Maria Tereza, Dictionar Personalitati

Nascuta la Viena, a fost fiica imparatului Carol al VI-lea de Habsburg. Acesta a fost preocupat de mentinerea dinastiei Habsburg, in conditiile in care nu avea urmasi in linie masculina. Pentru aceasta, in anul 1713, a dat Pragmatica Sanctiune, imparatul lasand mostenire toate posesiunile sale austriece Maria Tereza; ea a fost imparateasa a Austriei intre anii 1740 si 1780.

Primii sai ani de domnie au fost foarte agitati. Intre anii 1740 si 1748, s-a desfasurat razboiul de succesiune la tronul Austriei, in conditiile in care drepturile ei de succesiune erau contestate de Carol Albert al Bavariei, de August al III-lea al Saxoniei si de Filip al V-lea al Spaniei. Razboiul s-a incheiat prin pacea de la Aachen, prin care Pragmatica Sanctiune era recunoscuta de toti.

Austria trecuse prin momente grele si din cauza faptului ca, in urma razboaielor cu Prusia, dintre anii 1740-1742 si 1744-1745, a fost nevoita sa cedeze acesteia Silezia. Din anul 1753, Kaunitz a devenit cancelar al Austriei, el ajutand-o pe imparateasa in conducerea statului si dandu-i sfaturi intelepte. Kaunitz a fost cel care a promovat in Austria reforme in spiritul absolutismului luminat.

Dintre reformele introduse cu ajutorul lui Kaunitz si a altor sfetnici buni pe care i-a avut amintim: adoptarea Codului penal (1770), desfiintarea ordinului iezuitilor si transformarea universitatilor in institutii de stat (1773), infiintarea Comisiei urbariale pentru fixarea obligatiilor taranimii fata de stapanii de pamant (1774), reorganizarea sistemului vamal in spirit mercantilist (1775), iar in urma unor rascoale in diferite parti ale imperiului, au fost adoptate reglementari cu privire la robota.

De aplicarea reformelor in spirit luminat au beneficiat si romanii aflati sub stapanire habsburgica. Astfel, politica economica mercantilista a fost aplicata in intreg imperiul, deci si in teritoriile locuite in majoritate de romani. Au fost adoptate metode si masuri care reglementau exploatarea resurselor naturale din principatul transilvanean, iar exploatarea resurselor subsolului a devenit monopol de stat. Au fost infiintate topitorii, manufacturi (in Banat, de exemplu, din anul 1771, a inceput sa functioneze fabrica metalurgica de la Resita). Deoarece romanii, care formau majoritatea populatiei Transilvaniei, erau tot mai nemultumiti de starea in care se gaseau, in anul 1759 a fost adoptat edictul prin care a fost restaurata Mitropolia ortodoxa de aici. Din anul 1777 s-a incurajat si s-a reorganizat invatamantul, prin Ratio educationis.

In privinta organizarii Transilvaniei, din anul 1765 aceasta a devenit Mare Principat. Chiar si in conditiile adoptarii unor reforme luministe, a incurajarii economiei si a acordarii posibilitatii celor de confesiune greco-catolica de a studia in diferite scoli si universitati (la Viena sau Roma, de exemplu), romanii aflati sub stapanire habsburgica nu erau multumiti cu statutul lor, mai ales cei din Transilvania, unde erau considerati tolerati, iar conducerea era exercitata in continuare de germani si de maghiari.

In privinta teritoriului Imperiului Habsburgic, trebuie subliniat ca M. a urmarit marirea acestuia. Daca in anul 1745 a fost nevoita sa cedeze Prusiei Silezia, pe care nu a putut sa o recupereze prin participarea la razboiul de 7 ani (1756-1763), in anii 1772 si 1775 Austria a ocupat o parte a Poloniei (participa la prima impartire a acestui stat) si, respectiv, Bucovina (teritoriu romanesc rapit Moldovei prin tratatul austro-otoman de la Constantinopol, din data de 7 mai 1775).

Din anul 1765, Maria Tereza l-a asociat la putere pe fiul ei, Iosif al II-lea, care va prelua tronul, din 1780, si va continua politica de reforme in spirit luminist incepute de mama sa.