Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Recalculare pensie. Schimbare tip pensie

Recalculare pensie. Schimbare tip pensie

  Publicat: 23 Oct 2012       2310 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Tribunalul Vrancea prin sentinta civila nr.887/14.12.2010 a admis contestatia, a anulat decizia nr.100339/19.08.2010 si a obligat intimata sa acorde contestatoarei pensia stabilita prin decizia nr.100339/10.02.2010.
Impotriva acestei hotarari a formulat recurs CJP considerand-o ca fiind netemeinica si nelegala pentru urmatoarele motive:
Pensia reclamantei s-a recalculat in conf. cu disp.art.2 al.4 din Legea 119/2010 coroborate cu cele ale art.12 din HG 737/21.07.2010, prin emiterea Deciziei nr.100339/19.08.2010 si astfel pensia de serviciu a devenit pensie pentru limita de varsta in interesul Legii nr.19/2000.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Institutii, piete si infrastructuri ce interactioneaza in mod complex
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Act adoptat de organele de stat,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.


Ca instanta de fond a dispus prin incalcarea dispozitiilor Legii nr.119/2010, dispozitii ce au fost constatate ca fiind constitutionale prin Decizia nr.871/25.06.2010 a Curtii Constitutionale, decizie obligatorie pentru instante.


Ca prin decizie Curtea Constitutionala statueaza ca Legea 119/2010 nu incalca dispoz.art.14 al.2 din Constitutie, prevederile legii afecteaza pensiile speciale doar pe viitor, si numai in ceea ce priveste cuantumul acestora.


Ca suprimarea pensiei pentru viitor nu are semnificatia unei exproprieri retinand ca prevederile art.1-5 si art.12 din Legea nr.119/2010 nu incalca dispozitiile constitutionale si internationale la dreptul de proprietate.


Ca prin recalcularea pensiilor de serviciu in baza Legii nr.119/2010, nu s-au incalcat dispozitiile constitutionale care consacra dreptul la pensie .


Intimata G.A., solicita respingerea recursului considerand ca masura luata contravine dispoz.art.68 din Legea 567/2004 si art.1 din Protocolul nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului care se aplica prioritar fata de dreptul intern.


Verificand legalitatea si temeinicia hotararii recurate prin prisma motivelor de recurs invocate si ale disp.art.3041 C.pr.civ. constata recursul nefondat pentru urmatoarele considerente:


Contestatoarea a fost pensionata in iunie 2005 sub imperiul aplicarii Legii 567/2004 prin care s-a legiferat dreptul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor la pensie de serviciu .


Prin decizia nr.100339/14.06.2005 (fila 52 dosar fond) actualizata la 1.02.2010 (fila 4 dosar fond) contestatoarei i se stabilesc urmatoarele drepturi:


- o pensie de serviciu de 3875 lei si o pensie de asigurari sociale de stat


de 530 lei.


Ulterior, prin decizia nr.100339/19.08.2010 (fila 51 dosar fond), din oficiu, intimata recurenta C.J.P., ca efect al aplicarii Legii nr.119/2010, recalculeaza pensia stabilita initial si schimba tipul pensiei in pensie pentru limita de varsta.


Prin decizia ce face obiectul contestatiei contestatoarei i s-a redus pensia de 3875 lei la 1607 lei si totodata dreptul la pensie de serviciu a fost eliminat in totalitate.


Contestatoarea prin cererea sa a solicitat sa se constate ca decizia este nelegala intrucat contravine prevederilor art.15 din Constitutia Romaniei, cat si prevederilor art.1 din Protocolul nr.1 la C.E.D.O.


Instanta de fond, a analizat, in mod corect cauza prin prisma respectarii sau nu a reglementarilor internationale care potrivit art.20 al.2 din Constitutia Romaniei au prioritate in situatia existentei unor neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte si legile interne.


Recurenta prin motivele de recurs invoca obligativitatea respectarii Deciziei nr.871/25.06.2010 prin care Curtea Constitutionala a statuat ca prevederile Legii nr.119/2010 sunt constitutionale si nu incalca prevederile si reglementarile internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului.


Astfel, un prim aspect ce trebuie analizat consta in lamurirea faptului daca instanta de judecata se mai poate pronunta asupra controlului de conventionalitate solicitat de reclamant prin cererea de chemare in judecata .


Avand in vedere ca prevederile Conventiei fac parte integranta din ordinea juridica interna a Statelor semnatare, judecatorul national are obligatia de a asigura efectul deplin al normelor acesteia, asigurandu-le preeminenta fata de orice alta prevedere contrara din legislatia nationala, fara sa fie nevoie sa astepte abrogarea acesteia de catre legiuitor( cauza Vermeire vs.Belgia 1991).


Instantele judecatoresti sunt obligate, in temeiul art.20 din Constitutia Romaniei si a obligatiilor pe care Romania si le-a sumat in urma ratificarii pactelor, conventiilor si tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului, sa ignore legile interne care contravin reglementarilor internationale si interpretarile date acestora de organele abilitate.


Interpretarea instantei, in sensul ca poate proceda la o proprie analiza a concordantei normelor dreptului intern cu cele conventionale, fara a fi tinute de interpretarea data acestora de Curtea Constitutionala prin deciziile de respingere a exceptiilor, este sustinuta si de imprejurarea ca au existat situatii in care Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate a unui text legal, retinand ca acesta nu contravine Conventiei si ulterior, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut incalcarea prevederilor conventionale prin aplicarea Legii interne (cauza Dumitrescu Popescu contra Romaniei).


Chiar Curtea Constitutionala prin Decizia nr.1344/9.12.2008 a retinut faptul ca ea nu are atributia de a rezolva conflictul unui act normativ intern cu legislatia supranationala, aceasta revenind instantelor judecatoresti, aratand ca:


``de altfel, instantelor judecatoresti le revine sarcina de aplicare directa a legislatiei comunitare atunci cand legislatia nationala este in contradictie cu aceasta``.


In concluzie, apreciaza ca este obligatia instantei sa realizeze un control de conventionalitate, la cererea partii, prin prisma si altor hotarari din jurisprudenta CEDO.


Analiza instantei a notiunii de bun prin prisma art. 1 din Protocolul nr.1 si a jurisprudentei CEDO are ca punct de plecare principiul potrivit cu care art.1 din Protocolul nr.1 garanteaza dreptul de proprietate ce se regaseste, practic, in multe dintre hotararile Curtii consacrate aplicarii dispozitiilor acestui text. Cercetarea acestei jurisprudente, pune in evidenta faptul ca problema definirii obiectului reglementarilor cuprinse in art.1 este mult mai complexa.


Organele Conventiei au extins protectia instituita de art.1 si la alte drepturi reale, la drepturi de creanta, la interese economice, adica la diverse valori patrimoniale.


In materie de prestari sociale, Comisia a statuat in sensul ca plata unor contributii la sistemul de securitate sociala, poate, in anumite conditii, sa duca la nasterea unui drept protejat de art.1, adica dreptul de a beneficia la un moment de avantajele conferite de acest sistem . Numai ca, pentru ca un asemenea drept sa se nasca si deci sa fie recunoscut, trebuie ca cel interesat sa indeplineasca acele conditii prevazute de legislatia nationala in materie.


Contestatoarei prin Legea 567/2004 i s-a recunoscut indeplinirea conditiilor pentru a primi dreptul la pensie, drept ce are doua componente, doua surse de finantare, una contributiva si una necontributiva pentru care statul s-a obligat sa o suporte de la bugetul de stat .


Ca efect al aplicarii Legii 119/2010 contestatoarei i s-a redus substantial cuantumul pensiei, prin eliminarea dreptului la pensia speciala ce urma sa fie suportata de la bugetul statului.


Ingerinta statului s-a produs prin intrarea in vigoare a Legii nr. 119/2010, prin care au fost abrogate dispozitiile Legii nr. 567/2004 ce consacrau pensii speciale. Ingerinta statului a survenit dupa ce reclamantul avea deja stabilita pensia speciala, avea emisa decizie de pensie si incasa cu regularitate, luna de luna, pensie speciala.


Pensia reclamantului a fost stabilita pe baza legislatiei existente la momentul iesirii la pensie, ocazie cu care i s-a stabilit un mod de calcul, un algoritm, niste drepturi la care are dreptul pe toata viata, de la momentul iesirii la pensie, pentru viitor.


Orice lege ulterioara care vine si repune in discutie modul de calcul al pensiei reclamantului reprezinta o ingerinta in dreptul stabilit in favoarea reclamantului si intra pe terenul protejat de art.1 din Protocolul 1 la Conventie . Reclamanta, la momentul producerii ingerintei, avea stabilite drepturile sale prin decizia emisa de Casa Judeteana de Pensii la momentul iesirii la pensie, dreptul sau fiind recunoscut de Statul Roman.


Contrar celor retinute de Curtea Constitutionala, Curtea Europeana a statuat ca pensia speciala, ce nu s-ar fi format prin contributiile persoanelor trebuie vazuta ca un interes patrimonial ce se incadreaza in limitele Art.1 din protocolul aditional nr.1.


Prin Hotararea pronuntata in cauza Stec si altii impotriva Regatului Unit al Marii Britanii, Curtea Europena a Drepturilor Omului a preluat argumentele pronuntate anterior de catre Marea Camera prin Decizia de admisibilitate (a se vedea par. 53 din Hotarare ce face referire la par. $$ 54-55 din Decizia de admisibilitate, ECHR 2005-X) prin care s-au statuat urmatoarele:


Par. 54: ``Trebuie totusi sa fie subliniat ca principiile, cel mai recent sumarizate in cauza Kopecky impotriva Solvaciei (GC), ECHR 2004-IX, ce se aplica in general in cazurile ce se afla sub incidenta Articolului 1 din Protocolul nr. 1, sunt in mod egal relevante cand vine vorba de sistemul de prestatii sociale. In mod particular, Articolul 1 Protocol 1 nu creaza un drept de a dobandi proprietate . Nu se plaseaza nicio restrictie asupra libertatii Statelor Contractante de a decide daca sau nu sa aiba orice forma de sistem de pensii, or sa aleaga tipul ori cuantumul prestatiilor sociale care sa fie asigurate de asemenea sisteme. Daca, totusi, un Stat Contractant a introdus legislatie ce asigura plata unor asemenea drepturi de prestatii sociale - chiar conditionat ori nu de plata anterioara a contributiilor - acea legislatie trebuie sa fie vazuta ca generand un interes patrimonial ce se incadreaza in limitele Articolului 1 din Protocolul nr. 1 pentru persoanele ce satisfac cerintele.``


- Or, Curtea Constitutionala a aratat ca restrangerile aduse dreptului se datoreaza faptului ca acest drept nu ar fi fost prevazut prin Constitutie . Chiar si in cazul in care am aprecia ca dreptul la pensia speciala nu s-ar incadra in dreptul la pensie prevazut in Constitutia Romaniei, acest drept este suficient ca a fost prevazut in legislatie, asa cum arata Curtea Europeana a Drepturilor Omului, si nu neaparat prin Constitutie .


- Instanta de judecata investita cu solutionarea prezentei cauze retine ca, prin Legea nr. 119/2010, dreptul la pensie speciala a devenit drept la pensie (ordinara, obisnuita), in intelesul Legii nr. 19/2000, aceasta insemnand, in concret, disparitia definitiva a dreptului la pensie speciala . Legea nr. 119/2010, prin recalcularea pensiilor speciale, acorda pensii contributive, disparand astfel acest supliment, acordat ``nu ca privilegiu, ci ca justificare obiectiva si rationala``, pentru regimul special suferit de diverse categorii socio-profesionale.


- Dreptul la pensie speciala intra in categoria de bun, conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, Art. 1 din primul Protocol aditional al Conventiei, asa cum accepta si Curtea Constitutionala in decizia amintita, nr. 871/2010.


Fata de considerentele expuse mai sus retine ca instanta de fond aplicand cu prioritate prevederile Conventiei si analizand legalitatea deciziei de recalculare a pensiei prin prisma jurisprudentei CEDO a pronuntat o hotarare legala si temeinica situatiune in care va respinge ca nefondat recursul.




Pronuntata de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr. 562, 563-, 564 din data 17.03.2011


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Galati    Legea 119/2010    HG 737/2010    Tribunalul Vrancea    Exceptia de neconstitutionalitate    Statul Roman    Pensie speciala    Drept real    Drept de creanta    Legea 567/2004    CEDO    Pensie pentru limita de varsta    Pensionar    Drept intern    Curtea Constitutionala    Pensie    Expropriere    Drept de proprietate    Dreptul la pensie    Recalculare pensie de serviciu



Comentează: Recalculare pensie. Schimbare tip pensie
Alte Speţe

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 8/2019: ranirea uneia sau mai multor persoane intr-un accident de circulatie inainte de parasirea locului accidentului nu are in vedere si autoranirea, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului autovehicul implicat in accident.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 133/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ nr. 10/2019: participantul la comiterea unei infractiuni care a fost judecat separat de ceilalti participanti si audiat ulterior ca martor, in cauza disjunsa, nu poate avea calitatea de subiect activ al infractiunii de marturie mincinoasa
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 155/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia ICCJ nr. 16/2019 - O hotarare judecatoreasca in materie civila, referitoare la restituirea despagubirilor acordate in baza Legii nr. 10/2001 este asimilata, in vederea executarii, unui titlu executoriu referitor la creante bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului – masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Clauza de neconcurenta in contractele de munca. Aplicabilitate practica. Solutii jurisprudentiale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Actiunea pauliana in noul Cod Civil
Sursa: Lect. Univ. Dr. Florin CIUTACU / Av. Dr. Artin SARCHIZIAN