Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Furt calificat. Incalcarea dreptului la aparare

Furt calificat. Incalcarea dreptului la aparare

  Publicat: 31 Oct 2012       2677 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prin sentinta penala nr. 25/29.01.2008 pronuntata de Judecatoria Tg. Bujor au fost condamnati inculpatii T.D., E. P. si Z. M., pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 209 alin. 1 lit. a, e, g Cod penal la cate o pedeapsa de 3 (trei) ani inchisoare.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Din punctul de vedere al dreptului civil, actul juridic prin care o persoana (delegant) insarcineaza o alta persoana (delegat) sa execute o anumita prestatie in favoarea unei terte persoane (delegatar), cu consimtamantul acesteia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

S-a aplicat inculpatilor pedeapsa accesorie prev. de art. 71 Cod penal, constand in a interzicerea drepturilor prev. de disp. art. 64 lit. a, b, c Cod penal pe durata executarii pedepselor.
In baza disp. art. 14 Cod pr. penala in ref. la art. 998 si 1003 Cod civil au fost obligati in solidar inculpatii T.D. si E. P. sa plateasca partii civile G. I. suma de 77 lei daune materiale.
In baza disp. art. 189 si 191 Cod pr. penala a fost obligat fiecare inculpat la plata a cate 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat .
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut, in esenta, urmatoarea situatie de fapt:
In noaptea de 31.05/1.06.2006, in jurul orei 1,00, cei trei inculpati au sustras mai multe bunuri din doua autocisterne, care erau parcate la Popasul H.C.
Impotriva acestei solutii a declarat apel inculpatul Z. M., care a criticat-o pe motive de nelegalitate si de netemeinicie, sustinand ca nu se face vinovat de comiterea infractiunii pentru care a fost cercetat si trimis in judecata .
Prin Decizia penala nr.472/A/18.11.2008, Tribunalul Galati a admis apelul declarat de inculpatul Z. M., a desfiintat in parte hotararea apelata si, in rejudecare, in conformitate cu dispozitiile art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 al. 1 lit. b1 Cod procedura penala si cu aplicarea disp. art. 181 Cod penal l-a achitat pe inculpatul Z. M. pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a, e, g Cod penal, intrucat fapta nu prezinta pericolul social al unei infractiuni .
In temeiul disp. art. 91 lit. c Cod penal raportat la art. 181 alin. 3 Cod penal a aplicat inculpatului Z. M. sanctiunea cu caracter administrativ a amenzii in suma de 500 lei (RON).
A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a retinut, in esenta, ca din probele administrate in cauza rezulta in mod indubitabil participarea inculpatului Z. M., alaturi de ceilalti doi inculpati, la furtul de bunuri din autocisternele conduse de partile vatamate G.I. si C.A.
S-a retinut insa ca inculpatul Z. M. a avut o contribuie mult mai redusa decat ceilalti doi inculpati la savarsirea faptelor si ca el nu a beneficiat de banii si de bunurile furate, imprejurari care, in opinia instantei de apel, justifica aplicarea dispozitiilor art.181 din Codul penal.
Impotriva Deciziei penale nr.471/A/18.11.2008 a Tribunalului Galati au declarat recurs inculpatul Z. M. si Parchetul de pe langa Tribunalul Galati, criticand-o ca nelegala.
In dezvoltarea motivelor de recurs, Parchetul a sustinut ca in mod gresit instanta de apel a facut aplicarea dispozitiilor art.181 din Codul penal in ce-l priveste pe inculpatul Z. M., deoarece acesta a participat efectiv, alaturi de ceilalti doi inculpati, la savarsirea faptei de furt, fapta care, in raport cu modalitatea si imprejurarile in care a fost comisa, cu scopul urmarit si cu urmarile produse, prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni .
Inculpatul Z. M., prin aparator, a invocat, prin motivele de recurs, nulitatea hotararii primei instante, determinata de faptul ca a fost lipsit de o aparare efectiva.
In subsidiar, inculpatul a criticat cele doua hotarari ca nelegale, sustinand ca el nu a participat la savarsirea faptelor, astfel ca s-ar fi impus pronuntarea in privinta sa a unei solutii de achitare, in temeiul art.11 pct.2 lit.a in referire la art.10 lit.c din Codul de procedura penala.
Prin decizia penala nr.645/R/21.10.2009, Curtea de Apel Galati a admis ambele recursuri, a casat decizia penala nr.472/A/18.11.2008 a Tribunalului Galati, pronuntata in dosarul nr. 598/316/2007 si in parte sentinta penala nr. 25/29.01.2008 a Judecatoriei Tg.Bujor, pronuntata in dosarul nr. 598/316/2007, numai in ceea ce-l priveste pe inculpatul Z. M. si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, in aceste limite, la Judecatoria Tg.Bujor.
A mentinut actele indeplinite pana la termenul de judecata din 16.01.2008.
A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei penale recurate.
Pentru a decide astfel, instanta de recurs a retinut urmatoarele :
La judecata in prima instanta, a fost desemnat un aparator din oficiu pentru a asigura asistenta juridica inculpatilor Z.M., T. D. si E. P., in persoana dlui avocat M. A.M.
La termenul de judecata din data de 16.01.2008, instanta, luand act de lipsa aparatorului desemnat din oficiu, a dispus ca acesta sa fie inlocuit de dl avocat N.C., fara delegatie de substituire.
In continuare, instanta a constatat cauza in stare de judecata si a acordat cuvantul in dezbateri, fara a acorda noului aparator desemnat din oficiu timp pentru studierea dosarului si pentru pregatirea apararii.
Dupa ce procurorul de sedinta a prezentat acuzatiile si a solicitat condamnarea inculpatilor, aparatorul desemnat din oficiu a achiesat la concluziile procurorului, dar a solicitat un termen de 7 zile pentru a depune concluzii scrise, concluzii care nu au fost insa depuse pana la data de 29.01.2009, cand prima instanta a pronuntat hotararea recurata.
In aceste conditii, Curtea retine ca la judecata in prima instanta inculpatul recurent Z. M. nu a beneficiat de o aparare efectiva, ci de una pur formala, fiind incalcat flagrant dreptul la aparare, garantat de art.24 din Constitutie, de art.6 paragraful 3 din Conventia pentru apararea dreptului omului, precum si de art.6 din Codul de procedura penala.
Este adevarat ca, potrivit dispozitiilor art.197 alin.2 din Codul de procedura penala, sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute numai normele relative la asistenta invinuitului sau inculpatului de catre aparator, atunci cand sunt obligatorii potrivit legii - in timp ce toate celelalte norme privind exercitarea dreptului la aparare sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii relative, care poate fi invocata numai in conditiile prevazute de art.197 alin.1 si 4 din Codul de procedura penala.
Intrucat, in speta, inculpatul recurent Z. M. nu a invocat in apel incalcarea de catre prima instanta a dreptului la aparare, s-ar putea considera ca aceasta nulitate a fost acoperita, astfel ca ea nu ar mai putea fi invocata direct in recurs.
Avand insa in vedere ca, prin incalcarea flagranta a normelor care garanteaza exercitarea dreptului la aparare, s-a adus inculpatului Z. M. o vatamare a intereselor procesuale care nu poate fi inlaturata decat prin anularea hotararii primei instante, Curtea a considerat ca, pentru aflarea adevarului si pentru justa solutionare a cauzei, se impune luarea in considerare din oficiu a acestei incalcari, conform prevederilor art.197 alin.4 teza ultima din Codul de procedura penala.
Fata de aceste considerente, vazand si dispozitiile art.38515 pct.2 lit.c in referire la art.3859 alin.1 pct.6 din Codul de procedura penala, Curtea de Apel Galati a admis recursurile declarate de Parchetul de pe langa Tribunalul Galati si de inculpatul Z.M., a casat in parte hotararile recurate, numai cu privire la inculpatul Z. M. si a dispus trimiterea cauzei, spre rejudecare in aceste limite, la prima instanta.




Pronuntata de: Curtea de Apel Galati - Decizie nr. 645 din data 21.10.2009


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Galati    Daune materiale    Furt calificat    Tribunalul Galati    Pericol social    Nulitate absoluta    Dreptul la aparare    Nulitate absoluta relativa    Parchetul de pe langa Tribunalul Galati    Furt    Judecatoria Targu Bujor
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

ICCJ: Situatia masurilor asiguratorii infiintate in cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolventei, in vederea confiscarii speciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Pentru admiterea revizuirii faptele trebuie sa fie noi, iar nu mijloacele de proba in dovedirea unei fapte sau imprejurari cunoscute de instanta la solutionarea cauzei
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 40/A/2019

Scutirea de la plata taxelor datorate Inspectoratului de Stat in Constructii vizeaza exclusiv lucrarile realizate in legatura cu o expropriere pentru cauza de utilitate publica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 41/2019: In calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include si gradatia de merit
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 41/2019

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Hotararile pronuntate in procedura filtrarii nu pot fi atacate cu contestatie in anulare sau cu revizuire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice
Sursa: Liliana Gologan