din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2965 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Restituirea lucrurilor ridicate cu ocazia perchezitiilor. Temeiul juridic al plangerii

Restituirea lucrurilor ridicate cu ocazia perchezitiilor. Temeiul juridic al plangerii

  Publicat: 09 Jul 2010       17280 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Daca asupra bunurilor nu s-au dispus masuri asiguratorii, plangerea prin care se solicita restituirea bunurilor ridicate cu ocazia perchezitiei domiciliare isi gaseste temeiul juridic in dispozitiile art. 109 alin. (4) C. pr. pen. si nu in dispozitiile art. 169 raportat la art. 168 C. pr. pen., iar in virtutea rolului sau activ, instanta are obligatia de a da calificarea juridica corecta plangerii cu solutionarea careia este investita.

Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Calitate procesuala pe care o are faptuitorul odata cu declansarea procesului penal,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Activitate procesuala, desfasurata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Activitate procesuala, desfasurata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Activitate procesuala, desfasurata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Activitate procesuala, desfasurata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Activitate procesuala, desfasurata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri
Activitate procesuala, desfasurata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Calitate procesuala pe care o are faptuitorul odata cu declansarea procesului penal,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.

Ridicarea si retinerea pasaportului si a sumelor de bani nu au niciun suport legal si constituie o ingerinta in exercitarea dreptului la libertate de miscare, precum si a dreptului de proprietate asupra sumelor de bani, impunandu-se restituirea bunurilor, in conditiile in care impotriva petentei nu s-a formulat nicio acuzatie oficiala referitor la detinerea acestora (petenta neavand calitate de invinuit sau de inculpat), nu a fost luata nicio masura prin care sa-i fie restransa libertatea de miscare in afara tarii si nu exista indicii in sensul ca banii provin din savarsirea vreunei infractiuni .


Petenta V.L. a solicitat ca, in temeiul art. 169 raportat la 168 C. pr. pen., sa se dispuna restituirea tuturor obiectelor si inscrisurilor proprietatea sa, ridicate cu incalcarea dispozitiilor legale, cu ocazia efectuarii perchezitiei domiciliare la imobilul din Bucuresti, strada P., aflat in proprietatea mamei sale, numita V.E.

In motivarea plangerii, s-a aratat ca in data de 18 martie 2004, in baza autorizatiilor de perchezitie emise de Tribunalul Bucuresti, o echipa de jandarmi insotita de un procuror a efectuat o perchezitie domiciliara la imobilul sus-mentionat, unde petenta foloseste ocazional o camera atunci cand se afla in vizita la mama sa, imprejurare in care i-au fost ridicate fara drept bunuri si inscrisuri ce nu faceau obiectul anchetei si nu erau interzise la detinere, fara ca acestea sa fi fost identificate si inventariate cu exactitate, astfel cum prevad dispozitiile art. 108 alin. (2) C. pr. pen.

Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul constata ca la data de 18 martie 2004, in temeiul autorizatiilor de perchezitie emise de Tribunalul Bucuresti, sectia I penala, procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti a procedat la efectuarea unei perchezitii domiciliare la imobilul situat in Bucuresti, strada P., proprietatea numitei V.E., mama petentei V.L., fiind intocmit procesul-verbal de perchezitie din aceeasi data .

Cu aceasta ocazie, din camera nr. 3, folosita de petenta V.L., au fost ridicate obiectele, inscrisurile si sumele de bani in lei si valuta mentionate de aceasta in plangerea dedusa judecatii, mai putin diploma de licenta, diploma de bacalaureat si pungile cu stampile, bunuri despre care nu se face nicio referire in procesul-verbal de perchezitie si cu privire la care petenta nu a facut dovada ca ar fi fost ridicate in acea imprejurare.

Ulterior, bunurile ridicate conform procesului-verbal de perchezitie au fost restituite petentei, respectiv mamei acesteia, de catre organele de urmarire penala, exceptie facand pasaportul eliberat pe numele V.L., statia de emisie-receptie, sumele de bani in lei si valuta, casetele audio si video, astfel cum rezulta din dovezile atasate la dosar.

Dintre bunurile cu privire la care nu s-a dispus pana in prezent restituirea, tribunalul apreciaza ca nu se justifica retinerea de catre organul de urmarire penala a pasaportului eliberat pe numele petentei si a sumelor de bani, intrucat bunurile mentionate nu servesc ca mijloace de proba si nu au legatura cu cauza in care se desfasoara activitatea de urmarire penala.

Astfel, in privinta pasaportului, tribunalul constata ca, fata de petenta, care nu are calitatea procesuala de invinuit sau inculpat in dosarul de urmarire penala, nu s-a luat nicio masura prin care sa-i fie restransa libertatea de miscare in afara tarii, astfel incat ingerinta organului de urmarire penala in exercitarea acestui drept, prin retinerea pasaportului, nu are niciun suport legal.

Cat priveste sumele de bani anterior mentionate, tribunalul constata ca impotriva petentei nu s-a formulat nicio acuzatie oficiala in legatura cu detinerea acestora si, totodata, ca in niciun act dintre cele comunicate de parchet nu se face referire la faptul ca banii ar proveni din savarsirea vreunei infractiuni . Prin urmare, privarea petentei de dreptul de proprietate asupra respectivelor sume de bani constituie, de asemenea, o ingerinta nepermisa de lege din partea organului de urmarire penala in exercitarea atributelor pe care le confera dreptul mentionat.

In privinta casetelor audio si video, tribunalul constata ca aceste bunuri nu au fost identificate de petenta sub aspectul continutului lor. De asemenea, tribunalul apreciaza, in conditiile in care cauza se afla in prezent in faza de urmarire penala, ca bunurile respective, ca de altfel si statia de emisie receptie, pot servi ca mijloace de proba si pot eventual contribui la aflarea adevarului in procesul penal si la justa solutionare a cauzei, astfel incat restituirea lor la acest moment nu este oportuna. De altfel, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Serviciul Teritorial Bucuresti a confirmat ca bunurile ramase nerestituite fac obiectul cercetarilor intreprinse in dosarul de urmarire penala.

In plus, in masura in care se va dovedi in viitor ca bunurile mentionate anterior nu au legatura cu cauza, exista mijloace procesuale pentru a se dispune restituirea lor, fie de catre organul de urmarire penala, fie de catre instanta de judecata .

Cat priveste temeiul juridic al plangerii, tribunalul constata ca acesta a fost indicat in mod gresit de catre petenta ca fiind cel prevazut de dispozitiile art. 169 raportat la art. 168 C. pr. pen., intrucat asupra bunurilor ridicate de la aceasta nu s-au dispus masuri asiguratorii.

O astfel de imprejurare nu impiedica insa solutionarea plangerii intrucat, in virtutea rolului sau activ, instanta de judecata are obligatia de a da calificarea juridica corecta plangerii cu judecarea careia a fost sesizata.

Or, din actele dosarului, rezulta in afara oricarui dubiu ca plangerea petentei prin care solicita restituirea bunurilor ridicate cu ocazia perchezitiei domiciliare isi gaseste temeiul juridic in dispozitiile art. 109 alin. (4) C. pr. pen., care reglementeaza tocmai situatia restituirii unor astfel de bunuri care nu servesc ca mijloace de proba, nu au legatura cu cauza si nu sunt supuse confiscarii.

Fata de aceste considerente, constatand ca plangerea petentei este intemeiata numai in ceea ce priveste pasaportul eliberat pe numele acesteia, precum si cu privire la sumele de bani in lei si valuta, pentru motivele expuse anterior, tribunalul a admis in parte plangerea si, in temeiul dispozitiilor art. 109 alin. (4) C. pr. pen., a dispus restituirea catre petenta a bunurilor mentionate.

Cheltuielile judiciare au ramas in sarcina statului, conform dispozitiilor art. 192 alin. (3) C. pr. pen.




Pronuntata de: Tribunalul Bucuresti, sectia I penala, sentinta nr. 75 din 24 ianuarie 2006


Citeşte mai multe despre:    Prechezitie    Perchezitie domiciliara
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor proprietate comuna a sotilor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 2616 din 29 august 2012

Droguri de risc. Trafic si detinere pentru consum propriu
Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna, Sentinta penala nr. 34 din 10.07.2012

Furt calificat. Tentativa. Proces-verbal de constatare a infractiunii flagrante
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, sectia I penala, decizia nr. 330 din 1 februarie 2007

Competenta materiala. Cerere de efectuare a perchezitiei domiciliare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti, sectia I penala, sentinta nr. 689 din 6 iunie 2006

Perchezitie domiciliara. Ridicare de bunuri personale. Plangere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, sectia I penala, decizia nr. 1673/2004



Articole Juridice

Proces verbal privind ffectuarea perchezitiei domiciliare
Sursa: EuroAvocatura.ro

REFERAT privind incuviintarea perchezitiei domiciliare
Sursa: EuroAvocatura.ro

Perchezitia. Tipuri de perchezitii. Art. 156 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Cazurile si conditiile in care se poate dispune perchezitia domiciliara. Art. 157 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Procedura de emitere a mandatului de perchezitie domiciliara. Art. 158 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Efectuarea perchezitiei domiciliare. Art. 159 - 160 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Procesul-verbal de perchezitie domiciliara. Art. 161 - 163 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro