Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat
obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face
cunoscut punctul de vedere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In conditiile in care inculpatii refuza sa dea declaratii, prevalandu-se de dispozitiile art. 7 C. pr. pen., referitoare la limba in care se intocmesc actele procedurale, se impune
audierea martorilor din rechizitoriu, pentru respectarea principiului rolului activ pe care trebuie sa-l manifeste
instanta.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Stiinta multidisciplinara auxiliara dreptului, cu metode proprii de cercetare,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala, cheltuieli necesare pentru efectuarea actelor de procedura,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
(lat. effractio, de la effringere " a zdrobi, a sparge"). Modalitate de savarsire a unor infractiuni constand in fosrtarea incuietorilor, ruperea legaturilor sau violarea oricarui dispozitiv de inchidere etc.
Activitate procesuala, desfasurata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri
Stiinta multidisciplinara auxiliara dreptului, cu metode proprii de cercetare,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Mijloc de proba scris, prevazut in sectiunea V., cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala. Procesele-verbale incheiate de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata sunt mijloace de proba (ex. procesul verbal de cercetare la fata locului, procesul-verbal de perchezitie domiciliara etc.)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. effractio, de la effringere " a zdrobi, a sparge"). Modalitate de savarsire a unor infractiuni constand in fosrtarea incuietorilor, ruperea legaturilor sau violarea oricarui dispozitiv de inchidere etc.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este o forma a pluralitatii de infractiuni ce consta in savarsirea unei noi infractiuni de catre o persoana care a fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune, sau pentru mai multe alte infractiuni.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala, cheltuieli necesare pentru efectuarea actelor de procedura,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Infractiuni care fac parte din grupul infractiunilor contra sigurantei statului,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat
obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face
cunoscut punctul de vedere.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Infractiuni care fac parte din grupul infractiunilor contra sigurantei statului,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este o forma a pluralitatii de infractiuni ce consta in savarsirea unei noi infractiuni de catre o persoana care a fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune, sau pentru mai multe alte infractiuni.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Instanta de apel trebuie sa se pronunte asupra confiscarii speciale, in conditiile in care instanta de fond a dispus restituirea catre inculpati a unor obiecte confiscate, apreciindu-se ca aceasta nu intra in categoria bunurilor supuse confiscarii, potrivit art. 118 lit. b) C. pen., deoarece aceste bunuri au servit sau erau destinate sa serveasca la comiterea vreunei infractiuni, iar prezenta lor in numar mare in portbagajul autoturismului trebuie lamurita.
Prin sentinta penala nr. 1972 din 10 octombrie 2006 a Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti, s-a respins cererea procurorului de schimbare a incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului B.L.V., din infractiunea prevazuta de art. 10 raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. in infractiunea prevazuta de art. 20 raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) si b) C. pen.
In temeiul art. 20 raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul B.L.V. la 4 ani inchisoare.
In temeiul art. 61 C. pen., a revocat beneficiul liberarii conditionate din executarea pedepsei de 9 ani inchisoare, prin sentinta penala nr. 36 din 25 ianuarie 2006 a Tribunalului Ialomita, sectia penala, definitiva prin neapelare, si a contopit restul de pedeapsa ramas neexecutat de 1077 zile inchisoare cu pedeapsa stabilita pentru infractiunea dedusa judecatii, astfel incat, inculpatul urmand sa execute pedeapsa rezultanta de 4 ani inchisoare, cu aplicarea art. 71-64 alin. (1) lit. a), b) C. pen.
In temeiul art. 350 C. pr. pen., a mentinut starea de arest a inculpatului, iar in temeiul art. 88 C. pen., a dedus preventia de la 13 august 2006 la zi.
In temeiul art. 20 raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., a condamnat pe inculpatul C.T. la 3 ani inchisoare, cu aplicarea art. 71-64 lit. a), b) C. pen.
In temeiul art. 350 C. pr. pen., a mentinut starea de arest a inculpatului, iar in temeiul art. 88 C. pen., a dedus preventia de la 13 august 2006 la zi.
In temeiul art. 118 lit. b) C. pen., a confiscat de la inculpati o penseta din plastic de culoare verde, o pereche de sosete albe, o jumatate de butuc de yala cu cheie, o cheie reglabila cu maner de culoare rosie si o surubelnita de aproximativ 25 cm cu maner rosu, mentionate in procesul-verbal de constatare a infractiunii flagrante mentionate in procesul-verbal de constatare a infractiunii flagrante din 13 august 2006 si in procesul-verbal de cercetare la fata locului; o cheie mecanica reglabila 6 - ridicata cu ocazia perchezitiei autoturismului si mentionata in procesul-verbal aflat la filele 25-27 si in raportul de constatare tehnico-stiintifica criminalistica nr. 182451 din 17 august 2006.
In temeiul art. 357 alin. (2) lit. e) C. pr. pen., raportat la art. 109 alin. (4) C. pr. pen., s-a dispus restituirea catre inculpatul C.T. a urmatoarelor bunuri: un telefon mobil, un breloc reprezentand un animal din plus, un breloc din plastic sub forma de moneda si o cheie tip yala. Restul bunurilor au fost ridicate cu ocazia perchezitiei autoturismului si mentionate in procesul-verbal, cu exceptia urmatoarelor bunuri supuse confiscarii: cheia mecanica reglabila, o punguta din plastic ce continea o substanta pulverulenta de culoare bruna, o folie din staniol impachetata in care se afla o substanta de culoare bruna, o seringa hipodermica si un rest de fiola cu urme de substanta de culoare bruna.
In temeiul art. 357 alin. (1) lit. e) C. pr. pen., raportat la art. 109 alin. (4) C. pr. pen., s-a dispus restituirea catre inculpatul B.L.V. a unui telefon mobil.
S-a luat act ca partea vatamata A.M. nu s-a constituit parte civila in cauza.
In temeiul art. 191 alin. (1) si (2) C. pr. pen., a obligat pe inculpati la cheltuieli judiciare catre stat .
Analizand intreg materialul probator, instanta a retinut ca inculpatii au fost depistati in apropierea locului faptei impreuna cu instrumentele folosite la deteriorarea sistemului de inchidere de la usa de acces in apartamentul partii vatamate; procesul-verbal de cercetare la fata locului si fotografiile judiciare efectuate cu aceasta ocazie in care sunt descrise in detaliu urmele de fortare la nivelul sistemelor de inchidere ale usii de acces in apartamentul partii vatamate, precum si instrumentele folosite de inculpati in incercarea de a patrunde prin efractie in locuinta; procesul-verbal de perchezitie asupra autoturismului Dacia 1310, cu care inculpatii s-au deplasat la locul faptei, precum si fotografiile judiciare efectuate; declaratia partii vatamate A.M., raportul de constatare tehnico-stiintifica criminalistica nr. 182451 din 17 august 2006, din concluziile caruia rezulta ca semicorpul provenit de la sistemul de inchidere al usii de acces in locuinta partii vatamate a fost rupt cu cheia mecanica reglabila cu maner rosu ridicata cu ocazia depistarii lui C.T., iar acest instrument a mai fost folosit si la ruperea sistemelor de siguranta in 7 cazuri de furt din locuinte de pe raza sectoarelor 2, 3 si 6; proces-verbal din 13 august 2006, incheiat cu ocazia folosirii cainelui de urmarire si fotografii judiciare, din care rezulta ca urma de miros impregnata pe o pereche de sosete albe gasita in apropierea locului faptei apartine inculpatului C.T.; din declaratiile martorilor P.O., D.N. si R.D.V.
Pe baza acestor probe, instanta a retinut ca faptele inculpatilor B.L.V. si C.T., care, in noaptea de 12/13 august 2006, in jurul orelor 04,47 au incercat sa patrunda prin efractie in apartamentul apartinand partii vatamate A.M., cu intentia de a sustrage diferite bunuri, rezolutie infractionala intrerupta prin interventia organelor de politie, astfel incat rezultatul nu s-a putut produce, intruneste elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de furt, prevazuta de art. 20 raportat la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen.
Impotriva acestei sentinte, a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 2 Bucuresti, criticand-o sub aspectul gresitei respingeri a cererii de schimbare a incadrarii juridice fara retinerea starii de recidiva postexecutorie; netemeinicia pedepselor si lipsa de rol activ - art. 287 alin. (1) C. pr. pen.
Impotriva sentintei penale, au declarat apel si inculpatii B.L.V. si C.T., criticand-o sub aspectul individualizarii pedepselor.
Tribunalul Bucuresti, sectia I penala, prin decizia penala nr. 1017/A din 21 decembrie 2006, a respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 2 Bucuresti si inculpatii B.L.V. si C.T. impotriva sentintei penale nr. 1972 din 10 octombrie 2006 pronuntata de Judecatoria sectorului 2 Bucuresti; a dedus preventia pentru ambii inculpati de la 13 august 2006 la zi si a mentinut starea de arest a acestora, cu obligarea la cheltuieli judiciare catre stat .
In ce priveste apelul declarat de parchet, tribunalul a constatat ca sentinta pronuntata de instanta de fond este legala si temeinica sub toate aspectele de fapt si de drept, iar in ceea ce priveste apelurile inculpatilor, tribunalul a constatat ca in cauza nu s-au depus elementele de circumstantiere atenuante pentru a se putea cobori pedeapsa sub minimul special raportat la gravitatea in serie a acestui gen de infractiuni .
Impotriva deciziei penale a declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, reiterand motivele de apel, solicitand casarea hotararilor de fond si de apel pronuntate in cauza si trimiterea cauzei pentru rejudecarea fondului. Inculpatii, in recursul declarat, solicita de asemenea, trimiterea cauzei spre rejudecare la fond si pronuntarea unei hotarari legale si temeinice cu reducerea cuantumului pedepselor aplicate.
Analizand motivele recursurilor declarate in cauza, probele administrate si verificand cele doua hotarari judecatoresti atacate, curtea constata si retine ca recursurile sunt fondate, astfel ca, in baza dispozitiilor art. 385 pct. 2 lit. c) C. pr. pen., le va admite, va casa ambele hotarari pronuntate in cauza si, rejudecand in fond, va trimite cauza spre rejudecare, la instanta de fond - Judecatoria sectorului 2 Bucuresti.
Decizia penala nr. 1017/A din 21 decembrie 2006 a Tribunalului Bucuresti, sectia I penala si sentinta penala nr. 1072 din 10 octombrie 2006, pronuntata de Judecatoria sectorului 2 Bucuresti sunt nelegale si netemeinice.
Considerentele de fapt si de drept avute in vedere de curte la pronuntarea acestei decizii sunt urmatoarele:
Instanta de fond nu a manifestat rol activ, impunandu-se audierea martorilor din rechizitoriu, in situatia in care cei doi inculpati au refuzat sa dea declaratii, prevalandu-se de dispozitiile art. 7 C. pr. pen.
Instanta de apel nu s-a pronuntat asupra tuturor criticilor formulate in apelul dedus judecatii, neindicandu-le si nemotivand in niciun fel respingerea acestora.
Aceeasi instanta de apel nu s-a pronuntat asupra confiscarii speciale a obiectelor indicate in procesul-verbal din 13 august 2006, instanta de fond dispunand restituirea catre inculpati a unor bunuri, apreciindu-se ca aceasta nu intra in categoria bunurilor supuse confiscarii, potrivit art. 118 lit. b) C. pen.
Instanta de fond si, ulterior, instanta de apel, nu s-au pronuntat asupra obiectelor ce sunt supuse confiscarii speciale, care de altfel, au fost ridicate, fiind mentionate in procesul-verbal din 13 august 2006. Aceste bunuri, care au servit sau care erau destinate sa serveasca la comiterea vreunei infractiuni, in sensul dispozitiilor art. 118 lit. b) C. pen., nu au fost confiscate de catre instanta, cu toate ca prezenta lor in numar mare in portbagajul autoturismului, impachetate intr-o punga de plastic, trebuia lamurita, acestea putand servi unor scopuri infractionale, putand fi destinate, in sensul art. 118 lit. b) C. pen., la comiterea de infractiuni .
Fata de toate acestea, atat instanta de fond, cat si instanta de apel, trebuiau sa lamureasca acest aspect, precum si situatia autoturismului, iar cu privire la celelalte bunuri, sa dispuna restituirea catre proprietari, mentionandu-le si identificandu-le in mod expres, mentiunea "restul bunurilor ridicate" fiind nelegala.
Nelegalitatea hotararii judecatoresti, pronuntata de instanta de fond, priveste si gresita respingere a cererii de schimbare a incadrarii juridice, fara retinerea starii de recidiva post-executorie, in ceea ce-l priveste pe inculpatul B.L.V.
Fata de cele de mai sus, curtea a considerat ca recursurile declarate in cauza sunt fondate, fapt pentru care, in temeiul dispozitiilor art. 38515 pct. 2 lit. c) C. pr. pen. raportat la art. 3859 alin. (1) pct. 9 si pct. 14 C. pr. pen., au fost admise, s-a dispus casarea celor doua hotarari judecatoresti si a fost trimisa cauza spre rejudecare instantei de fond - Judecatoria sectorului 2 Bucuresti.
Cu ocazia rejudecarii, au fost analizate si celelalte motive mentionate in recursurile declarate in cauza.
In baza art. 350 C. pr. pen., a fost mentinuta starea de arest preventiv dispusa impotriva celor doi inculpati.
Interesant
