Contract declarativ, Drept Civil

Contract care se distinge prin aceea ca recunoaste, constata, confirma si consolideaza situatii juridice preexistente.

Contractul declarativ produce efecte juridice atat pentru viitor, incepand cu momentul incheierii lui, cat si pentru trecut, retroactiv din chiar momentul nasterii drepturilor pe care le vizeaza.

Spre exemplu, contractul de tranzactie si contractul de partaj.

Partea contractanta careia i se recunoaste prin contractul declarativ un drept preexistent nu este succesoare in drepturi a celeilalte parti contractante si, ca urmare, actele juridice consimtite anterior de catre aceasta in favoarea tertilor nu-i sunt opozabile.

Intre partile contractului declarativ nu exista obligatie de garantie pentru evictiune sau pentru vicii.

Contractul declarativ nu poate constitui just titlu care sa legitieze uzucapiunea de 10-20 de ani.

Alţi termini definiţi în cadrul categoriei Drept Civil: Act prin reprezentare, Act translativ de drepturi, Actiune in anularea actelor notariale, Actiune in revendicare mobiliara, Actiune in simulatie, Conditie de fond, Conditie imposibila, Contract de gaj, Contract de imprumut cu dobanda, Creditor privilegiat, Drept real principal derivat din dreptul de proprietate, Fond dominant, In personam, Indivizibilitate conventionala, Ineligibil, Nemo auditur pripriam turpitudinem allegans, Notificare Legea 10 din 2001, Obiectul contractului, VIOLENTA, Zona de siguranta,

Articole juridice conexe:

Contractul de tranzactie
Contractul de tranzatie este acel contract prin care partile, urmarind sa puna capat unui proces existent sau as previna declansarea unui proces, isi ...
Data publicării: 2008-01-01