Cerere de interventie a intervenientilor

- constata ca sub durata casatorie, partile au dobandit o sura, un grajd din lemn de brad acoperit cu eternit 16 m si o bucatarie de vara de 5/5 pe aceAŽlaAŽsi aliniament si toate sub aceleasi acoperis - construite pe terenul reclaAŽmanAŽtuAŽlui, teren mostenit conform certificatului de mostenitor 100 - mostenit dupa un fraAŽte decedat V. I.
- 1/2 parte din casa veche din lemn comAŽpuAŽsa din 2 camere, satra, tinda acoperita cu eternit si tigla;
- suma de 1443,31 RON lei reactualizata;
Dispune partajarea bunurilor dobandite sub durata casatoriei in sensul aAŽtriAŽbuirii:
In lotul reclamantului:
- o sura, un grajd din lemn de brad acoperit cu eternit 16 m si o buAŽcaAŽtaAŽriAŽe de vara de 5/5 pe acelasi aliniament si toate sub aceleasi acoperis
- 1/2 parte din casa veche comAŽpuAŽsa din 2 camere, satra, tinda acoperita cu eternit si tigla;
- plateste paratei sulta in cuantum de 13.515 lei .
In lotul paratei:
- suma de 1443,31 lei reactualizata
- primeste sulta de la reclamant suma de 13.515 lei .
Dispune evacuarea paratei din casa veche.
Pentru a pronunta aceasta hotarare judecatoria a retinut ca, reAŽclaAŽmanAŽtul si parata au fost casatoriti, insa prin sentinta civila nr. 812AŽ/2007 s-a desfacut casatoria intre parti.
Bunurile au fost dovedite cu certificatul fiscal emis de Primaria Ocna SuAŽgatag de unde rezulta ca reclamantul figureaza in evidentele fiscale cu casa de locuit, anexe si teren de constructii.
De asemenea, reclamantul a depus la dosar o adeverinta de unde reAŽzulAŽta ca a fost angajat in munca in perioada 1972-1997.
Cu privire la existenta unor sume de bani cu regim de bun comun, conAŽstiAŽtuit in depozit CEC , a fost depus o adresa din partea CEC Bank de unde reAŽzulAŽta ca la data de 7 aprilie 2005 a existat pe numele reclamantului un depozit in cuantum de 12.800.000 RON, dar care a fost lichidat la data de 22.05.2007 de catre parata care era imputernicita, ocazie cu care aceasta a ridicat suma de 1443,31 lei reprezentand debitul si dobanzile aferente .
Conform documentatiei de construire, respectiv memoriu justificat deAŽpus de catre reclamant si intocmit in anul 1994, rezulta ca el, a solicitat intocmirea documentatie pentru realizarea de anexe gospodaresti, magazie, sura si grajd si nu intervenientii asa cum se susAŽAŽtine in cererea reconventionala si cererea de interventie .
Terenul pe care este ridicata casa in litigiu a fost dobandit de reAŽclaAŽmant cu titlu de mostenire dupa fratele sau decedat in anul 1995, conform cerAŽtiAŽfiAŽcatul de mostenitor nr. 100 din 3 aprilie 1995, mostenitorii deAŽfuncAŽtuAŽlui fiind reAŽclamantul si sora sa T. M. in calitate de frati .
De asemenea in masa succesorala dupa V. I. a fost cuprinsa si caAŽsa din care reclamantului i-a revenit cota de 1/2 parte .
Cealalta cota de 1/2 parte din aceasta casa a fost vanduta de comosAŽteAŽniAŽAŽtoare, T.M. ,paratei la data de 14.09.1995, in baza inscrisului sub seAŽmnaAŽAŽtura privata, data la care partile erau casatorite.
Desi se sustine de catre parata si intervenienti ca, anexele gospoAŽdaAŽresAŽti au fost realizate de catre intervenienti, care sunt fiul si nora partilor in cota de 1/2 parte pentru fiecare din familii, din probele administrate nu rezulta data eAŽfecAŽAŽtiva a realizari acestor anexe pentru a se stabili ca la acea data inAŽterAŽveAŽniAŽenAŽtii erau casatoriti, nefiind dovedite nici data casatoriei acestora sau daca la acea data cei doi intervenienti realizau venituri, sau erau persoane majore cu caAŽAŽpacitate deplina de exercitiu si folosinta, motiv pentru care instanta va resAŽpinAŽge cererea reconventionala ca neintemeiata.
In ceea ce priveste solicitarea de a se constata ca cota de 1/2 parte din caAŽAŽsa este bunul propriu al paratei cu titlu de cumparare prin vanzarea unui alt bun propriu, instanta considera ca acest fapt nu s-a dovedit, iar aceasta cota fiind dobandita cu titlu de cumparare in timpul casatoriei urmeaza principiul preAŽAŽzumtiei de bun comun.
De altfel practica judiciara in materie, constant a aratat ca dobandirea unui bun prin vanzarea unui bun propriu al unuia dintre soti, nu confera buAŽnuAŽlui cumparat regim de bun propriu, ci de bun comun, dobandit in timpul caAŽsaAŽtoAŽriAŽei, aceasta deoarece bunurile comune ale sotilor se analizeaza in totalitatea lor, intreaga masa a bunurilor comune si nu individual fiecare bun.
Intr-o astfel de situatie daca este dovedita, sotul care a instrainat un bun propriu poate beneficia doar de o contributie mai mare la dobandirea maAŽsei bunurilor comune.
Nici o astfel de prezumtie nu poate opera in cazul de fata deoarece reAŽclaAŽmantul este acela care a dovedit ca a avut venituri din munca cu care a conAŽtriAŽbuit la dobandirea bunurilor comune.
Din declaratiile martorilor audiati in cauza rezulta ca anexele gosAŽpoAŽdaAŽresAŽti au fost construite de catre reclamant si parata, iar bunurile figureaza in eAŽviAŽAŽdentele fiscale pe numele reclamantului.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal au declarat recurs parata si inAŽtervenientii.
In motivarea recursului parata sustine ca, valorile stabilite prin exAŽperAŽtiAŽza efectuata in cauza sunt foarte mici, fata de valoarea reala a imobilelor suAŽpuAŽse partajului motiv pentru care doreste sa se efectueze o contraexpertiza. Se reAŽiau apoi problemele de fond , in sensul ca se sustine ca E parte din casa a fost aAŽAŽchizitionata doar de recurenta, cu banii proveniti prin vanzarea unei gradini priAŽAŽAŽmita de la parinti, iar pentru materiale inglobate in grajd si bucatarie a cedat de asemenea un teren mostenit, in favoarea numitului Pop Ioan . Prin precizarile ulAŽteriore facute de recurenti se sustine ca modalitatea de partaj la care a recurs inAŽstanta de fond este inechitabila. Instanta avea datoria de a incerca partajarea in natura, sau trebuia sa tina cont de parerea exprimata de reclamant, in sensul ca nu se opune oricarei variante si nu se opune ca paratei sa-i ramana casa in inAŽtregime, ori instanta a atribuit intregul imobil reclamantului, dandu-i acestuia mai mult decat a solicitat acesta.
Prin intampinarea depusa, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea hotararii judecatoriei.
Recursul nu a fost motivat in drept la momentul declararii acestuia.
Examinand recursul prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor art. 3041 Cod procedura civila, tribunalul a retinut urmatoarele: dupa coAŽmuAŽniAŽcaAŽrea lucrarii de expertiza efectuata la nivelul instantei de fond, parata si inAŽterAŽveAŽnienAŽtii au aratat ca nu accepta lucrarea efectuata motivat de faptul ca valorile staAŽbilite de expert sunt prea mici comparativ cu valorile reale a bunurilor suAŽpuAŽse evaluarii si au solicitat efectuarea unei noi expertize, a carei contravaloare se obligau sa o suporte. In incheierea de sedinta din data de 24.08.2010, inAŽstanAŽta consemneaza ca nu se impune efectuarea unei noi expertize si respinge ceAŽreAŽrea in probatiune, considera lamurita cauza si trece la solutionarea ei.
Este adevarat ca instanta de judecata poate respinge administrarea unei proAŽbe, avand insa obligatia de a explica ratiunea respingerii, aceasta cerinta aAŽvand drept scop garantarea dreptului partii la un proces echitabil, protejat de CEDO prin art. 6 alin 1.
Cerinta din art. 6 pct. 1 al Conventiei, aceea ca o cauza sa fie exaAŽmiAŽnaAŽta in mod echitabil, trebuie inteleasa in sensul de a se asigura respectarea prinAŽciAŽpiilor fundamentale ale oricarui proces si anume principiul contraAŽdicAŽtoAŽriAŽaAŽliAŽtaAŽtii si principiul dreptului la aparare, ambele asigurand egalitatea deplina a parAŽtiAŽlor in proces.
Dreptul la aparare are in dreptul romanesc si valoare de principiu conAŽstiAŽtutional, tinand seama ca prin art. 24 alin. 1 din Constitutie se stabileste ca drepAŽtul la aparare este garantat.
Apreciind ca in cauza dreptul la aparare al recurentilor a fost incalcat, iar lucrarea de expertiza solicitata este pertinenta, in considerarea celor aAŽraAŽtaAŽte, avand in vedere ca aceasta proba nu poate fi administrata in recurs, se aAŽpreAŽciAŽaza ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 312 pct. 3 si 5 Cod procedura ciAŽvila, urmand a se admite recursul a se casa hotararea si a se trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.