Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Divortul. Desfacerea casatoriei » Impacarea sotilor in cursul procesului de divort

Impacarea sotilor in cursul procesului de divort

  Publicat: 01 Jan 2008       22829 citiri       Sursa: EuroAvocatura        Secţiunea: Divortul. Desfacerea casatoriei  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Cauza de inlaturare a raspunderii penale, reglementata in cap.III, t. VII, art. 132, C. pen., partea generala.
In procesul de divort nu sunt aplicabile dispozitiile de drept comun referitoare la impacarea partilor in procesul civil.

Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei, ci se pronunta asupra diverselor cereri, probleme sau exceptii ori masuri procesuale (ex. arestarea preventiva etc.) care se ivesc in timpul judecatii.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Actiunea de divort se stinge prin impacarea sotilor in orice faza a procesului, impacare de care instanta de judecata ia doar act (conform art. 618 al.2, actiunea de divort se stinge prin impacarea sotilor, chiar daca intervine in apel sau recurs, iar apelul sau recursul nu sunt timbrate conform legii ). Aceasta norma este nu numai imperativa ci si speciala si are prioritate fata de o alta norma imperativa (cea a perimarii), astfel incat s-a considerat ca solutia impacarii are prioritate fata de solutia constatarii perimarii ( daca nu ar fi asa s-ar ajunge la situatia in care partile, desi s-au impacat si convietuiesc in continuare, ar trebui sa se recasatoreasca.

Daca dupa impacare se ivesc fapte noi care ar justifica o noua actiune de divort, reclamantul poate o introduce, avand posibilitatea sa se foloseasca si de faptele vechi ( art. 618 al.3 CODUL DE PROCEDURA CIVILA j. in practica judiciara s-a decis ca daca actiunea de divort se stinge prin impacarea sotilor, recursul in acest caz este neantemeiat, sotul avand la dispozitie o noua actiune putand invoca si fapte anterioare.
Daca nu se ivesc fapte noi, reclamantul nu se va putea folosi de faptele vechi, existand, in aceasta privinta autoritate de lucru judecat, in acelasi sens s-a pronuntat si practica judiciara stabilindu-se printr-o decizie de speta , ca faptele vechi invocate intr-un proces penal care s-a stins prin impacarea sotilor nu pot constitui in mod exclusiv, motive care sa fundamenteze introducerea unei actiuni de divort atata timp cat dupa impacare nu au mai intervenit si alte fapte .

In privinta taxei de timbru, in legislatia dinainte de 1997 exista o prevedere care insera regila, ca in masura in care partile ajung sa se impace pe parcursul judecarii cauzei si reclamantul isi retrage actiunea, instanta de judecata emitea o adresa catre CEC pentru restituirea a jumatate din taxa de timbru. Aceasta prevedere nu a mai fost mentinuta insa in legea 147/1997 ( legea taxei de timbru).
Am precizat la inceput ca in cazul impacarii partilor din cadrul procesului de divort nu se aplica regulile dreptului comun cu privire la tranzitie. Dar, in fapt, impacarea sotilor este pana la urma tot o " tranzactie ", deoarece stingerea procesului este tot rezultatul unor concesii reciproce, astfel cum, de regula, au loc intre soti inainte de sesizarea instantei, dar, de data aceasta, ele se fac in vederea curmarii procesului, ceea ce are drept rezultat inchiderea dosarului de divort.

In legatura cu renuntarea reclamantului, in dreptul comun, aceasta este intalnita in doua variante: renuntarea la judecata si renuntarea la dreptul subiectiv al judecatii. In materia divortului opereaza doar renuntarea la judecata, in acest sens art.618 al. l CODUL DE PROCEDURA CIVILA stipuland ca " reclamantul poate renunta la cerere in tot timpul judecatii inaintea instantelor de fond, chiar daca paratul se impotriveste". Este o solutie legislativa care doreste sa contribuie la salvarea casniciei. Dupa modificarea legislativa din 1993 acest text si-a racapatat intelesul initial, in sensul ca, renuntarea se poate face rara consimtamantul paratului numai in fata primei instante, si a celei de apel, deoarece textul se refera la instantele de fond" . Asa fiind, numai daca reclamantul ar dori sa renunte la judecata in fata instantei de recurs ar fi nevoie de consimtamantul sotului parat. In practica s-a decis ca reclamantul poate in procesul de divort sa renunte la judecata si in recurs daca paratul nu se opune.
Daca reclamantul a renuntat la cererea sa, el nu mai poate retracta si deci instanta va trebui sa ia act de renuntare si sa inchida dosarul.
Practica nu este uniforma cu privire la faptul ca, instanta luand act de desistarea reclamantului, va pronunta o incheiere sau o sentinta procesul inchizandu-se ( acelasi lucru este valabil si pentru impacarea sotilor ).
In literatura de specialitate s-a precizat ca incheierea este cea corecta deoarece intr-o astfel de situatie instanta nu rezolva fondul cauzei si deci conform art.255 CODUL DE PROCEDURA CIVILA . hotararea data este o incheiere . Pe de alta parte, nu exista cel putin in ipoteza prevazuta de art.618 CODUL DE PROCEDURA CIVILA, o deosebire de esenta intre renuntarea la judecata ( prevazuta de art. 246 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ) si renuntarea la cererea de divort. Ori, de vreme ce luand act de renuntarea la judecata, instanta pronunta o incheiere ar nefiresc ca in cazul renuntarii la cererea de divort, litigiul sa se finalizeze printr-o sentinta.

Incheierea este data, conform art. 246 al.2, fara drept de apel, astfel ca ea este suceptibila numai de recurs, asa cum rezulta din art. 299 CODUL DE PROCEDURA CIVILA. Cu privire la admisibilitatea recursului sotilor impotriva hotararii pronuntate ca urmare a renuntarii reclamantului la cererea de divort ori a stingerii ei prin impacare au existat discutii .
Intentia legiuitorului este de a stimula impacarea sotilor si dupa ce actiunea de divort a fost declansata. De aceea este discutabila tendinta judecatorilor in sensul pronuntarii hotararilor " cu recurs in 30 zile", in cazurile in care reclamantul a renuntat la cererea de divort sau actiunea s-a stins prin impacare.
Motivele aduse in sprijinul acestei idei sunt urmatoarele:
a) renuntarea in acest caz ( art.618 al. l CODUL DE PROCEDURA CIVILA ) este o varietate a renuntarii la judecata ( art. 246 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ). Evident intre cele doua texte exista deosebiri dar acestea nu duc la aplicarea celorlalte prevederi ale art.246 CODUL DE PROCEDURA CIVILA de la care art.618 nu deroga. In consecinta, un act de renuntare a reclamantului la cererea de divort formulata de el, judecatorul urmeaza sa pronunte o hotarare fara drept de recurs conform art.246 al.2 CODUL DE PROCEDURA CIVILA.
b) " Actiunea de divort se stinge prin impacarea sotilor ". insasi expresia de stingere a unei actiuni implica ideea incetarii ei de indata, definitiv si ireversibil. Ca atare, nu se poate concepe ca legiuitorul pe de o parte a reglementat stingerea actiunii de divort, iar pe de alta parte a considerat admisibil recursul sotilor impotriva hotararii prin care s-a luat act de impacarea lor.

Pe de alta parte, promovarea recursului ar fi lipsita de orice finalitate caci actul unilateral al renuntarii la judecata este irevocabil.
Judecata va continua insa in cererea reconventionala a sotului parat (daca s-a formulat o astfel de cerere), deoarece conform art.618 al.l CODUL DE PROCEDURA CIVILA, renuntarea nu are nici o inraurire asupra cererii facute de parat.



Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Impacarea sotilor in cursul procesului de divort
Jurisprudenţă

Analizarea exceptiei tardivitatii adoptarii si comunicarii hotararii CNCD
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 2080 din data de 22 iunie 2016 pronuntata in recurs de Sectia de contencios administrativ si fiscal

CCR. Neconstitutionalitatea art. 453 alin. (3) si (4) CPP ref. la posibilitatea revizuirii hotararii de achitare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO



Ştiri Juridice

Incheierea Acordului colectiv pentru trecerea CAS de la angajator la salariati. Consideratii practice
17 Nov 2017 | 4859

Ordonanta privind modificarea Codului Fiscal de la 1 ianuarie 2018 a fost publicata in M. Oficial
10 Nov 2017 | 385

Legislaţie

OUG 82/2017 pentru modificarea si completarea unor acte normative
OUG nr. 82/2017 pentru modificarea si completarea unor acte normative Publicata in Monitorul Ofic ...

OUG 79/2017, privind modificarea Codului Fiscal
Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (in v ...

LEGEA nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civ
LEGEA nr. 17 din 17 martie 2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pent ...