Cum legea civila, cuprinde in reteaua normelor sale intreaga viata a omului, de la nastere, ba chiar, de la zamislire pana la moarte si la urmarile ei patrimoniale [1] putem afirma ca momentul mortii reprezinta un fapt natural (eveniment) de o importanta majora, de care legea leaga o seama de consecinte juridice, precum, incetarea capacitatii civile, deschiderea succesiunii etc. [2]

In indeplinirea atributiilor conferite de lege, notarul public are competenta generala, cu exceptiile stabilite in art. 10 din Legea nr. 36/1995.

Calitatea de mostenitor se dobandeste la data deschiderii succesiunii.

Institutia reprezentarii in materie succesorala are ca scop inlaturarea unor consecinte injuste ale principiului proximitatii gradului de rudenie si ale principiului egalitatii intre rudele de acelasi grad.

Procedura succesorala notariala se deschide, dupa caz, la cererea oricarei persoane interesate, a procurorului, precum si a secretarului consiliului local al localitatii in raza careia defunctul si-a avut ultimul domiciliu, daca in succesiune exista bunuri imobile.

In cazul intocmirii unui certificat de mostenitor cu partaj succesoral, calculul se face separat, pentru certificatul de mostenitor si pentru actul de partaj succesoral.

Potrivit art. 680 C. Civ. „în lipsa de moştenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului”.

Problema se ridica in situatia mostenitorului legatar care, dupa decesul dispunatorului, nu mai gaseste, a pierdut sau i-a fost furat testamentul olograf (testament scris de mana) prin care era gratificat.

Obiectul transmisiunii succesorale este constituit din patrimoniul succesoral adica din ansamblul drepturilor si obligatiilor, inclusiv bunurile si valorile la care se refera acestea, pe care le lasa o persoana fizica la incetarea sa din viata.

Codul civil prevede in art. 654-658 Cod civil indeplinirea urmatoarelor conditii :

Conform art. 651 Cod civil succesiunile se deschid prin moarte. Din acest moment se produce efectul juridic al transmiterii mostenirii pana atunci mostenitorii legali sau testamentari neavand nici un drept asupra patrimoniului defunctului.

Mostenirea este de doua feluri: legala si testamentara.

Potrivit art. 19 din Decretul 167/1958 repunerea in termen poate fi admisa daca instanta constata cauzele de depasire a termenului de prescriptie ca fiind temeinic justificate si daca cererea de repunere in termen se face in decurs de o luna de la incetarea acestor cauze.

Potrivit art. 700 Cod civil termenul de prescriptie de 6 luni incepe sa curga de la data deschiderii succesiunii adica de la data mortii de cujusului deoarece numai din acest moment se naste dreptul de optiune al succesibilului.

Identificarea bunurilor care exista in patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii presupune determinarea tuturor bunurilor mobile si imobile ce apartineau defunctului la data decesului sau, cu singura conditie ca ele sa aiba o valoare ce poate fi apreciata in bani.