Erorile repetate de salarizare. Implicatii juridice si drepturile salariatului

De aceea, erorile de salarizare, fie ele minore sau semnificative, au un impact direct asupra drepturilor patrimoniale ale salariatului si asupra increderii sale in corectitudinea angajatorului.

Cand astfel de erori se produc ocazional, ele pot fi percepute ca simple neglijente administrative, insa atunci cand devin repetate, luna de luna sau la intervale scurte, situatia capata o componenta juridica mult mai complexa, intrucat afecteaza nu doar veniturile salariatului, ci si obligatiile legale ale angajatorului privind plata salariului, principiul egalitatii de tratament si chiar buna credinta in executarea contractului de munca .

Erorile repetate de salarizare pot imbraca diverse forme, precum plata unui salariu mai mic decat cel prevazut in contract, neacordarea sporurilor obligatorii, calcularea incorecta a orelor suplimentare, omiterea unor bonusuri garantate, retineri nejustificate, plata cu intarziere sau acordarea unilaterala a unor sume mai mici prin invocarea unor motive interne ale departamentului de resurse umane.

Dincolo de diversitatea situatiilor, toate acestea au un element comun, respectiv faptul ca contravin obligatiei angajatorului de a plati salariatului salariul cuvenit, integral si la timp, astfel cum prevede Codul muncii.

Salariul nu este un element negociabil in functie de erorile interne ale angajatorului si nici nu poate fi ajustat arbitrar, ci este un drept fundamental al salariatului, protejat de legislatie, ceea ce inseamna ca orice abatere de la suma legal datorata reprezinta o incalcare contractuala.

Mai mult decat atat, plata salariului cu intarziere sau in cuantum redus afecteaza direct traiul angajatului, fapt care justifica o protectie juridica severa in favoarea acestuia. In fata unor erori repetate, salariatul are numeroase drepturi, chiar daca multi nu le cunosc sau nu le exercita.

Primul dintre acestea este dreptul de a primi diferentele salariale neplatite, indiferent de motivul invocat de angajator, acesta neputand invoca ``eroarea contabila``, ``defectiunea sistemului``, ``lipsa aprobarii interne`` sau ``confuziile regulate de calcul`` pentru a evita plata integrala a drepturilor salariale.

Indiferent de cauza erorii, angajatorul este obligat sa achite diferentele imediat ce acestea sunt constatate. Daca nu o face, salariatul poate solicita plata sumelor restante pe cale amiabila, printr-o notificare scrisa, iar daca omisiunea continua, poate formula cerere in instanta, aceasta fiind scutita de taxa de timbru si putand conduce la obligarea angajatorului la plata dobanzilor si, in unele cazuri, la daune morale.

Un alt drept al salariatului il reprezinta posibilitatea de a solicita despagubiri pentru prejudiciul moral generat de repetarea erorilor de salarizare. Daca, de exemplu, angajatul se confrunta cu dificultati reale, precum imposibilitatea de a-si plati chiria, penalitati bancare, blocaje financiare, acestea pot constitui temei pentru acordarea daunelor, instantele incepand sa recunoasca impactul psihologic al unor astfel de situatii, mai ales atunci cand angajatorul persista in neglijenta sau refuza sa remedieze problema.

In situatia erorilor constante, salariatul mai are un drept foarte important, acela de a solicita interventia Inspectoratului Teritorial de Munca . ITM poate verifica respectarea obligatiilor de salarizare, poate dispune masuri obligatorii pentru angajator si poate aplica sanctiuni pentru nerespectarea termenelor de plata .

Desi multi angajati ezita sa apeleze la ITM din teama de represalii, legea interzice orice sanctionare sau tratament diferit ca urmare a unei sesizari, iar angajatorul care recurge la represalii risca sanctiuni mult mai severe.

Erorile repetate pot constitui chiar un temei pentru incetarea contractului de munca din initiativa salariatului prin demisie fortata, respectiv prin demisia determinata de culpa angajatorului. Legea permite incetarea raportului de munca atunci cand angajatorul nu isi indeplineste obligatiile esentiale, iar plata salariului este una dintre acestea.

Astfel, daca angajatorul persista in aplicarea incorecta a salariului, salariatul poate considera acest comportament o incalcare grava si poate demisiona fara preaviz, motivand ca angajatorul nu si-a executat obligatiile fundamentale.

O dimensiune adesea ignorata este aceea a egalitatii de tratament. Astfel, daca erorile se produc doar in cazul anumitor salariati, iar altii primesc salariul corect, situatia poate constitui chiar o forma de discriminare indirecta sau un tratament nefavorabil fara justificare obiectiva. Salariatul afectat poate solicita clarificari scrise si, daca nu primeste un raspuns sau acesta este nejustificat, poate deschide actiune pentru discriminare salariala, avand dreptul la despagubiri suplimentare.

Pe langa toate acestea, angajatul are dreptul la transparenta si la o evidenta salariala corecta, angajatorul fiind obligat sa emita fluturasi de salariu, documente interne privind calculul veniturilor, fise de pontaj si orice alt act care permite salariatului sa verifice exact modul in care i-a fost calculat salariul. Refuzul de a furniza aceste documente este o incalcare grava a legislatiei muncii si poate constitui un argument solid intr-o eventuala actiune in instanta.

In final, erorile repetate de salarizare nu mai pot fi privite ca simple disfunctionalitati administrative, ci ca manifestari ale unei deficiente sistemice in organizarea angajatorului sau, in unele cazuri, ca forme mascate de reducere a cheltuielilor salariale pe seama angajatilor si a relei-credinte a angajatorului.