anumite modificari in legatura cu modalitatile de infiintare a tribunalelor specializate, acestea urmand sa fie infiintate potrivit procedurii legislative ordinare (si anume in codecizie cu majoritate calificata), iar nu cu unanimitate, ca inainte.


Din Tratatul de la Lisabona reiese ca o cerere de modificare a Statutului Curtii de Justitie a Uniunii Europene este considerata a€˛proiect de act legislativa€¯ si, prin urmare, trebuie supusa procedurii legislative ordinare. In schimb, statutul judecatorilor si avocatilor generali, precum si regimul lingvistic al Curtii raman supuse regulii unanimitatii.


In ceea ce priveste modalitatile de numire a membrilor institutiei, Tratatul de la Lisabona reia dispozitiile existente, judecatorii fiind numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre pentru sase ani, insa dupa consultarea unui comitet al carui rol este de a emite un aviz cu privire la capacitatea candidatilor de a exercita functiile de judecator si avocat general la Curtea de Justitie si la Tribunal. Acest comitet este compus din sapte persoane alese dintre fostii membri ai celor doua instante, dintre membrii instantelor nationale supreme si din juristi reputati, dintre care unul este propus de Parlamentul European . Hotarand la initiativa presedintelui Curtii de Justitie, Consiliul adopta deciziile privind regulamentul de functionare a acestui comitet, precum si desemnarea membrilor acestuia.


In ceea ce priveste avocatii generali, o declaratie prevede posibilitatea de a majora numarul acestora de la 8 la 11, la solicitarea Curtii de Justitie.


B. Modificarile referitoare la competentele Curtii de Justitie a Uniunii Europene


Domeniile


Structura pe piloni introdusa de Tratatul de la Maastricht dispare. Prin urmare, competenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene acopera dreptul Uniunii Europene, cu exceptia cazului in care Tratatele prevad contrariul.


Astfel, Curtea de Justitie dobandeste competenta preliminara generala in domeniul spatiului de libertate, securitate si justitie, in urma disparitiei pilonilor si a eliminarii, prin Tratatul de la Lisabona, a articolelor 35 UE si 68 CE, care prevedeau restrangeri ale competentei Curtii de Justitie.


In primul rand, in ceea ce priveste cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala, competenta Curtii de Justitie de a se pronunta cu titlu preliminar devine obligatorie si nu mai este subordonata unei declaratii a fiecarui stat membru, prin care statul respectiv recunoaste aceasta competenta si indica instantele nationale care o pot sesiza. Prin Tratatul de la Lisabona, domeniul politiei si justitiei penale intra in dreptul comun si toate instantele pot sesiza Curtea de Justitie. O serie de dispozitii tranzitorii prevad, totusi, ca aceasta competenta deplina nu va fi aplicabila decat dupa cinci ani de la data intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona.


In al doilea rand, in ceea ce priveste vizele, dreptul de azil, imigrarea si alte politici referitoare la libera circulatie a persoanelor (printre altele, cooperarea judiciara in materie civila, recunoasterea si executarea hotararilor), Curtea poate fi sesizata acum de toate instantele nationale a€“ iar nu numai de instantele superioare - si este competenta pentru a se pronunta asupra unor masuri de ordine publica in cadrul controalelor transfrontaliere. In consecinta, Curtea de Justitie are competenta de drept comun in acest domeniu, chiar de la intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona.


In plus, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene dobandeste aceeasi valoare juridica cu cea a tratatelor. Aceasta intra in a€˛blocul de constitutionalitatea€¯ asupra caruia Curtea de Justitie se poate pronunta. Carta nu este insa opozabila Regatului Unit si Poloniei, care beneficiaza de o derogare potrivit careia Carta nu extinde capacitatea Curtii de Justitie si a niciunei alte instante din cele doua state membre de a considera ca actele cu putere de lege si actele administrative, practicile sau actiunile administrative sunt incompatibile cu drepturile sau cu principiile fundamentale pe care aceasta le reafirma. Pe de alta parte, sefii de stat si de guvern au fost de acord sa extinda in viitor aceasta derogare la Republica Ceha.


Desi notiunea de pilon dispare cu Tratatul de la Lisabona, politica externa si de securitate comuna (PESC), in temeiul titlului V din Tratatul UE, face in continuare obiectul aplicarii unor norme speciale si al unor proceduri specifice. Prin urmare, Curtea de Justitie nu este competenta sa controleze aceste dispozitii si nici actele adoptate in temeiul acestora, mai putin in doua cazuri, si anume:


1) Curtea este competenta sa controleze delimitarea dintre competentele Uniunii si PESC, a carei punere in aplicare nu trebuie sa aduca atingere exercitarii competentelor Uniunii si atributiilor institutiilor in vederea exercitarii competentelor exclusive si partajate ale Uniunii;


2) Curtea este competenta sa se pronunte in ceea ce priveste actiunile in anulare indreptate impotriva deciziilor care prevad masuri restrictive impotriva persoanelor fizice sau juridice adoptate de Consiliu, de exemplu, in cadrul luptei impotriva terorismului (inghetarea fondurilor).


Procedurile


Procedura preliminara se extinde la actele adoptate de organele, de oficiile si de agentiile Uniunii, care sunt incluse in dreptul Uniunii, astfel incat Curtea de Justitie le poate interpreta si poate controla validitatea acestora, la solicitarea instantelor nationale, pentru ca acestea din urma sa poata, de exemplu, sa verifice conformitatea legislatiei nationale cu dreptul Uniunii.


Prin Tratatul de la Lisabona se introduce o dispozitie potrivit careia Curtea de Justitie hotaraste in cel mai scurt termen in cazul in care o chestiune preliminara se invoca intr-o cauza pendinte in fata oricarei instante judecatoresti nationale privind o persoana supusa unei masuri privative de libertate. Astfel, se face referire chiar in textul tratatului la procedura preliminara de urgenta (PPU), care a intrat in vigoare la 1 martie 2008 si se aplica in privinta spatiului de libertate, securitate si justitie.


Tratatul de la Lisabona extinde controlul Curtii de Justitie la actele Consiliului European, care este recunoscut de Tratatul de la Lisabona drept o institutie de sine statatoare. In temeiul noilor dispoziti, Curtea de Justitie poate, la solicitarea statului membru interesat, sa se pronunte in privinta legalitatii unui act adoptat de Consiliul European sau de Consiliu, in cazul in care acesta a constatat existenta unui risc clar de incalcare grava de statul membru respectiv a anumitor valori (respectarea demnitatii umane, respectarea drepturilor omului etc.).


De asemenea, institutia are competenta sa se pronunte cu privire la actiunile formulate de Curtea de Conturi, de Banca Centrala Europeana si de Comitetul Regiunilor, care urmaresc salvgardarea prerogativelor acestora.


Tratatul de la Lisabona reduce strictetea conditiilor de admisibilitate a actiunilor formulate de particulari (persoane fizice sau juridice) impotriva deciziilor institutiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii. Particularii pot formula actiuni impotriva unui act normativ daca ii priveste direct si daca nu presupune masuri de executare . Prin urmare, particularii nu mai au obligatia de a demonstra ca actul respectiv ii priveste in mod individual.


In cadrul controlului respectarii principiului subsidiaritatii, Curtea de Justitie poate fi sesizata de un stat membru cu o actiune in anularea unui act legislativ pentru incalcarea principiului subsidiaritatii, act emis de un parlament national sau de una din camerele unui astfel de parlament. Actiunea trebuie sa fie introdusa in mod oficial de guvernul unui stat, dar poate fi si numai a€˛transmisaa€¯ de un guvern, adevaratul autor al actiunii fiind parlamentul national sau o camera a acestuia. De asemenea, Comitetul Regiunilor poate invoca incalcarea unor astfel de principii, in limita actelor in privinta carora consultarea sa este obligatorie.


Tratatul de la Lisabona accelereaza, in plus, mecanismul sanctiunilor pecuniare (suma forfetara si/sau penalitate cu titlu cominatoriu) in cazul neexecutarii unei hotarari de constatare a neindeplinirii obligatiilor. Astfel, Curtea de Justitie poate sa aplice, chiar de la prima hotarare de constatare a neindeplinirii obligatiilor, sanctiuni pecuniare in cazul in care nu sunt comunicate Comisiei masurile nationale de transpunere a unei directive.


In sfarsit, Comisia, la finalul unei perioade de cinci ani, poate formula actiuni in constatarea neindeplinirii obligatiilor privind masuri referitoare la cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala luate inainte de intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona.






Citeşte mai multe despre:    Tratatul de la Lisabona    Curtea de Justitie a Uniunii Europene    UE

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte Titluri

CJUE nu este competenta sa se pronunte asupra unui diferend frontalier cu caracter international care nu tine de dreptul Uniunii
Sursa: EuroAvocatura.ro

Legea concurentei: raportarea amenzii la cifra de afaceri realizata in anul anterior – pedeapsa justa sau grava inechitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Formalitatile necesare transferului salariatilor de la un angajator (cedent) la altul (cesionar)
Sursa: Av. Iulian Gales

Codul Fiscal: Stabilirea de catre Presedintele A.N.A.F. a criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal – o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Publicitatea in avocatura. Marketing juridic. Limitari si posibilitati practice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Initiativa cetateneasca europeana. Situatia regiunilor cu minoritate nationala
Sursa: EuroAvocatura.ro

Codul de procedura civila aplicabil din 2019, conform modificarilor aduse prin Legea 310/2018
Sursa: MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

Reincredintare minor. Exceptia de necompetenta a instantelor romane
Pronuntaţă de: Judecatoria Beclean - Sentinta civila nr. 1348/2010 din data 25.02.2011

Marca. Actiune privind interzicerea utilizarii nume comercial inregistrat ca marca anterior
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 492 din 25 ianuarie 2011

Dreptul la informare a actionarilor in societatile tranzactionate pe piata de capital
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Sectia comerciala - Decizia 29 din 18.02.2010