Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Loviri sau alte violente. Neintrunirea elementelor constitutive ale tentativei de omor

Loviri sau alte violente. Neintrunirea elementelor constitutive ale tentativei de omor

  Publicat: 18 Jul 2013       2760 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Deliberand asupra recursurilor de fata pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei, constata urmatoarele:

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Abatere de la regulile de convietuire sociala.Infractiune ce consta in fapta unei persoane de a lovi o alta persoana sau de a savarsi orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Abatere de la regulile de convietuire sociala.Infractiune ce consta in fapta unei persoane de a lovi o alta persoana sau de a savarsi orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Infractiune constand in incercarea de a determina o persoana, prin constrangere ori corupere, sa dea declaratii mincinoase
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana asupra careia s-a emis o cambie pe care este obligata sa o onoreze la scadenta. In situatia in care trasul nu accepta la
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Instanta judecatoreasca, ce functioneaza in unele state si are competenta de a judeca faptele penale cele mai grave.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Persoana asupra careia s-a emis o cambie pe care este obligata sa o onoreze la scadenta. In situatia in care trasul nu accepta la
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Persoana asupra careia s-a emis o cambie pe care este obligata sa o onoreze la scadenta. In situatia in care trasul nu accepta la
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
(rix). Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imprejurare sau situatie de natura sa puna in lumina pericolul social mai redus al unei fapte ilicite
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Infractiunea se consuma in momentul in care,
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Parti componente ale infractiunii.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Parti componente ale infractiunii.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Paguba materiala pe care o sufera o parte conractanta prin aceea ca valoarea obligatiilor este vadit disproportionata fata de valoarea prestatiilor celeilalte parti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Parti componente ale infractiunii.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Nivelul raului social pe care il reprezinta o fapta ilicita,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Condamnari anterioare suferite de o persoana,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Totalitatea bunurilor , lucrurile propriu-zise si drepturile asupra lor,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Puterile publice existente in stat.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Conditie prevazuta de legea penala pentru existenta unor infractiuni :calomnia, ofensa adusa autoritatii, ultrajul contra bunelor moravuri etc,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Viciu al unei hotarari,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

1. Tribunalul Timis, sectia penala in baza sentintei penale nr. 325 din 15 iulie 2011, pronuntata in dosarul nr. 11631/30/2010 s-a dispus, in baza art. 334 C. proc. pen., schimbarea incadrarii juridice data faptelor prin actul de inculpare dupa cum urmeaza:
- in ceea ce il priveste pe inculpatul D.F. din infractiunea prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. in infractiunea prev. de art. 180 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.;
- in ceea ce il priveste pe inculpatul G.C. din infractiunea prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 99 si urm. C. pen. in infractiunea prev. de art. 180 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 99 si urm. C. pen.;
- in ceea ce il priveste pe inculpatul D.C. din infr. prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. in aceeasi infractiune, insa fara aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.
In baza art. 180 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. raportat la art. 63 C. pen., a fost condamnat inculpatul D.F., la o pedeapsa de 600 lei amenda penala pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente.
S-au pus in vedere inculpatului dispozitiile art. 631 C. pen.
In baza art. 180 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 99 si urm. C. pen. raportat la art. 63 C. pen. a fost condamnat inculpatul G.C., la o pedeapsa de 300 lei amenda penala pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente.
S-au pus in vedere inculpatului dispozitiile art. 631 C. pen.
In baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. si cu aplicarea art. 21 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul D.C., la o pedeapsa de:
- 4 (patru) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de tentativa de omor.
In baza art. 65 alin. (1) si (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute la art. 64 lit. a) teza a II-a si b) C. pen. pe o perioada de 2 ani dupa executarea pedepsei principale.
In baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevazute la art. 64 lit. a) teza a II-a si b) C. pen. pe durata executarii pedepsei.
In temeiul art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei aplicate inculpatului pe o perioada de 7 ani, termen stabilit in conditiile art. 862 C. pen.
In baza art. 863 alin. (1) C. pen. a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de incercare, sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
- sa se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Timis, caruia i se incredinteaza supravegherea;
- sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
- sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
- sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele ei de existenta.
In baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atentia inculpatului asupra consecintelor nerespectarii dispozitiilor art. 864 C. pen.
In baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe durata termenului de incercare .
In baza art. 14 si art. 161 C. proc. pen. raportat la art. 346 C. proc. pen. si cu aplicarea art. 998, 999 C. civ. a fost obligat inculpatul D.C. la plata sumei de 9000 lei cu titlu de daune materiale si 11.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila P.D.
In baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, a fost obligat inculpatul D.C. la plata sumei de 4.186,87 lei despagubiri civile catre partea civila Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Timisoara.
S-au respins pretentiile civile formulate raportat la inculpatii D.F. si G.C. ca nefondate.
In baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea parului din material lemnos in lungime totala de 127 cm, forma ovala cu dimensiuni stanga 16/6 si dreapta 13/8 cm, in greutate totala de 5,1 kg, obiect folosit la savarsirea infractiunii.
In baza art. 191 alin. (1), (2) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul D.C. la plata sumei de 2.000 lei cheltuieli judiciare catre stat, inculpatul D.F. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare catre stat si inculpatul G.C. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare catre stat .
Instanta a fost sesizata prin rechizitoriul nr. 455/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Timis, inregistrat la 20 decembrie 2010 sub nr. 11631/30/2010, consecutiv caruia, potrivit art. 300 C. proc. pen. s-a si investit cu judecarea cauzei in vederea tragerii la raspundere penala a inculpatilor D.C. si D.F., pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor prev. si ped. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. si a inculpatului G.C. pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) cu art. 99 C. pen., constand in esenta, in aceea ca inculpatul a lovit in mod repetat cu pumnii si picioarele pe partea vatamata P.D., creandu-i conditii inculpatului D.C. de a o lovi cu un par in cap, provocandu-i acestuia leziuni ce au necesitat 65 zile ingrijiri medicale pentru vindecare si care i-au pus in pericol viata.
Hotarand solutionarea in fond a cauzei penale prin condamnare in conformitate cu disp. art. 345 alin. (2) C. proc. pen., dupa efectuarea cercetarii judecatoresti, in conditiile art. 288 - art. 291 C. proc. pen., in cursul careia au fost administrate probele stranse la urmarirea penala si alte probe noi, declaratiile inculpatilor, martori, referate evaluare inculpati - instanta a examinat si apreciat materialul administrat, confirmand existenta faptelor intr-o noua incadrare juridica, insa pentru 2 dintre inculpati - si vinovatia penala a autorilor acestora, sens in care a retinut urmatoarele:
Inculpatii D.C., D.F. si G.C. sunt frati, provenind dintr-o familie extrem de numeroasa compusa din 13 copii de varste diferite. Mama inculpatilor a locuit in Bencecu de Jos, jud. Timis, iar inculpatii au locuit atat cu aceasta, cat si in diverse alte locuri, pe unde au muncit sau locuit parintii concubinelor lor. In aceeasi localitate, a locuit una dintre surorile inculpatilor - G.N. - impreuna cu concubinul - B.L. -, si cu fiica sa - A.C. Aceasta nepoata a inculpatilor a fost intr-o relatie de concubinaj cu partea vatamata P.D.
In data de 02 aprilie 2010, partea vatamata a fost gasita la domiciliul sus-numitei.
Spre seara, inculpatul D.C. a mers pana la aceasta pentru a-i cere imprumut o cana de zahar. Intrucat sora sa nu avea, martorul S.C., un ginere de-al acesteia, care se afla si el acolo, a luat cana si a plecat sa-i aduca inculpatului zahar de la el de acasa. Imediat acestui moment, partea vatamata, care era asezata pe un pat, fara vreun motiv, s-a ridicat si i-a aplicat inculpatului o lovitura cu pumnul in zona fetei, acesta cazand la pamant. Conflictul a fost aplanat de interventia celor din locuinta, partea vatamata a iesit in curte cu concubina sa, iar inculpatul a plecat acasa cu zaharul. Ajuns acasa, inculpatul D.C. a povestit fratilor sai ce s-a intamplat, iar inculpatul D.F. a hotarat sa mearga sa aiba o discutie cu partea vatamata P.D. despre acest incident, care nu era unul singular, existand o atmosfera tensionata intre inculpati si partea vatamata. Astfel, inculpatii D.C. si D.F. au plecat spre imobilul surorii lor, dupa ei a venit imediat si inculpatul G.C.
In momentul in care i-a vazut venind, partea vatamata a iesit in curte impreuna cu concubina sa A.C., dupa ei au iesit si martorul S.C., iar ulterior si B.L.
Intre inculpati si partea vatamata a existat un schimb de replici legat de incident, atat inculpatii, cat si partea vatamata manifestand o atitudine ostila, fiind artagosi si porniti pe scandal, partea vatamata a inceput sa se impinga cu inculpatul D.F., s-au lovit reciproc, moment in care au intervenit si ceilalti doi inculpati si s-a iscat o incaierare. In cadrul acesteia, inculpatul G.C. i-a aplicat doua-trei lovituri cu piciorul partii vatamate, pe corp, si l-a tras de tricou, rupandu-l, iar ceilalti doi inculpati l-au lovit si ei cu pumnul in zona corpului. Martorul S.C. a intervenit pentru a aplana conflictul, reusind la un moment dat sa-i separe pe inculpatii G.C. si D.F. de ceilalti doi, insa conflictul a continuat intre partea vatamata si inculpatul D.C., acesta din urma, in toiul luptei, a luat un par de lemn dintr-o gramada aflata in curte si l-a lovit cu acesta pe partea vatamata in zona capului. Urmare a acestei lovituri, partea vatamata a cazut la pamant, intrand in stare de inconstienta. Cei prezenti la fata locului s-au speriat si au inceput sa strige ca partea vatamata a fost omorata, iar inculpatii au fugit la locuinta lor. A fost apelat serviciul 112, iar partea vatamata a fost transportat la Spitalul Judetean de Urgenta Timisoara, unde a fost internat cu diagnosticul de contuzie cerebrala grava cu fracturi temporale stanga si dreapta si a fost supus unei interventii chirurgicale. Leziunile suferite i-au pus viata in primejdie si au necesitat 65 de zile de ingrijiri medicale pentru vindecare.
La stabilirea acestei situatii de fapt, instanta a avut in vedere in primul rand declaratiile martorilor S.C., A.C. si B.L., persoane care au asistat, integral sau partial, la incidentul dintre parti.
Astfel, martorul S.C. a aratat ca in seara respectiva s-a aflat in vizita la soacra sa, in locuinta fiind si partea vatamata P.D. si prietena acestuia. Inculpatul D.C. a venit acolo cerand niste zahar si, fiindca soacra sa nu avea, a plecat sa-i aduca de la domiciliul sau, iar cand s-a intors a aflat ca inculpatul a fost lovit de catre partea vatamata cu pumnul in fata fara motiv. La scurt timp, a observat pe geam ca vin spre locuinta soacrei sale cei trei inculpati, iar partea vatamata a iesit imediat in curte, el urmandu-l, In curte, intre inculpatul D.F. si partea vatamata a existat un schimb de replici legate de faptul ca acesta l-a lovit pe D.C., toti manifestand un comportament artagos, au inceput sa se imbranceasca, iar apoi sa se loveasca reciproc. Martorul a intervenit intre ei, reusind la un moment dat sa-i desparta pe inculpatii D.F. si G.C. de ceilalti doi, iar apoi a vazut cum inculpatul D.C. a luat un par din curte si a lovit pe partea vatamata in cap, aceasta cazand la pamant, inconstient.
De asemenea, martorul B.L. a aratat ca inculpatul D.C. a fost lovit in seara respectiva cu pumnul de catre partea vatamata, fara motiv, iar dupa vreo 15 minute, a iesit in curte, alertat de martora A.C. si a vazut ca a fost o bataie intre cei trei inculpati si partea vatamata, in cadrul careia inculpatul D.C. a lovit partea vatamata in cap cu un par luat din curte, acesta cazand la pamant. In ceea ce ii priveste pe inculpatii D.F. si G.C., martorul a precizat ca se aflau la cativa metri distanta de partea vatamata si nu il tineau pe acesta cand a fost lovit.
Totodata, martora A.C., concubina partii vatamate, a aratat ca, la scurt timp dupa ce partea vatamata l-a lovit pe inculpatul D.C. cu pumnul, acesta a revenit impreuna cu ceilalti doi inculpati, fratii lui, in curtea imobilului, iar partea vatamata a iesit la ei, fiind artagos si intrebandu-i daca vor sa se bata. Apoi a vazut ca partea vatamata si inculpatii au inceput sa se impinga si sa se loveasca, moment in care a intrat in imobil, iesind doar dupa ce partea vatamata a cazut la pamant.
Declaratiile acestor martori s-au coroborat cu plangerea si declaratiile partii vatamate, care a aratat ca in seara respectiva, cand inculpatul D.C. a venit la locuinta mamei prietenei sale pentru a cere niste zahar, el l-a lovit pe acesta cu pumnul, fara vreun motiv, fiind scos de prietena sa in curte . La scurt timp, acolo au venit toti cei trei inculpati, care i-au cerut socoteala cu privire la lovirea lui C., apoi au inceput toti sa se loveasca. A precizat ca el si inculpatii s-au lovit reciproc cu pumnii si picioarele, intre ei intervenind C. pentru a-i desparti. La un moment dat, in timp ce s-a aflat intre caruta si gard, a fost lovit cu un par in cap, pierzandu-si cunostinta. Referitor la imprejurarile in care a fost aplicata lovitura, desi in declaratia data in faza de urmarire penala, a aratat ca ar fi fost tinut de D.C. de gat in acele momente, aspect care nu a fost sustinut de nicio alta proba administrata in cauza, ulterior a revenit asupra acestor aspecte, precizand ca de fapt nu a fost tinut de niciunul dintre inculpati, precum si ca nu a vazut cine l-a lovit, afland ulterior ca a fost inculpatul D.C.
Totodata, toate aceste declaratii s-au coroborat cu inscrisurile medicale, precum si cu raportul de constatare medico-legala din 28 aprilie 2010, din care a rezultat ca in momentul examinarii numitul P.D. a prezentat leziuni de violenta ce au putut fi produse prin lovire cu sau de un corpuri dure (hematom subdural fronto-temporo-parietal stang, fractura temporo-parietala dreapta, fractura cominutiva fronto-temporo-parietal stanga cu infundare osoasa fronto-parietala, fractura arc zigomatic stang, hematoame epicraniene fronto-parietale bilateral), leziunile putand data din ziua de 02 aprilie 2010, punand viata victimei in primejdie si necesitand pentru vindecare 65 de zile de ingrijiri medicale.
Nu in ultimul rand, instanta a constatat ca toate aceste mijloace de proba s-au coroborat cu declaratiile inculpatului G.C., care a recunoscut atat in declaratiile date in faza de urmarire penala, cat si in cea data in fata instantei, ca a avut loc o altercatie intre ei si partea vatamata, in cadrul careia acesta din urma a fost lovit cu un par in cap de catre D.C. Astfel, inculpatul a aratat ca, dupa ce D.C. le-a povestit ca fusese lovit de partea vatamata, D.F. a plecat impreuna cu C. sa discute despre incident cu acesta, iar el a plecat dupa ei. In curtea imobilului surorii lor, F. si partea vatamata s-au luat la harta, apoi au inceput sa se loveasca moment in care a intervenit si el si C. El a lovit partea vatamata cu piciorul in zona genitala si l-a tras de tricou, iar fratii lui l-au lovit cu pumnul, la fel lovindu-i si partea vatamata pe ei. In timpul altercatiei, in timp ce el s-a aflat la cativa metri distanta, fiind tras de S.C., iar F. s-a aflat cazut, C. a luat un lemn din curte si l-a lovit pe partea vatamata in cap, aceasta cazand la pamant.
Totodata, toate aceste mijloace de proba s-au coroborat partial si cu declaratiile celorlalti doi inculpati, ambii au recunoscut bataia dintre ei si partea vatamata si lovirea acestuia de catre inculpatul D.C. cu un par in cap, insa incercand sa-si atenueze raspunderea prin aceea ca partea vatamata ar fi fost singurul responsabil de declansarea conflictului (inculpatul D.F.), precum si prin aceea ca lovitura cu parul ar fi fost aplicata din greseala, in incercarea de a se ridica, fara a exista intentia de a lovi (inculpatul D.C.).
Instanta nu a avut in vedere insa la solutionarea cauzei aceste sustineri ale inculpatului D.C., formulate pentru prima oara in cadrul declaratiei date in fata instantei de judecata, in conditiile in care nu sunt sustinute de niciunul dintre mijloacele de proba administrate in cauza, fiind contrazise atat de declaratiile martorilor si ale inculpatului G.C., cat si, inclusiv, de declaratia sa din faza de urmarire penala.
Totodata, in conditiile in care materialul probatoriu administrat in cauza a reliefat ca altercatia dintre inculpati si partea vatamata a fost generata de atitudinea concordanta a tuturor acestora, inculpatii fiind cei care au venit in curtea surorii lor pentru a avea ``o discutie`` cu partea vatamata si alegand varianta unei batai cu partea vatamata, desi puteau parasi imobilul in momentul in care au vazut ca acesta este agresiv, toti manifestandu-se de fapt agresiv, imbrancindu-se reciproc, injurandu-se, lovindu-se cu pumnii si picioarele, trantindu-se la pamant, neincetand incaierarea nici macar in momentul interventiei martorilor, instanta a apreciat ca nu se poate vorbi de indeplinirea conditiilor prev. de art. 44 C. pen. pentru a se retine existenta starii de legitima aparare, si nici de cele prev. de art. 73 C. pen. pentru a se putea retine circumstanta atenuanta a depasirii limitelor legitimei aparari, sau a provocarii.
De asemenea, s-a avut in vedere intervalul de timp scurs intre actul de lovire al inculpatului D.C. cu pumnul de catre partea vatamata in timp ce se aflau in imobilul lui G.N. si reactia inculpatului, instanta a apreciat ca nu s-a putut retine in favoarea acestuia nici existenta unei tulburari sau emotii de o asemenea intensitate nici sa justifice aplicarea circumstantei atenuante a provocarii conform art. 73 lit. b) C. pen. insa a reprezentat un aspect care a fost totusi avut in vedere la individualizarea judiciara a pedepsei.
Conform disp. art. 174 alin. (1) C. pen., infractiunea de omor s-a realizat prin uciderea unei persoane, adica prin orice activitate materiala care a avut ca rezultat moartea unei persoane .
Potrivit dispozitiilor art. 144 C. pen., prin savarsirea unei infractiuni s-a inteles savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa.
Tentativa nefiind altceva decat o forma a activitatii infractionale, situata in faza de executare a infractiunii, intre inceputul executarii actiunii ce constituie elementul material al laturii obiective si producerea rezultatului socialmente periculos, avand in vedere probele administrate in cauza, instanta a constatat ca fapta inculpatului D.C. de a aplica partii vatamate P.D. o lovitura cu un par de lemn in zona capului a intrunit elementele constitutive ale infractiunii de tentativa la omor, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 C. pen., inculpatul a pus in executare hotararea de a savarsi infractiunea, executarea a fost realizata in intregime, dar neproducandu-se rezultatul datorita unor motive independente de vointa inculpatului.
Din punct de vedere al laturii obiective, instanta a apreciat ca actiunea inculpatului D.C. a constituit elementul material al infractiunii de tentativa de omor in conditiile in care acesta a lovit victima cu un par de lemn - instrument apt sa provoace decesul unei persoane, cu intensitate, in zona capului - zona in care se afla creierul, a carui lezare este apt sa conduca la deces, rezultatul, respectiv decesul, neproducandu-se doar datorita unor motive exterioare.
Intre activitatea desfasurata de inculpat si leziunile cauzate victimei a existat in mod evident o legatura de cauzalitate, legatura ce a fost evidentiata in mod clar de concluziile raportului de constatare medico-legala din 28 aprilie 2010, conform carora in momentul examinarii medico-legale numitul P.D. a prezentat leziuni de violenta ce au putut fi produse prin lovire cu sau de un corp dur, leziunile putand data din ziua de 02 aprilie 2010, punand viata victimei in primejdie si necesitand pentru vindecare 65 de zile de ingrijiri medicale.
In opinia instantei, sub aspectul laturii subiective, inculpatul D.C. a actionat cu intentie indirecta. Este evident ca inculpatul a avut reprezentarea socialmente periculoasa a faptei sale, in conditiile in care a lovit cu un par din lemn o persoana intr-o zona vitala a corpului. In acest sens, inculpatul a cunoscut imprejurarea ca prin actele sale poate provoca moartea victimei si chiar daca este posibil sa nu fi urmarit producerea acestui rezultat, totusi el a acceptat posibilitatea aparitiei sale, motiv pentru care instanta a retinut intentia indirecta ca modalitate a vinovatiei.
In ceea ce ii priveste pe ceilalti doi inculpati, D.F. si G.C., instanta a constatat insa, contrar sustinerilor procurorului, ca nu s-a putut retine ca faptele acestora de a lovi partea vatamata cu pumnii si picioarele ar intruni elementele constitutive ale infractiunii de tentativa de omor, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 C. pen., nefiind realizate nici latura obiectiva, si nici cea subiectiva a respectivei infractiuni .
Nu s-a putut vorbi de o actiune concordanta a acestora, care sa fi creat conditiile aplicarii de catre inculpatul D.C. a loviturii cu parul in cap partii vatamate, in conditiile in care intreg materialul probatoriu administrat in cauza a evidentiat faptul ca in momentul in care victima a fost lovita de catre inculpatul D.C. cu parul in cap, acesti doi inculpati nu au lovit si nici nu au imobilizat victima, ci, mai mult, se aflau la o distanta de cativa metri de victima si inculpatul D.C., fiind trasi din incaierare de catre martorul S.C.
In acelasi timp, nu a existat nici o dovada in sensul ca acesti doi inculpati ar fi avut vreo contributie efectiva in generarea leziunilor suferite de partea vatamata la nivelul capului care au pus viata acestuia in primejdie, niciunul dintre martori si nici macar partea vatamata neconfirmand aceste aspecte, ci toti au sustinut ca cei doi inculpati au lovit victima pe corp, inculpatul D.C. fiind singurul care a lovit-o in zona capului.
Totodata, in ceea ce priveste latura subiectiva, instanta a constatat ca nu se poate vorbi de existenta unei intentii a acestor inculpati de a ucide victima, nici macar indirecta, de existenta unei rezolutii infractionale concordante cu cea a inculpatului D.C., in conditiile in care materialul probatoriu a evidentiat cu claritate ca lovirea victimei cu parul de catre inculpatul D.C. a fost un act spontan, care nu ar fi putut fi prevazut de catre ceilalti doi inculpati, iar actele de lovire exercitate de catre acestia, chiar daca s-ar retine si o eventuala lovire cu pumnul in zona fetei, nu sunt de natura a evidentia o asemenea intentie.
Pentru aceste considerente, s-a avut in vedere si faptul ca nu a existat nicio dovada referitoare la imprejurarea ca faptele acestor inculpati de lovire a partii vatamate ar fi generat acesteia leziuni care au necesitat zile de ingrijiri medicale, raportul de constatare medico-legala intocmit in cauza nefacand referire la vreo leziune de pe corpul partii vatamate, ci s-a raportat doar la leziunile suferite de aceasta ca urmare a loviturii cu parul in zona capului, instanta a apreciat ca faptele inculpatilor D.F. si G.C. de a lovi partea vatamata cu pumnii si picioarele in zona corpului a intrunit elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 180 alin. (1) C. pen., considerente pentru care, in baza art. 334 C. proc. pen., a procedat la schimbarea incadrarii juridice in ceea ce il priveste pe inculpatul D.F.: din infractiunea prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. in infractiunea prev. de art. 180 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., iar in ceea ce il priveste pe inculpatul G.C. din infractiunea prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 99 si urm. C. pen. in infractiunea prev. de art. 180 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 99 si urmatoarele C. pen.
Totodata, intrucat nu s-a putut retine participarea inculpatului minor G.C. nici sub forma coautoratului si nici a instigarii sau a complicitatii la savarsirea infractiunii de tentativa de omor, s-a procedat, in baza art. 334 C. proc. pen. la schimbarea incadrarii juridice si in ceea ce il priveste pe inculpatul D.C., din infractiunea prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. in aceeasi infractiune, insa fara aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.
Instanta a dispus condamnarea inculpatilor pentru aceste infractiuni, urmand ca la individualizarea judiciara a pedepselor ce au fost aplicate sa tina seama de criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, imprejurarile care au atenuat sau agravat raspunderea penala.
In ceea ce l-a privit pe inculpatul D.C., instanta a retinut ca fapta savarsita de acesta a prezentat un grad de pericol social deosebit, prin actele sale inculpatul a adus o atingere grava relatiilor sociale referitoare la ocrotirea dreptului oricarei persoane la viata.
In ceea ce priveste persoana inculpatului, instanta a retinut ca acesta s-a aflat la primul contact cu legea penala, nefiind cunoscut cu antecedente penale. De asemenea, instanta a retinut ca a manifestat o atitudine procesuala partial corecta, prezentandu-se la toate termenele de judecata, recunoscand partial fapta retinuta in sarcina sa si a fost de acord sa achite integral despagubirile solicitate de partea civila. Totodata, din referatul de evaluare, instanta a retinut ca acesta provine dintr-o familie dezorganizata, in care parintii s-au sustras constant de la indeplinirea indatoririlor parintesti, inculpatul asumandu-si responsabilitatea intretinerii fratilor mai mici, impartindu-si timpul intre munca in gospodariile consatenilor si scoala. De la varsta de 14 ani a lucrat la o ferma, iar de doi ani a fost intr-o relatie de concubinaj, a avut doi copii minori, de care s-a ocupat in mod activ . Conform concluziilor acestui referat, inculpatul a prezentat sanse de reintegrare in societate, care au putut fi sporite prin intermediul programelor de consiliere psihologica.
La individualizarea judiciara a pedepsei, instanta a tinut seama si de imprejurarile in care fapta a fost comisa, victima l-a lovit pe inculpat cu pumnul, fara vreun motiv evident, in cursul aceleiasi seri si a manifestat o atitudine artagoasa si ulterior, cand inculpatul a venit impreuna cu fratii sai sa discute.
Or, instanta a apreciat ca aceste imprejurari in care a fost savarsita fapta, precum si cele care au caracterizat persoana inculpatului, pot si s-au impus a fi retinute drept circumstante atenuante in favoarea inculpatului, conform art. 74 alin. (2) C. pen. si ca, in vederea atingerii scopului pedepsei asa cum acesta a fost stabilit prin dispozitiile art. 52 C. pen., observand si prevederile art. 21 alin. (2) C. pen. si art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost suficienta aplicarea unei sanctiuni privative de libertate coborata sub minimul special, respectiv 4 ani inchisoare.
Instanta a facut aplicarea dispozitiilor art. 71 C. pen. referitoare la pedeapsa accesorie, urmand ca inculpatului sa-i fie interzisa, pe durata executarii pedepsei, exercitarea drepturilor prevazute la art. 64 lit. a) teza a II-a si b) C. pen. Instanta a apreciat ca interzicerea dreptului electoral de a fi ales, precum si a dreptului de a ocupa o functie ce a implicat exercitiul autoritatii de stat, a fost justificata in privinta inculpatului intrucat acesta, atata timp cat nu a fost in masura sa aprecieze valoarea unuia din drepturile fundamentale prin care se exprima personalitatea umana, respectiv dreptul la viata al oricarei persoane, l-a facut nedemn de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si nu a putut fi compatibila cu ocuparea unei functii ce a implicat exercitiul autoritatii de stat .
In baza art. 65 alin. (1) si (2) C. pen. raportat la art. 66 C. pen. instanta a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute la art. 64 lit. a) teza a II-a si b) C. pen. pe o perioada de 2 ani dupa executarea pedepsei principale, motivele fiind identice cu cele prezentate in cazul pedepsei accesorii.
In ceea ce priveste individualizarea modalitatii de executare a pedepsei aplicate inculpatului, s-a tinut seama de varsta acestuia, de imprejurarea ca nu a fost cunoscut cu antecedente penale, aflandu-se la prima abatere de acest gen, ca si-a castigat existenta prin munca, a avut in intretinere doi minori, de conduita adoptata pe parcursul procesului, prezentandu-se la toate termenele de judecata, a recunoscut fapta comisa cu anumite nuantari si a fost de acord sa achite despagubirile civile, precum si de concluziile referatului de evaluare, care a atestat faptul ca inculpatul a avut sanse de reintegrare in societate care au putut fi sporite prin intermediul programelor de consiliere psihologica, constatand ca si celelalte conditii prevazute de art. 861 C. pen. au fost indeplinite, instanta a considerat ca scopul pedepsei a putut fi atins si fara executarea acesteia, motiv pentru care a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei pe o perioada de 7 ani, termen de incercare stabilit in conditiile prevazute de art. 862 C. pen., condamnarea in sine, conditiile impuse la suspendarea sub supraveghere, masurile carora a trebuit sa se supuna si consecintele unei eventuale revocari a suspendarii, a indeplinit scopul pedepsei de a constrange si a-l reeduca pe condamnat.
Supravegherea inculpatului a fost incredintata Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Timis, iar pe durata termenului de incercare inculpatul a fost obligat sa respecte masurile de supraveghere prevazute de art. 863 alin. (1) C. pen.
In temeiul art. 359 C. proc. pen., instanta a atras atentia inculpatului asupra consecintelor nerespectarii dispozitiilor art. 864 C. pen.
In baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata termenului de incercare, s-a suspendat si executarea pedepsei accesorii.
In ceea ce i-a privit pe inculpatii G.C. si D.F., instanta a retinut ca si faptele acestora a prezentat pericol social, prin faptele lor inculpatii au adus atingere dreptului la integritate corporala si sanatate al oricarei persoane .
In ceea ce a privit persoana inculpatilor, instanta a retinut ca inculpatul G.C. a savarsit fapta in stare de minoritate, considerent pentru care in favoarea acestuia au fost retinute disp. art. 99 si urm. C. pen. Totodata, instanta a avut in vedere ca acesta nu a fost cunoscut cu antecedente penale, si-a castigat existenta prin munca, ajutandu-si financiar si familia si a adoptat un comportament sincer pe parcursul procesului, prezentandu-se la termenele de judecata, a recunoscut si a regretat fapta comisa.
In ceea ce l-a privit pe inculpatul D.F., instanta a avut in vedere ca nici acesta nu a fost cunoscut cu antecedente penale, insa nu s-a aflat la primul contact cu legea penala, in cursul anului 2010, fiindu-i aplicata o amenda cu caracter administrativ sub aspectul savarsirii unei infractiuni de inselaciune, prev. de art. 215 C. pen. Totodata, s-a avut in vedere atitudinea partial corecta adoptata pe parcursul desfasurarii procesului, prezentandu-se la termenele de judecata si recunoscand, cu anumite nuantari, fapta savarsita . Nu in ultimul rand, instanta a avut in vedere varsta tanara a acestuia, faptul ca are minori in intretinere si a avut asigurata existenta prin munca, insa si faptul ca a savarsit fapta impreuna cu un inculpat minor, fapt ce a determinat retinerea in sarcina sa a circumstantei agravante prev. de art. 75 lit. c) C. pen.
Pentru aceste considerente, s-a avut in vedere inclusiv imprejurarile concrete ale savarsirii faptelor, instanta a apreciat ca, in vederea atingerii scopului pedepsei asa cum acesta a fost stabilit prin dispozitiile art. 52 C. pen., a luat in considerare si dispozitiile art. 99 si urm. C. pen. (in ceea ce l-a privit pe inculpatul G.C.) si art. 75 lit. c) C. pen. (in ceea ce l-a privit pe inculpatul D.F.), au fost adecvate si suficiente aplicarea unor pedepse cu amenda, respectiv: 300 lei amenda penala in ceea ce l-a privit pe inculpatul G.C. si 600 lei amenda penala in ceea ce l-a privit pe inculpatul D.F.
S-au pus in vedere inculpatilor dispozitiile art. 631 C. pen.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei, instanta a constatat ca partea vatamata P.D. s-a constituit parte civila in cauza cu sumele de 9000 lei daune materiale (4000 lei contravaloarea tratamentului medical suportat pentru vindecarea leziunilor si 5000 lei contravaloarea placutei de protectie care a urmat sa-i fie montata pe calota craniana) si 11.000 lei daune morale pentru suferintele pricinuite de leziunile suferite.
Totodata, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Timisoara s-a constituit parte civila cu suma de 4.186,87 lei, contravaloarea tratamentului medical acordat partii vatamate P.D.
Potrivit dispozitiilor art. 998 C. civ. orice fapta a omului care a cauzat altuia un prejudiciu, a obligat pe cel din vina caruia s-a ocazionat, a-l repara.
Totodata, potrivit dispozitiilor art. 313 din Legea nr. 95/2006, persoanele care prin faptele lor au adus daune sanatatii altei persoane, au raspuns potrivit legii si au avut obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentand cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata.
Fata de aceste dispozitii legale, de inscrisurile medicale depuse in probatiune de Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Timisoara pentru a face dovada pretentiilor materiale, precum si de declaratia inculpatului D.C., care a aratat ca a fost de acord sa achite sumele solicitate de partea civila P.D., aceasta declaratie a reprezentat o recunoastere a acestor pretentii, instanta a dispus obligarea acestui inculpat, in baza art. 14 si art. 161 C. proc. pen. raportat la art. 346 C. proc. pen. si cu aplicarea art. 998, 999 C. civ., la plata sumei de 9000 lei cu titlu de daune materiale si 11.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila P.D., si in baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, la plata sumei de 4.186,87 lei despagubiri civile catre partea civila Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Timisoara.
In ceea ce i-a privit pe ceilalti doi inculpati, D.F. si G.C., s-a avut in vedere ca, raportat la incadrarea juridica retinuta in sarcina acestora, nu s-a putut retine existenta vreunei legaturi de cauzalitate intre faptele acestora si daunele suportate de partile civile, pretins a fi reparate, instanta a respins pretentiile civile formulate raportat la acestia ca nefondate.
In baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. a dispus confiscarea parului din material lemnos in lungime totala de 127 cm, forma ovala cu dimensiuni stanga 16/6 si dreapta 13/8 cm, in greutate totala de 5,1 kg, obiect folosit la savarsirea infractiunii.
In baza art. 191 alin. (1), (2) C. proc. pen. a obligat pe inculpatul D.C. la plata sumei de 2.000 lei cheltuieli judiciare catre stat, pe inculpatul D.F. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare catre stat si pe inculpatul G.C. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare catre stat .
2. Impotriva hotararii amintite au declarat apel in termen legal Parchetul de pe langa Tribunalul Timis si partea vatamata P.D.
Parchetul a criticat sentinta pentru nelegalitate si netemeinicie pe motiv ca in mod gresit s-a dispus schimbarea de incadrare juridica a faptelor in ce-i priveste pe inculpatii D.F. si G.C. din infractiunea de tentativa la infractiunea de omor in infractiunea de loviri sau alte violente, intrucat leziunile pe care partea vatamata le-a suferit au fost urmare eforturilor conjugate ale celor trei inculpati, fiecare au avut o contributie mai mare sau mai mica la producerea rezultatului socialmente periculos.
S-a mai sustinut ca au fost retinute in mod nejustificat circumstantele atenuante prev. de art. 74 alin. (2) C. pen., in favoarea inculpatului D.C. avand in vedere pericolul social al infractiunii comise de inculpat si a consecintelor nefaste asupra relatiilor sociale ocrotite de legea penala.
Partea civila a criticat sentinta pentru netemeinicie si nelegalitate sub aspectul laturii civile si a laturii penale.
Sub aspectul laturii penale s-a sustinut ca toti inculpatii sunt coautori la savarsirea infractiunii intrucat toti au actionat violent asupra sa cu obiectele pe care le aveau asupra lor si au avut reprezentarea faptelor, iar vatamarea sa s-a produs ca urmare a actiunii conjugate a inculpatilor.
In ce priveste latura civila a cauzei s-a solicitat obligarea inculpatilor la plata integrala a pretentiilor solicitate si in special al daunelor morale avand in vedere leziunile si suferintele cauzate. Suma de 20.000 lei cu titlul de dauna morala nu a acoperit costul interventiei chirurgicale pe care a trebuit sa o suporte.
Examinand cauza in raport cu motivele invocate, precum si sub toate aspectele de fapt si de drept, conform prev. art. 371 alin. (2) C. proc. pen., s-a constatat ca sentinta apelata a fost temeinica si legala si nu a existat nici un motiv de casare a acesteia.
Din actele de la dosar s-a retinut ca instanta de fond a retinut o stare de fapt in conformitate cu probele administrate in cursul urmaririi penale si a cercetarii judecatoresti dispunand schimbarea de incadrare juridica din art. 20 rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., in art. 180 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. in ce priveste pe inculpatul D.F. si in infractiunea prev. de art. 180 alin. (1), cu aplicarea art. 99 C. pen., in ce priveste pe inculpatul G.C.
Chiar din actul de sesizare a instantei a rezultat ca intre partea vatamata si cei trei inculpati a avut loc o altercatie generata de o cearta care a avut loc initial intre partea vatamata si inculpatul D.C., in urma careia partea vatamata a lovit inculpatul cu pumnul. In scurt timp inculpatul a revenit impreuna cu inculpatii D.F. si G.C., fratii sai si impreuna s-au napustit asupra partii vatamate pe care au lovit-o cu pumnii si picioarele. In timpul acestei agresiuni inculpatul D.C. a luat un par din curte si a aplicat partii vatamate o lovitura in cap, care s-a prabusit la pamant si a ramas in stare de inconstienta.
Aceasta stare de fapt rezulta atat din declaratia partii vatamate care a sustinut ca toti inculpatii l-au agresat si ca a fost lovit cu un par in cap, afland ulterior ca inculpatul D.C. a fost cel care l-a lovit, cat si a martorului S.C. care i-a vazut pe cei trei inculpati lovind partea vatamata si ca la un moment dat a reusit sa-i indeparteze pe inculpatii D.F. si G.C., in incercarea de a aplana conflictul, dupa care doar inculpatul D.C. a luat un par si a lovit partea vatamata in cap.
Avand in vedere imprejurarile si conditiile in care a avut loc agresarea partii vatamate si, in opinia curtii a existat o legatura de cauzalitate intre leziunile constatate in raportul de constatare medico legal si activitatea desfasurata de inculpatul D.C., respectiv lovirea partii vatamate cu un par in zona capului.
Cele mai multe leziuni prezentate in actul de constatare medico legal nu au putut fi produse cu pumnii sau picioarele avand in vedere natura acestor leziuni, respectiv hematom subdural fronto tempor parietal, fractura tempor-parietala dreapta, fractura cominutiva fronto temporo parietala stanga cu infundare osoasa fronto parietala, etc. care au putut rezulta doar din lovirea cu un corp dur.
In conditiile prezentate s-a retinut in mod intemeiat vinovatia pentru savarsirea infractiunii de tentativa la infractiunea de omor doar a inculpatului D.C., iar fata de ceilalti inculpati s-a retinut vinovatia pentru infractiunea de loviri sau alte violente.
In ce priveste individualizarea judiciara a pedepselor s-a constatat ca instanta de fond a tinut seama la aplicarea pedepselor de toate criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., a avut in vedere pericolul social al infractiunilor, imprejurarilor si conditiilor in care faptele au fost comise, precum si circumstantelor personale a inculpatilor.
Cu privire la inculpatul D.C. s-a sustinut ca au fost retinute in mod intemeiat circumstantele atenuante prev. de art. 74 alin. (2) C. pen., avand in vedere toate criteriile luate in considerare de instanta de fond, respectiv lipsa antecedentelor penale, conduita procesuala a inculpatului care a fost de acord sa despagubeasca partea civila, concluziile referatului de evaluare care a atestat faptul ca inculpatul are sanse de integrare in societate . De asemenea, s-a impus a se avea in vedere imprejurarile in care avut loc conflictul dintre partea vatamata si inculpat si rolul determinant pe care l-a avut partea vatamata in declansarea acestuia intrucat, fara un motiv serios, l-a lovit pe inculpat cu pumnul.
Sub aspectul laturii civile s-a constatat ca instanta de fond a obligat pe inculpatul D.C. sa plateasca partii civile P.D. suma de 20.000 lei din care suma de 9000 lei daune materiale stabilite pe baza unor inscrisuri depuse la dosar si a declaratiei inculpatului care a fost de acord cu plata acestor despagubiri .
In ce priveste daunele morale acordate, Curtea a apreciat ca suma de 11.000 lei acordata cu titlu de dauna morala a fost in masura sa acopere prejudiciul moral cauzat partii vatamate, a avut in vedere suferintele psihice si fizice la care aceasta a fost supusa in urma agresarii de catre inculpat.
Sustinerile partii vatamate ca a urmat sa fie supusa unor operatii pentru viitor nu au putut fi analizate in acest moment, intrucat nu s-a putut anticipa natura acestor operatii si implicatiile pe care le-a avut pentru ameliorarea starii de sanatate, insa eventualele cheltuieli ocazionate de efectuarea acestor operatii au fost solicitate ulterior, dupa ce acestea au avut loc, prilej cu care s-a putut face o evaluare mai exacta a prejudiciului cauzat.
In consecinta, Curtea de Apel Timisoara, sectia penala, in baza deciziei penale nr. 188/A din 21 noiembrie 2011 a respins, ca nefondate apelurile declarate, dispunand obligarea partii vatamate P.D. la plata sumei de 1300 lei cheltuieli judiciare catre stat si plata din fondul Ministerului Justitiei a sumei de 1200 lei onorariu avocat din oficiu catre Baroul Timis.
3. Impotriva acestei decizii au formulat recurs in termen legal Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara si partea civila P.D.
Procurorul a criticat hotararea pronuntata in cauza, solicitand Inaltei Curti de Casatie si Justitie, casarea acesteia si, in rejudecare, mentinerea incadrarii juridice retinuta in sarcina inculpatilor D.F. si G.C. prin actul de inculpare, respectiv infractiunea prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin. (1) C. pen., precum si reindividualizarea judiciara a pedepsei aplicate inculpatului D.C., prin inlaturarea circumstantei atenuante retinute in favoarea acestuia si stabilirea unei modalitati de executare a pedepsei adecvata gravitatii faptei comise.
Criticile avansate se circumscriu cazurilor de casare reglementate de art. 3859 pct. 17, respectiv 14 C. proc. pen.
In dezvoltarea motivelor scrise de recurs, procurorul, in raport cu primul caz de casare invocat arata ca potrivit jurisprudentei in cazul savarsirii omorului cu participatie, daca actiunile participantilor sunt conjugate, atat sub aspect rezolutiv cat si material, exista coautorat, chiar si atunci cand numai actiunea unuia dintre ei a produs acel rezultat.
Raportat la starea de fapt existenta in cauza se apreciaza ca este dovedita participatia inculpatilor D.F. si G.C., sub forma coautoratului, la savarsirea tentativei la infractiunea de omor si sunt evocate in acest sens raportul de constatare medico - legala din 28 aprilie 2010, intocmit de IML Timisoara, dar si declaratia martorului ocular S.C., care a aratat ca partea vatamata a fost lovita cu pumnii si picioarele de cei trei inculpati, dupa care in momentul in care incerca sa se ridice a fost lovita cu un par in zona capului de inculpatul D.C.
Decizia Curtii a fost considerata ca netemeinica si sub aspectul mentinerii in favoarea inculpatului D.C., a circumstantelor atenuante prev. de art. 74 alin. (2) C. pen., retinute de instanta si a modalitatii de individualizare a pedepsei, incadrata in raport cu pericolul social al faptei .
Se arata, in acest sens ca in procesul de individualizare a pedepsei aplicate inculpatului D.C., instantele au ignorat imprejurarile care atribuie faptei comise un pericol social accentuat si au dat eficienta unilateral circumstantelor personale ale inculpatului, fara a tine seama de importanta valorii sociale lezate prin actiunea inculpatului.
In cauza de fata, procurorul apreciaza ca lipsa antecedentelor penale si adoptarea unei pozitii procesuale adecvate pe parcursul procesului penal de catre inculpati se impune a fi considerate de instanta ca o stare de normalitate, nefiind notabil faptul ca o persoana nu a mai fost condamnata in trecut.
In virtutea acestor argumente s-a solicitat aplicarea unei pedepse mai ferme, fara retinerea circumstantelor atenuante in favoarea inculpatului D.C. si cu executare efectiva.
Cu ocazia dezbaterilor, procurorul a precizat ca intelege sa sustina numai al doilea motiv de recurs, anume cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., privind pe inculpatul D.C., renuntand la criticile circumscrise cazului de casare reglementat de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., cu referire la gresita incadrarea a faptei retinuta in sarcina inculpatilor D.F. si G.C., precizandu-se ca se apreciaza ca partea vatamata a fost lovita de inculpatul D.C., cu un par in cap, fara insa ca ceilalti 2 inculpati sa participe la agresiune.
Recurenta parte civila P.D. a criticat hotararile pronuntate, invederand Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca prima instanta nu a luat in considerare faptul ca toti inculpatii sunt coautori la savarsirea infractiunii indreptate impotriva sa, fapt rezultat din probele administrate in cauza, in imprejurarea in care toti au actionat violent, folosindu-se de obiectele ce le-au avut asupra lor si avand reprezentarea actiunilor lor si a consecintelor acestora.
Criticile formulate in acest sens se inscriu cazului de casare reglementat de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen.
Intr-o alta critica, se sustine ca in planul cuantumului dispozitiilor acordate cu titlu de daune morale si materiale, instantele au admis, in mod nejustificat, in parte, actiunea sa civila.
Se apreciaza de catre partea civila ca dovezile depuse la dosarul cauzei in dovedirea pretentiilor formulate, precum si traumele cauzate prin savarsirea infractiunii, impuneau acordarea despagubirilor materiale si morale in cuantumul solicitat.
Se sustine ca partea civila a fost victima unei heteroagresiuni ce i-a pus in pericol viata, iar in urma interventiei chirurgicale o portiune din craniu (1 cm.) nu a mai putut fi reconstituita, disparand simtul gustului si al mirosului. Tratamentul medicamentos a fost foarte costisitor, pe perioada concediului medical, drepturile salariale au fost diminuate si, de asemenea, capacitatea de munca, iar la reluarea activitatii partea civila a fost declarata inapta pentru munca la inaltime, cu consecinta plafonarii castigurilor.
O alta critica formulata de recurenta parte civila vizeaza gresita obligare la plata integrala a cheltuielilor judiciare catre stat de catre instanta de apel, in imprejurarea in care in cauza exercitase apel si procurorul.
In fine, recurenta parte civila se declara nemultumita si de maniera in care instantele au realizat individualizarea judiciara a pedepsei aplicate inculpatilor, prin stabilirea unor pedepse mult prea blande, atat sub aspectul naturii, cuantumului cat si al modalitatii de executare .
Examinand hotararile recurate prin prisma cazurilor de cazurilor de casare invocate, a criticilor aduse, dar si in conformitate cu prevederile art. 3859 alin. (2), (3) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie expune:
Situatia de fapt a fost corect stabilita de instanta fondului in urma analizei coroborate, a intregului ansamblu probator administrat atat in faza de urmarire penala, cat si in faza de cercetare judecatoreasca, incadrarea juridica data faptelor comise de inculpati, fiind justa si corespunzatoare situatiei de fapt constatate.
Astfel, criticile formulate de recurenta parte civila P.D., cu privire la gresita incadrare juridica a faptei savarsita de inculpatii D.F. si G.C., sunt nefondate in cauza, neputandu-se sustine in mod fundamentat ca acesti inculpati ar fi avut o contributie efectiva in generarea leziunilor suferite de partea vatamata la nivelul capului cu punerea in primejdie a vietii, in imprejurarea in care probele cauzei nu au relevat o actiune concordanta a celor 3 inculpati, manevre ale inculpatilor D.F. si G.C., care sa fi creat ori facilitat conditiile aplicarii de catre cel de-al treilea inculpat D.C., a loviturii cu parul in cap a partii vatamate.
Prin urmare, in contextul in care atat in planul laturii obiective, cat si al celei subiective nu sunt intrunite cerintele legii, in mod corect s-a apreciat de catre instante, ca nu exista nicio dovada referitoare la imprejurarea ca faptele inculpatilor D.F. si G.C., ar fi generat partii vatamate leziunile respective.
In virtutea considerentelor expuse, Inalta Curte de Casatie si Justitie considera ca in cauza nu este incident cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., fata de modalitatea si contextul comiterii faptelor de catre cei trei inculpati, incadrarea juridica retinuta de instanta, fiind legala, temeinica si adecvata intregului material probator administrat in cauza.
O critica, avand caracter comun, a fost formulata atat de procuror, cat si de recurenta parte civila si vizeaza gresita individualizare judiciara a pedepsei aplicate inculpatului D.C., partea civila solicitand reindividualizarea judiciara a pedepsei aplicate celor trei inculpati.
Efectuand propriul examen cu privire la operatiunea de individualizare judiciara a pedepsei aplicate inculpatilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie considera, contrar sustinerilor recurentilor, ca instantele au tinut seama de prevederile art. 72-52 C. pen., in concret de imprejurarile in care faptele au fost comise, de gradul de pericol social al infractiunii, dar si de elementele ce caracterizeaza persoanele inculpatilor.
In mod justificat s-au retinut in favoarea inculpatului D.C. circumstante atenuante judiciare, instanta acordandu-le eficienta juridica cuvenita, in imprejurarea in care inculpatul se afla la primul contact cu legea penala, a manifestat de-a lungul procesului penal o conduita procesuala corespunzatoare, in sensul recunoasterii partiale a faptei si a manifestarii disponibilitatii de a achita integral despagubirile solicitate de partea civila. De asemenea, s-a apreciat intemeiat, ca referatul de evaluare intocmit in cauza ofera date suficiente de natura a garanta reinsertia sociala a inculpatului.
In consecinta, pedeapsa aplicata inculpatului D.C., prin natura, cuantumul si modalitatea de executare asigura indeplinirea functiilor si scopului penal, reglementand gradul de pericol social al faptei .
Si in ceea ce-i priveste pe inculpatii D.F. si G.C., instantele au procedat la o operatiune de individualizare judiciara a pedepsei in conformitate cu cerintele art. 72 C. pen., tinand seama de circumstantele reale ale cauzei, dar si de cele personale ale inculpatilor, asigurand astfel, reeducarea inculpatilor, dar si restabilirea ordinii de drept .
Se mai retine ca hotararile pronuntate au fost criticate din perspectiva modalitatii de solutionare a actiunii civile cu care au fost investite, sustinandu-se ca, desi la dosarul cauzei existau probe cu privire la crearea unei prejudiciu material si moral al carui cuantum se situa la nivelul pretentiilor formulate in mod nejustificat, actiunea civila a fost admisa in parte .
Obiectiunile avansate nu pot fi examinate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie in conditiile in care nu se circumscriu niciunui caz de casare potrivit art. 3859 C. proc. pen.
In fine, recursul formulat de recurenta parte civila P.D. este fondat insa, sub aspectul gresitei aplicari a legii prin obligarea acesteia de catre instanta de apel la plata integrala a cheltuielilor judiciare in favoarea statului, in imprejurarea in care apel in cauza a exercitat si procurorul.
Astfel, prin decizia penala nr. 188/A din 21 noiembrie 2011 Curtea de Apel Timisoara, sectia penala, dispunand cu privire la plata cheltuielilor judiciare conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat partea vatamata P.D. la suma de 1300 lei cu acest titlu, fara a tine seama ca aceasta cale de atac, fusese exercitata in cauza si de catre procuror pentru solutionarea careia parte din cheltuielile judiciare cuvenite statului s-ar fi impus sa ramana in sarcina statului.
In consecinta, in conformitate cu art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. se va admite recursul formulat de recurenta parte civila P.D. impotriva deciziei penale nr. 188/A din 21 noiembrie 2011 a Curtii de Apel Timisoara, sectia penala.
Se va casa, in parte, decizia penala atacata numai in ceea ce priveste cuantumul cheltuielilor judiciare ocazionate de solutionarea cauzei in apel, si la care a fost obligata partea civila si, rejudecand:
Se va reduce cuantumul cheltuielilor judiciare stabilite in sarcina partii civile P.D. de la 1200 lei la 600 lei.
Se vor mentine celelalte dispozitii ale deciziei atacate.
Se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara impotriva aceleiasi decizii.
Sumele de cate 300 lei, reprezentand onorariile aparatorilor desemnati din oficiu pentru intimatii inculpati D.C., D.F. si G.C., se vor suporta din fondul Ministerului Justitiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de partea civila P.D. impotriva deciziei penale nr. 188/A din 21 noiembrie 2011 a Curtii de Apel Timisoara, sectia penala.
Caseaza, in parte, decizia penala atacata numai in ceea ce priveste cuantumul cheltuielilor judiciare ocazionate de solutionarea cauzei in apel, si la care a fost obligata partea civila si, rejudecand:
Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare stabilite in sarcina partii civile P.D. de la 1200 lei la 600 lei.
Mentine celelalte dispozitii ale deciziei atacate.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara impotriva aceleiasi decizii.
Sumele de cate 300 lei, reprezentand onorariile aparatorilor desemnati din oficiu pentru intimatii inculpati D.C., D.F. si G.C., se suporta din fondul Ministerului Justitiei.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi 23 aprilie 2012.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Decizia nr. 1257 din 23.04.2012


Citeşte mai multe despre:    Schimbarea incadrarii juridice    Lovire sau alte violente    Tentativa    Omor    Masuri de supraveghere    Pedeapsa accesorie    Confiscare    Incaierare    Punerea in pericol a vietii    Zile de ingrijiri medicale    Tentativa    Omor    Individualizarea judiciara a pedepsei    Pedeapsa accesorie    Coautorat    Inalta Curte de Casatie si Justitie



Comentează: Loviri sau alte violente. Neintrunirea elementelor constitutive ale tentativei de omor
Alte Speţe

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Constituirea unui grup infractional organizat. Fapta prevazuta de legea penala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 71/RC din 4 martie 2016

Confiscare extinsa. Infractiune prevazuta in art. 7 alin. (2) din Legea nr. 241/2005
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 129/A din 30 martie 2016

Recurs in casatie. Cazul prevazut in art. 438 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 240/RC din 22 iunie 2016

Recurs in casatie intemeiat pe motivul ca inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 76/RC din 26 februarie 2015

Recurs in casatie admis pe motiv ca s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Penala, decizia nr. 124/RC din 8 aprilie 2015

Judecata in cazul recunoasterii vinovatiei. Infractiuni prevazute in legi speciale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 3484 din 11 noiembrie 2013

Autor. Deosebirea autorului fata de complice
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti Decizie 349/R (06.07.2006)

Viol comis de doua persoane impreuna. Coinculpat achitat. Imposibilitatea retinerii in sarcina celuilalt coinculpat a formei agravante de viol comis d
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara Decizie 78 (15.02.2006)

Trafic de influenta. Art. 5 din Legea nr. 78/2000. Art. 6 din Legea nr. 78/2000. Incadrare juridica
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 2901 din 8 mai 2006



Articole Juridice

RECHIZITORIUL conform Noului cod de procedura penala
Sursa: EuroAvocatura.ro

ORDONANTA de extindere a urmaririi penale sau schimbare a incadrarii juridice
Sursa: EuroAvocatura.ro

Competenta in caz de schimbare a incadrarii juridice sau a calificarii faptei. Art. 49 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Extinderea urmaririi penale sau schimbarea incadrarii juridice. Art. 311 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Schimbarea incadrarii juridice. Art. 386 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Procedura simplificata a judecatii in cazul recunoasterii vinovatiei. Judecata in cazul recunoasterii vinovatiei
Sursa: EuroAvocatura.ro