Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Contestatie impotriva deciziei de pensionare

Contestatie impotriva deciziei de pensionare

  Publicat: 29 Oct 2012       3211 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin sentinta civila nr. 392/14.04.2010 Tribunalul Braila a respins ca nefondata contestatia formulata de contestatorul G. I. impotriva deciziei de pensionare nr. 1-190378/14.12.2009 emisa de intimata C.J.P..

Dovada scrisa prin care
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.


Impotriva acestei hotarari a declarat recurs contestatorul considerand-o nelegala si netemeinica.


In motivarea recursului se arata ca a facut dovada cu adeverinta nr. 4062/31.10.2008 eliberata de SC C. SA Braila ca incepand cu data de 01.09.1975 pana la data emiterii adeverintei a beneficiat de spor de acord global pentru care s-a calculat si virat lunar CAS iar instanta de fond a interpretat eronat dispozitiile Legii nr. 19/2000.


In concluzie, a solicitat admiterea recursului, modificarea hotararii recurate in sensul obligarii intimatei la recalcularea pensiei cu luarea in calcul si cu sumele realizate prin munca in acord global.


Prin decizia civila nr. 1018/01.09.2010, Curtea de Apel Galati a respins ca nefundat recursul avand in vedere urmatoarele considerente.


Din interpretarea art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, asa cum a fost acesta modificat prin Legea nr. 250/2007 rezulta ca, ``punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) si (2), se calculeaza la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au platit contributii de asigurari sociale``.


Anterior, art. 23 alineatul (3) din Legea nr. 19/2000 avea urmatorul cuprins:


(3) ``Baza de calcul prevazuta la alin. (1) si (2) (baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale in cazul asiguratilor) nu poate depasi plafonul a de 5 ori salariul mediu brut.


Acest articol s-a modificat in sensul ca, ``baza de calcul prevazuta la alin. (1) si (2) este venitul brut realizat lunar``.


Ca urmare, singurele modificari pe care le aduce Legea nr. 250/2007 sunt in sensul ca, incepand cu 23.07.2007 (data intrarii in vigoare a legii) salariatii sunt obligati sa plateasca contributia individuala de asigurari sociale la intregul venit realizat, fara a mai exista plafonul de 5 ori salariul mediu brut, iar potrivit principiului contributivitatii, nici punctajul realizat de asigurat intr-un an calendaristic nu mai este plafonat la 5 puncte, ci este calculat in functie de sumele la care s-a achitat contributia.


Legea nr. 250/2007 nu modifica art. 164 din Legea nr. 19/2000, care arata modul in care se calculeaza punctajul anual pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000.


Astfel, asa cum corect a evidentiat C.J.P., potrivit art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, pana la intrarea in vigoare a legii, se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inregistrare a acestora in carnetul de munca, astfel:


a) salariile brute, pana la data de 1 iulie 1977;


b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991;


c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.


La determinarea punctajelor anuale, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile care au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca .


La determinarea punctajelor anuale, pe langa salariile prevazute la alin. (1) se au in vedere si sporurile cu caracter permanent, care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inregistrate in carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.


Prin O.U.G. nr. 4/2005 s-au prevazut sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au facut parte din baza de calcul a pensiilor si care se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual, fiind enumerate in anexa.


Sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare prevazute la alin. (2) se dovedesc prin inscrisurile din carnetele de munca sau prin adeverinte intocmite conform legii, eliberate de angajatori, care poarta intreaga raspundere cu privire la valabilitatea si corectitudinea acestora.


Adeverintele prin care se dovedesc aceste sporuri trebuie sa cuprinda:


- denumirea unitatii;


- perioada in care s-a lucrat, cu indicarea datei de incepere si de incetare a raportului de munca;


- functia, meseria sau specialitatea exercitata;


- denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata;


- perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia s-a acordat;


- adeverintele vor purta numar, data eliberarii, stampila unitatii, precum si semnatura celui care angajeaza unitatea sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii, cu mentiunea expresa ca, nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001:


- formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale; etc.


Ca urmare, sporul pentru acord global nu putea fi luat in calcul de reclamanta la calculul pensiei, potrivit mentiunii exprese a legii (O.U.G. nr. 4/2005).


Mai mult, nu se poate retine ca acesta a avut un caracter permanent, intrucat din adeverinte rezulta ca acesta s-a acordat sporadic, doar in anumite luni. De altfel, faptul ca unitatea a utilizat permanent aceasta forma de retribuire nu este echivalent cu notiunea de spor cu caracter permanent utilizata de Legea nr. 19/2000.


Referirea reclamantului la art. 1 din Decretul nr. 389/1972 nu contribuie la schimbarea aspectelor cauzei: contributia de 15% era datorata de angajator (nu de salariat) la totalul salariilor brute realizate de salariati.


Un principiu nu poate inlocui dispozitia expresa a legii iar pentru drepturile solicitate de recurenta-reclamanta exista mentiuni exprese in lege in sensul ca asemenea venituri nu pot fi valorificate la calculul pensiei.


Practica judiciara depusa la dosar nu este obligatorie pentru instanta intrucat potrivit Constitutiei, judecatorii se supun doar legii.


Hotararile judecatoresti pronuntate in alte cauze sunt opozabile doar acelor parti litigante din cauza respectiva si nu ``erga omnes`` (tuturor).


In consecinta, instanta trebuie sa se bazeze in pronuntarea solutiei adoptate pe temeiuri de drept aplicabile spetei dedusa judecatii si pe propria convingere rezultata din analizarea situatiei de fapt raportata la probele administrate in cauza.


Mai mult, CEDO prin hotararea pronuntata la data de 6.12.2007 in cauza Beian impotriva Romaniei a precizat faptul ca divergentele de jurisprudenta constituie prin natura, consecinta inerenta a oricarui sistem judiciar care se bazeaza pe un ansamblu de instante de fond avand autoritate asupra competentei lor teritoriale iar rolul de a reglementa aceste contradictii ale jurisprudentei revine instantei supreme.


Mai mult, aceasta problema a fost transata prin decizia nr. 30/14.11.2009 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care s-a stabilit ca ansamblul dispozitiilor cuprinse in art. 164 alin. 1, 2, 3 din Legea nr. 19/2000 si in O.U.G. nr. 4/2005 stabileste care sunt veniturile ce constituie baza de calcul a drepturilor de pensie .


Astfel, in privinta perioadelor anterioare datei de 1 aprilie 2001 (cand a intrat in vigoare Legea nr. 19/2000) sunt incidente dispozitiile tranzitorii cuprinse in art. 164 din acest act normativ, care permit valorificarea in procesul de stabilire a punctajelor anuale doar a veniturilor obtinute ce au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare.


Pe de alta parte, in privinta recalcularii drepturilor la pensie, O.U.G. nr. 4/2005 prevede la pct. VI al anexei ca formele de retribuire in acord nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.


Prin urmare, este evident ca textele de lege enuntate, fiind clare si lipsite de echivoc, nu suntem in prezenta unei ambiguitati de reglementare, astfel incat nu se poate considera ca problema de drept supusa examinarii este susceptibila de a fi solutionata diferit de instantele judecatoresti, iar dispozitiile art. 329 din Codul de procedura civila nu sunt aplicabile.


In consecinta, pentru toate considerentele aratate si in temeiul dispozitiilor art. 312 Cod procedura civila, va fi respins ca nefondat recursul.





Pronuntata de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr.1018 din data 01.09.2010


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Galati    Legea 19/2000    CEDO    Legea 250/2007    Drepturi de pensie    Pensionar    Pensie    Inalta Curte de Casatie si Justitie    Decretul 389/1972    Asigurat    Asigurator    Salariat    Salariu    Angajat    Angajator    Carnet de munca    OUG 4/2005
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Cerere de acordare a unor masuri reparatorii prin echivalent aferente unui imobil preluat abuziv in perioada comunista. Obligatia dovedirii calitatii de proprietar la momentul confiscarii
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 708 din 10 februarie 2020

ICCJ: Situatia masurilor asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Pentru admiterea revizuirii faptele trebuie sa fie noi, iar nu mijloacele de proba in dovedirea unei fapte sau imprejurari cunoscute de instanta la solutionarea cauzei
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 40/A/2019

Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 41/2019: In calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include si gradatia de merit
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 41/2019

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului – masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Clauza de neconcurenta in contractele de munca. Aplicabilitate practica. Solutii jurisprudentiale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Actiunea pauliana in noul Cod Civil
Sursa: Lect. Univ. Dr. Florin CIUTACU / Av. Dr. Artin SARCHIZIAN