Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Lipsire de libertate in mod ilegal. Inselaciune. Declinarea competentei

Lipsire de libertate in mod ilegal. Inselaciune. Declinarea competentei

  Publicat: 01 Aug 2013       1771 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Asupra cauzei de fata;
In baza lucrarilor din dosar, constata urmatoarele:

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Parti componente ale infractiunii.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie Ón baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, Ón schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Inscris constatator al contractului de mandat care da posibilitatea ca mandatarul sa lucreze in numele si pe socoteala mandatului.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Rude in linie dreapta, din generatii ulterioare,
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Una dintre cele doua laturi ale infractiunii constand din manifestarile exterioare prin care se realizeaza actiunea sau interactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Forma a participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute in legea penala,
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice persoana fizica sau juridica ori grup de persoane fizice, titulare ale unor drepturi subiective sau interese legitime private vatamate prin acte administrative;
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Ansamblu de principii si norme juridice in baza carora se stabileste domeniul de aplicare a unor acte normative, atunci cand anumite raporturi, acte sau fapte au legatura cu doua sau mai multe legi din state diferite.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Mod de sesizare a organelor de urmarire penala, prevazut in sectiunea I, cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Urma lasata prin presare pe o suprafata.
Mijloc de proba asezat in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Urma lasata prin presare pe o suprafata.
Urma lasata prin presare pe o suprafata.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Conform Legii locuintei 114/1996, o locuinta care, \"prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerinta utilizatorului si caracteristicile locuintei, la un moment dat,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Descoperire de cont ce apare atunci cand titularul a efectuat prelevari superioare activelor existente sau limitei de credit acordate.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Suma platita unei persoane, fizice sau juridice (mandatar) pentru intermedierea unor activitati comerciale, bancare, bursiere etc.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Suma platita unei persoane, fizice sau juridice (mandatar) pentru intermedierea unor activitati comerciale, bancare, bursiere etc.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este activitatea procesuala exercitata de organele de urmarire penala sau de instanta de judecata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri care se afla ascunse, si care, daca ar fi descoperite ar contribui la aflarea adevarului intr-o cauza penala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Este persoana fata de care se efecuteaza urmarirea penala, cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este un titlu Ón temeiul caruia persoana pentru care s-a emis face dovada calitatii sale de mostenitor.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este un titlu Ón temeiul caruia persoana pentru care s-a emis face dovada calitatii sale de mostenitor.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Parti componente ale infractiunii.
Parti componente ale infractiunii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Urma lasata prin presare pe o suprafata.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.

Prin decizia penala nr. 1051 R din 24 mai 2012, Curtea de Apel Bucuresti, sectia a ll-a penala, a constatat intrerupt cursul justitiei si a inaintat dosarul la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru stabilirea instantei ce va continua judecata .

S-au retinut, in esenta, urmatoarele:

Prin sentinta penala nr. 886 din 13 mai 2008, pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, au fost condamnati:
1. Inculpata C.S.G. la pedepsele: de 7 ani inchisoare, in baza art. 189 alin. (2) C. pen., (parte vatamata A.M.); in baza art. 189 alin. (2) C. pen., la 7 ani inchisoare (parte vatamata O.C.); in baza art. 215 alin. (1)-(3) C. pen., la 3 ani inchisoare (parti vatamate C.D. si C.N.); in baza art. 215 alin. (1)-(3) C. pen., la 3 ani inchisoare (parte vatamata O.C.).
In baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani inchisoare, sporita cu 6 luni, in final 7 ani 6 luni inchisoare.
S-a facut aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.
In baza art. 88 C. pen., s-a dedus preventia de la 22 februarie 2003 la 31 martie 2003.
2. Inculpatul C.G.: in baza art. 189 alin. (2) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la 7 ani inchisoare (parte vatamata A.M.); in baza art. 189 alin. (2) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la 7 ani inchisoare (parte vatamata O.C.); in baza art. 215 alin. (1)-(3) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la 3 ani inchisoare (parti vatamate C.D. si C.N.); in baza art. 215 alin. (1)-(3) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la 3 ani inchisoare (parte vatamata O.C.); in baza art. 180 alin. (1) C. pen., la 2 luni inchisoare (parte vatamata O.C.); in baza art. 180 alin. (2) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., la 1 an inchisoare (parte vatamata A.M.); in baza art. 193 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul la 6 luni inchisoare.
In baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani inchisoare, sporita cu 3 luni, in final 7 ani 3 luni inchisoare.
S-a facut aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.
In baza art. 88 C. pen., s-a dedus preventia de la 22 februarie 2003 la 30 mai 2003.
3. Inculpata I.M.: in baza art. 189 alin. (2) C. pen., la 7 ani inchisoare cu aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.; in baza art. 88 C. pen., s-a dedus retinerea de la 22 februarie 2003.
4. Inculpatul I.N.: in baza art. 189 alin. (2) C. pen., la 7 ani inchisoare cu aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.; in baza art. 88 C. pen., s-a dedus retinerea de la 22 februarie 2003.
5. Inculpatul T.P. la 3 ani inchisoare, in baza art. 26 raportat la art. 215 alin. (1)-(3) C. pen.
S-a facut aplicarea art. 71, 64 lit. a), b) C. pen.
S-a luat act ca partile vatamate C.D. si C.N. nu s-au constituit parti civile in cauza.
In baza art. 14 alin. (3) lit. a) si art. 346 C. proc. pen., s-a dispus anularea unor inscrisuri, astfel cum rezulta din dispozitivul sentintei.
In baza art. 14, 346 C. proc. pen. si art. 998, 999 C. civ., au fost obligati inculpatii C.S.G. si C.G., in solidar, la 60 RON catre partea civila Spitalul Universitar de Urgenta si la 574 RON catre partea civila Spitalul de Urgenta Sfantul Pantelimon.
In baza art. 14, 346 C. proc. pen. si art. 998, 999 C. civ., au fost obligati inculpatii C.S.G. si C.G., in solidar, la 30.000 RON daune morale catre partea civila Z.G.
In baza art. 14, 346 C. proc. pen. si art. 998, 999 C. civ., au fost obligati inculpatii C.S.G., C.G., I.N., I.M. in solidar, la 100.000 RON daune morale si 5351 RON daune materiale catre partea civila O.C.
S-au respins celelalte pretentii ale partilor civile ca neintemeiate.
In baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la cate 2000 RON cheltuieli judiciare catre stat .

Prin plangerea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 5 la data de 23 septembrie 2005 sub nr. 12987/302/2005 (12404/2005), petenta Z.G. a solicitat infirmarea ordonantei nr. 1574/P/2003 din 04 aprilie 2005 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti.
In motivarea plangerii, petenta a aratat ca ordonanta de solutionare a plangerii indreptate impotriva solutiei de netrimitere in judecata a fost semnata de prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, iar conform art. 278 pct. 1 C. proc. pen., competent era sa se pronunte prim-procurorul acestei institutii si nu adjunctul. Totodata, a aratat ca plangerea sa nu a fost luata in calcul, iar dosarul nu a fost studiat de procurorul adjunct in momentul in care a dat o solutie de respingere a plangerii, atata timp cat din probele existente la dosar si chiar din declaratiile intimatei C.S.G. rezulta vinovatia tuturor intimatilor, considerand astfel de ordonanta este nelegala si netemeinica.

In drept, au fost invocate dispozitiile art. 2781 C. proc. pen.

La dosarul cauzei a fost atasat Dosarul nr. 1574/P/2003, cuprinzand lucrarile efectuate de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti si ordonantele atacate.

Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta de fond a retinut urmatoarele:

Prin ordonanta emisa la 04 aprilie 2005 de Parchetul de pe langa Judecatoria Sector 5 Bucuresti in Dosarul nr. 1574/P/2003, s-a dispus:

- scoaterea de sub urmarire penala fata de inculpatii C.S.G. si C.G., pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 189 alin. (2) C. pen., intrucat nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii, din materialul probator administrat in cauza nerezultand cu certitudine existenta elementului material al laturii obiective si prevazut de art. 215 alin. (1)-(3) C. pen., nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii, din materialul probator administrat in cauza nerezultand existenta elementului intentional al laturii obiective;

- scoaterea de sub urmarire penala fata de invinuitii I.N., I.M., S.M. si P.I., pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 26 raportat la art. 189 alin. (2) C. pen., deoarece nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii lipsind elementul material al laturii obiective;

- scoaterea de sub urmarire penala fata de inculpatii C.S.G. si C.G. si invinuitii I.N., I.M., S.M. si P.I., pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 323 alin. (1) si (2) C. pen., intrucat in cauza nu a fost savarsita niciuna din modalitatile prevazute de lege ca element material al laturii obiective;

- scoaterea de sub urmarire penala fata de invinuitul T.P., pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (3) C. pen., nefiind intrunite elementele constitutive ale infractiunii, lipsind elementul intentional al laturii subiective;

- neinceperea urmaririi penala fata de numitul C.G., pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 217 alin. (1) C. pen., intrucat din cercetarile intreprinse nu rezulta existenta faptei de distrugere a obiectelor de imbracaminte;

- neinceperea urmaririi penale fata de numitii C.S.G. si C.G., pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a) C. pen., deoarece lipseste intentia sustragerii ca element al laturii subiective. Bunurile reclamate ca fiind sustrase, in parte, au fost lasate in apartamentul din str. P., restul fiind deplasate la locuinta din str. A. cu intentia de a elibera apartamentul cumparat;

- neinceperea urmaririi penale fata de numitul C.G., pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 182 alin. (2) C. pen., intrucat nu sunt intrunite elementele constitutive, desi petentul a reclamat dislocarea a doi dinti. In certificatul medico-legal, s-a concluzionat ca numitul A.M. prezenta protetice 31 si 41;

- disjungerea cauzei in vederea efectuarii de cercetari fata de invinuitul D.A., pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 26 C. pen. raportat la art. 182 alin. (2) si art. 323 alin. (1) C. pen.

- trimiterea plangerii Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, in vederea efectuarii de cercetari fata de numitul C.G. pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 180 alin. (2) si art. 193 C. pen., intrucat partea vatamata A.M. reclama savarsirea de amenintari si loviri care pentru vindecare au necesitat 16-18 zile ingrijiri medicale.

S-a retinut in fapt ca partea vatamata A.M. a dat un anunt prin mica publicitate solicitand ajutor gospodaresc. A fost contactat de catre intimata C.S.G.. in declaratiile sale, partea vatamata a sustinut ca la 06 decembrie 2002, contrar vointei`` sale, a fost dusa in str. A. de catre C.S.G. si C.G., adresa la care a fost obligata sa ramana pana la 21 februarie 2003.

S-a mai aratat ca nu se poate retine ca fiind reala aceasta sustinere a partii vatamate, neexistand probe concludente in acest sens.

Inculpata C.S.G. a fost imputernicita de catre A.M., prin procuri autentificate, sa solicite dezbaterea succesiunii defunctei sale sotii si sa vanda apartamentul situat in str. P.

In acest sens, la 18 februarie 2002, intimatul I.M. s-a prezentat la Notarul Public M.V., declarand ca a cunoscut-o pe defuncta si pe sotul acesteia, aratand totodata ca sotii A. nu au descendenti, desi cei doi aveau copii.

S-a eliberat certificatul de mostenitor din 18 decembrie 2002 prin care lui A.M. ii revenea intreaga masa succesorala, inclusiv apartamentul din str. P.

S-a mai aratat de catre Parchet ca sustinerea lui A.M. in sensul ca nu a executat semnaturile de pe procura nu poate fi retinuta ca reala, fata de concluziile expertizelor grafologice intocmite in cauza.

In temeiul acelorasi expertize s-a dispus de catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti si neinceperea urmaririi penale fata de Notarul Public V.C. pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 246, 289 si art. 26 raportat la art. 215 alin. (1)-(3) C. pen.

In baza procurii autentificate, intimata C.S.G. a vandut, in numele partii vatamate, apartamentul catre intimatul T.P., contractul fiind autentificat de Notarul Public M.V. La randul sau, T.P. a vandut apartamentul lui C.D. si C.N., care nu sunt rude cu intimatii C. S-a mai aratat ca prin incheierea contractului de vanzare nu s-a incercat inducerea in eroare a partii vatamate, care, conform procurii, o mandata pe C.S.G. sa vanda apartamentul, astfel incat aceasta din urma nu a indus in eroare niciuna din persoanele implicate in instrainarea imobilului. Intimatii C. si T.P. nu stiau faptul ca partea vatamata are descendenti.

In aceeasi rezolutie s-a aratat ca din declaratiile date de catre intimati, precum si declaratiile martorilor audiati, coroborate cu inscrisurile de la dosar, nu se poate retine ca A.M. a fost lipsit de libertate. Acesta s-a aflat la locuinta celor doi, insa avea libertate de miscare. In legatura cu leziunile suferite de catre acesta si constatate prin acte medicale, s-a stabilit sesizarea instantei de judecata pentru efectuarea de cercetari sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art. 180 alin. (2) C. pen.

S-a mai aratat ca partea vatamata a sustinut si sustragerea bunurilor mobile de sotii C. din apartamentul din str. P., afirmatie care insa nu este reala, intrucat o parte din aceste bunuri au fost depozitate in locuinta din str. A., unde a stat o perioada si persoana vatamata, restul fiind lasate in apartamentul din str. P., unde au fost identificate de catre organele de politie, insotite de A.M.

In legatura cu invinuitii I.N., I.M., S.M. si P.I. s-a aratat ca acestia nu au comis acte materiale care sa contureze latura obiectiva a infractiunii prevazuta de art. 189 alin. (2) C. pen., in forma complicitatii, prin raportare la comportamentul sotilor C.

S-a mai aratat ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale laturii obiective nici in ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art. 323 alin. (1) si (2) C. pen., in cauza nefiind savarsita vreuna din modalitatile prevazute de lege.

Desi persoana vatamata a reclamat si distrugerea de catre C.G. a unor obiecte de imbracaminte cu prilejul exercitarii unor actiuni violente, in cauza nu s-a facut dovada existentei faptei de distrugere, sustinerile partii vatamate nefiind confirmate de alte probe.

S-au dispus urmatoarele:

In baza art. 2781 C. proc. pen., a fost respinsa ca neintemeiata plangerea formulata de petenta Z.G. privind pe intimatii C.S.G., C.G., I.N., I.M., S.M., P.I., si T.P.

In baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligata petenta la 50 RON, cheltuieli judiciare catre stat .

Impotriva acestei solutii a declarat recurs petenta Z.G., iar prin decizia penala nr. 1701 din 12 iulie 2006 a Tribunalului Bucuresti, sectia I penala, s-a dispus admiterea recursului, casarea in tot a sentintei penale atacate si, rejudecand:

A fost admisa plangerea formulata de petenta Z.G., a fost desfiintata, in parte, ordonanta emisa la data de 04 aprilie 2005 de Parchetul de pe langa Judecatoria Sector 5 in dosarul penal nr. 1574/P/2003 si a dispus trimiterea cauzei pentru solutionare, in fond, la Judecatoria Sector 5, in ceea ce ii priveste pe inculpatii C.S.G. si C.G. sub aspectul savarsirii infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, prevazut de art. 189 alin. (2) C. pen., in raport de partea vatamata A.M. si al infractiunii de inselaciune prevazuta de art. 215 alin. (1)-(3) C. pen., in raport cu partile vatamate C.N. si C.D., precum si pe inculpatul T.P., sub aspectul savarsirii infractiunii de complicitate la inselaciune prevazuta de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1)-(3) C. pen.

Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 5 Bucuresti sub nr 11655/302/2006.

Prin ordonanta nr. 1574/P2003 din 04 aprilie 2005 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, s-au dispus urmatoarele:

- scoaterea de sub urmarire penala fata de inculpatii C.S.G. si C.G., pentru savarsirea infractiunilor de lipsire de libertate, prevazute de art. 189 alin. (2) C. pen., si inselaciune, prevazuta de art. 215 alin. (1)-(3) C. pen.;

- scoaterea de sub urmarire penala fata de inculpatii I.N., I.M., S.M. si P.I., pentru savarsirea infractiunii de complicitate la lipsire de libertate, prevazuta de art. 26 C. pen. raportat la art. 189 alin. (2) C. pen.;

- scoaterea de sub urmarire penala fata de inculpatii C.S.G. si C.G. si invinuitii I.N., I.M., S.M. si P.I., pentru savarsirea infractiunii de asociere pentru savarsirea de infractiuni, prevazute de art. 323 alin. (1) si (2) C. pen.;

- scoaterea de sub urmarire penala fata de invinuitul T.P., pentru savarsirea infractiunii de complicitate la inselaciune, prevazuta de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (3) C. pen.;

- neinceperea urmaririi penale fata de inculpatul C.G. pentru savarsirea infractiunii de distrugere, prevazuta de art. 217 alin. (1) C. pen.;

- neinceperea urmaririi penale fata de inculpatii C.S.G. si C.G. pentru savarsirea infractiunii de furt, prevazuta de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a) C. pen.;

- neinceperea urmaririi penale fata de inculpatul C.G. pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala grava, prevazuta de art. 182 alin. (2) C. pen.;

- neinceperea urmaririi penale fata de numitul A.M. pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, prevazuta de art. 215 alin. (1) si (3) C. pen. si disjungerea cauzei in vederea efectuarii de cercetari fata de invinuitul D.A., pentru savarsirea infractiunii de complicitate la vatamare corporala grava, prevazuta de art. 26 C. pen. raportat la art. 182 alin. (2) C. pen. si a infractiunii de asociere pentru savarsirea de infractiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen.

In fine, s-a dispus trimiterea plangerii Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, in vederea efectuarii de cercetari fata de numitul C.G. pentru savarsirea infractiunilor de lovire, prevazute de art. 180 alin. (2) C. pen. si amenintare, prevazute de art. 193 C. pen. impotriva partilor vatamate A.M. si O.C.

Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti la data de 19 aprilie 2005 sub nr. 5098/302/2005 (nr. in format vechi 5086/2005), avand ca obiect savarsirea de catre inculpatul C.G. a infractiunilor de lovire, prev. de art. 180 alin. (2) C. pen., si amenintare, prev. de art. 193 C. pen., impotriva partilor vatamate A.M. si O.C.

Prin incheierea de sedinta de la 03 noiembrie 2006, instanta, apreciind ca este necesar a se inainta Dosarul nr. 5098/302/2005 la completul 1 din data de 20 noiembrie 2006 in vederea conexarii cu Dosarul nr. 11655/302/2006, a inaintat dosarul in vederea discutarii conexarii cu Dosarul nr. 11655/302/2006 si in vederea stabilirii completului competent a judeca aceste dosare.

Prin incheierea de sedinta de la 20 noiembrie 2006, pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti in Dosarul nr. 5098/302/2005, verificand actele si lucrarile, trimis pentru discutarea conexarii, s-a constatat ca acesta nu are ca obiect plangerea prealabila formulata de O.C. pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 193 si art. 180 alin. (1) C. pen., fata de imprejurarea ca la termenul din 01 iulie 2005, petentul O.C. a depus la dosar in plangerea formulata impotriva ordonantei nr. 1574/P2003 din 04 aprilie 2005 si a ordonantei nr. 645/VIII-1/2005 din 04 mai 2005 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, insotita de copia ordonantei nr. 645/VIII-1/2005 din 04 mai 2005 si de copia adresei de comunicare .

Fata de cele constatate, prin aceeasi incheiere de la 20 noiembrie 2006, instanta a calificat obiectul prezentului dosar ca fiind plangere impotriva ordonantelor nr. 645/VIII-1/2005 din 04 mai 2005 si nr. 1574/P/2005 din 04 aprilie 2005 ale Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, a constatat ca in cauza nu sunt incidente dispozitiile art. 33, 34 C. pen., a acordat termen la 24 noiembrie 2006, completul 4, in vederea solutionarii plangerii formulate, in temeiul art. 2781 C. proc. pen. de petentul O.C. impotriva ordonantei nr. 1574/P/2003 din 04 aprilie 2005 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 5, prorogand discutarea conexarii Dosarului nr. 11655/302/2006 cu Dosarul nr. 5098/302/2005, dupa solutionarea acestei plangeri, potrivit art. 278 C. proc. pen.

s-au retinut urmatoarele:


Instanta de fond a calificat obiectul dosarului ca fiind plangere impotriva ordonantelor nr. 645/VIII-1/2005 din 04 mai 2005 si nr. 1574/P/2005 din 04 aprilie 2005 ale Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti.

Anterior, prin decizia penala nr. 1701/R din 12 iulie 2006 a Tribunalului Bucuresti, sectia I penala, a fost admis recursul declarat de recurenta petenta Z.G. (fiica persoanei vatamate A.M., in prezent decedat), fiind casata sentinta penala nr. 1146 din 09 martie 2006 a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, pronuntata in Dosarul nr. 12978/302/2005, a fost admisa plangerea formulata de petenta.

A fost desfiintata, in parte, ordonanta emisa la data de 04 aprilie 2005 de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, dispunandu-se trimiterea cauzei pentru solutionarea in fond la Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti in ceea ce-i priveste pe inculpatii C.S.G. si C.G., sub aspectul savarsirii infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, prevazuta de art. 189 alin. (2) C. pen. in raport cu partea vatamata A.M. si al infractiunii de inselaciune, prevazuta de art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. in raport cu partile vatamate C.N. si C.D., precum si pe inculpatul T.P., sub aspectul savarsirii infractiunii de complicitate la inselaciune, prevazuta de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 C. pen.

Analizand actele dosarului si retinand din considerentele ordonantelor atacate, ca, in ceea ce priveste faptele reclamate de persoana vatamata O.C., au fost efectuate cercetari fata de inculpatii C.G. si C.S.G. [sub aspectul savarsirii infractiunilor de lipsire de libertate, prevazute de art. 189 alin. (2) C. pen. si inselaciune prevazute de art. 215 alin. (1) si (3) C. pen.] si fata de invinuitii M.M. si I.N. [sub aspectul savarsirii infractiunii de lipsire de libertate, prevazuta de art. 189 alin. (2) C. pen.], instanta de fond a constatat plangerea formulata ca fiind intemeiata, dat fiind caracterul superficial al analizei materialului probator administrat in lucrarea penala nr. 1574/P/2003.

Intr-adevar, pe langa faptul ca parchetul a inaintat cauza privind cele doua persoane vatamate judecatoriei, pentru efectuarea de cercetari sub aspectul savarsirii unor infractiuni pedepsite doar la plangere prealabila, inainte de a expira termenele in care puteau fi atacate ordonantele emise la 04 aprilie 2005 si 04 mai 2005, iar urmare a admiterii plangerii petentei Z.G., instanta de fond nici nu ar mai putea solutiona plangerea persoanei vatamate A.M. ca si o plangere penala prealabila, modalitatea de selectare a mijloacelor de proba, prin care s-a dat eficienta doar acelora ce vin in sprijinul prezumtiei de nevinovatie a intimatilor, criticata de altfel in considerentele deciziei penale nr. 1701/R din 12 iulie 2006 a Tribunalului Bucuresti, sectia I penala, este deopotriva prezenta si in partea din lucrarea penala care priveste faptele presupus savarsite in dauna petentului O.C.

La fel ca si in situatia persoanei vatamate A.M., au fost ignorate imprejurarile si conditiile in care O.C. a fost gasit, la data de 21 februarie 2003, in locuinta invinuitilor I.M. si I.N., situata in Bucuresti, avand la pometul drept o echimoza verzui-galbuie, prezentand o stare de teama si tremur in voce, aspecte care reies din procesul-verbal incheiat la acea data de catre organele de politie.

Nu a fost totodata analizata cauza pentru care, astfel cum a rezultat din acelasi proces-verbal, odata ajuns la sectia de politie, O.C. a declarat ca, din 13 februarie 2003, este sechestrat si supus la violente, fiind obligat sa incheie sub amenintare un contract de vanzare-cumparare a locuintei sale din Bucuresti. Astfel, au fost ignorate si au ramas nelamurite contradictiile dintre aceasta reactie surprinsa imediat dupa interventia organelor de politie si declaratiile ulterioare, la care face trimitere in mod singular motivarea parchetului si prin care petentul ar fi sustinut ca, totusi, s-ar fi bucurat de libertate de miscare.

Nu in ultimul rand, relevant este si caracterul oscilant al declaratiilor intimatilor, scos de altfel in evidenta de catre instanta de recurs, prezent inclusiv in relatarile privindu-l pe petentul O.C., un exemplu edificator fiind chiar ultima declaratie a intimatului C.G. (inainte ca obiectul dosarului sa fie recalificat de catre instanta), diferita fata de orice alta declaratie aflata la dosarul de urmarire penala, sub aspectul situatiei de fapt, inclusiv a modalitatii in care a luat legatura cu persoana vatamata .

Conform art. 2781 alin. (8) lit. c) C. proc. pen., in cazul in care plangerea impotriva rezolutiei sau ordonantei procurorului este admisa si probele existente la dosar sunt suficiente, cauza va fi retinuta spre judecare, in complet legal constituit, dispozitiile privind judecata in prima instanta si caile de atac aplicandu-se in mod corespunzator.

Avand in vedere modalitatea de solutionare adoptata deja prin decizia penala nr. 1701/R din 12 iulie 2006 a Tribunalului Bucuresti, sectia I penala, in legatura cu dispozitiile din ordonanta relative la faptele reclamante de persoana vatamata A.M., instanta de fond a admis plangerea petentului O.C., a desfiintat, in parte, ordonanta emisa la data de 04 aprilie 2005 de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, in dosarul penal nr. 1574/P/2003, precum si ordonanta emisa la data de 04 mai 2005 de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti in dosarul penal nr. 645/VIII-1/2005 si, in baza art. 2781 alin. (8) lit. c) C. proc. pen., a retinut cauza spre judecare in ceea ce ii priveste pe inculpatii C.S.G. si C.G., sub aspectul savarsirii infractiunilor de lipsire de libertate in mod ilegal, prev. de art. 189 alin. (2) C. pen., si inselaciune, prev. de art. 215 alin. (1) si (3) C. pen., si invinuitii I.M. si I.N., sub aspectul savarsirii infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, prev. de art. 189 alin. (2) C. pen., in dauna partii vatamate O.C.

Evident ca instanta nu se poate raporta decat la incadrarea juridica data faptelor de catre organul de urmarire penala, odata cu judecarea fondului si in functie de analiza coroborata a probelor putandu-se dispune schimbarea acestei incadrari juridice.

5098/302/2005, a fost admisa plangerea formulata de petentul O.C., a fost desfiintata, in parte, ordonanta emisa la data de 04 aprilie 2005 de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, in dosarul penal nr. 1574/P/2003, precum si ordonanta emisa la data de 04 mai 2005 de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti in dosarul penal nr. 645/VIII-1/2005 si s-a retinut cauza spre judecare in ceea ce ii priveste pe inculpatii C.S.G. si C.G., sub aspectul savarsirii infractiunilor de lipsire de libertate in mod ilegal, prev. de art. 189 alin. (2) C. pen., si inselaciune, prev. de art. 215 alin. (1) si (3) C. pen., si invinuitii I.M. si I.N., sub aspectul savarsirii infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, prev. de art. 189 alin. (2) C. pen., in dauna partii vatamate O.C.

Prin incheierea de sedinta de la 19 februarie 2007, instanta a dispus, in baza art. 32 si urm. C. proc. pen., conexarea Dosarului nr. 1655/302/2006 la Dosarul nr. 5098/302/2005.

In ceea ce priveste persoanele si infractiunile ce constituie obiectul sesizarii instantei, fata de dispozitiile cuprinse in decizia penala nr. 1701/R din 12 iulie 2006 a Tribunalului Bucuresti, sectia I penala, in incheierea de sedinta de la 12 ianuarie 2007, data in Dosarul nr. 5098/302/2005 si de dispozitiile din ordonanta nr. 1574/P/2003 din 04 aprilie 2005 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 5 in ceea ce priveste trimiterea plangerilor prealabile Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, in vederea efectuarii de cercetari fata de numitul C.G. pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 180 alin. (2) si art. 193 C. pen. fata de partea vatamata A.M. si pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 180 alin. (1) C. pen., reclamata de catre partea vatamata O.C., instanta a constatat ca este sesizata cu urmatoarele:

In ceea ce o priveste pe inculpata C.S.G.: art. 189 alin. (2) C. pen. (parte vatamata A.M.), art. 189 alin. (2) (parte vatamata O.C.), art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. (parti vatamate C.N. si C.D.), art. 215 alin. (1)-(3) (parte vatamata O.C.).

In ceea ce il priveste pe inculpatul C.G.: art. 189 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (parte vatamata A.M.), art. 189 alin. (2) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (parte vatamata O.C.), art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (parti vatamate C.N. si C.D.), art. 215 alin. (1)-(3) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (parte vatamata O.C.), art. 180 alin. (1) C. pen. (parte vatamata O.C.), art. 180 alin. (2) cu aplicarea . art. 37 lit. b) C. pen. si art. 193 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (parte vatamata A.M.).

In ceea ce o priveste pe inculpata I.M.: art. 189 alin. (2) C. pen. (parte vatamata O.C.).

In ceea ce il priveste pe inculpatul I.N.: art. 189 alin. (2) C. pen. (parte vatamata O.C.).

In ceea ce il priveste pe inculpatul T.P.: art. 26 rap. la art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. (parti vatamate C.N. si C.D.).

Analizand materialul probator administrat in cauza, atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul cercetarii judecatoresti, instanta de fond a retinut ca la data de 21 februarie 2003, lucratori ai sectiei de politie s-au sesizat despre faptul ca in imobilul de pe str. F. se afla sechestrata o persoana de sex masculin, in varsta de 60 de ani, de catre un anume G., cu scopul de a obtine foloase materiale din vanzarea imobilului acestuia.

In aceasta situatie s-a efectuat descinderea la imobilul in cauza, unde au fost depistate persoane: I.N., C.D., G.M., O.C., iar in timpul legitimarii de catre organele de politie a celor de mai sus, la fata locului au sosit C.G. si C.S.G.

Avand in vedere sesizarea din oficiu a lucratorilor de politie, toate persoanele mentionate au fost conduse la sediul sectiei de politie pentru continuarea cercetarilor. In sediul sectiei de politie, partea vatamata O.C., in varsta de 73 de ani, a declarat ca este bucuros ca a fost salvat de politie intrucat din data de 13 februarie 2003 a fost sechestrat si supus la violente de cei doi inculpati C.G. si C.S.G., iar prin amenintare a fost obligat sa isi vand locuinta situata in Bucuresti.

Partea vatamata a depus plangere in care a aratat ca in perioada 13 februarie 2003-21 februarie 2003 a fost sechestrat, iar prin violenta a fost obligat sa isi vand locuinta situata in Bucuresti si sa rascumpere certificatele de depozit de la banca B.

Avand in vedere depistarea celor doi inculpati C.G. si C.S.G., cu ocazia cercetarilor s-a stabilit ca la domiciliul celor doi din Bucuresti, str. A., se mai afla o persoana de sex masculin, respectiv A.M.

La 21 februarie 2003, partea vatamata A.M. a depus plangere in care a mentionat ca incepand din data de 06 decembrie 2003 si pana la 21 februarie 2003 a fost sechestrat de inculpatii C.G. si C.S.G., a fost batut si deposedat de imobilul proprietatea sa din Bucuresti, str. P.

In declaratia data, partea vatamata O.C. a aratat ca in data de 07 februarie 2003 a dat un anunta la rubrica ``Matrimoniale`` in ziarul A.T., prin care a solicitat casatoria cu o doamna de aproximativ 60 de ani.

Pe data de 11 februarie 2003, in jurul orei 14.00, a fost contactat telefonic de o persoana de sex feminin, care s-a recomandat G., precizand ca are 30 de ani si ca ar fi interesata de un mariaj. Din declaratia partii vatamate, instanta de fond a retinut ca acesta a refuzat oferta, precizand ca doreste o persoana de aproximativ 60 de ani.

Cu toate acestea, partea vatamata i-a dat numitei G. (identificata in persoana inculpatei C.S.G.) adresa de domiciliu, iar in aproximativ 5 minute, aceasta s-a prezentat la domiciliul partii vatamate insotita de o alta persoana de sex feminin, C. Dupa unele discutii purtate intre inculpata C.S.G. si partea vatamata O.C., respectiv daca acesta are copii, unde o sa stea, inculpata a scos din geanta un spray pe care l-a pulverizat in fata partii vatamate. In acest timp a intrat in imobil inculpatul C.G., si, profitand de situatia in care se gasea partea vatamata, cei doi inculpati, dupa un control in locuinta, au gasit un geamantan in care se aflau actele locuintei.

Dupa ce a lovit partea vatamata, inculpatul C.G. si-a insusit actele gasite, apoi transportand partea vatamata la domiciliul din Bucuresti, str. A., cu autoturismul.

In data de 13 februarie 2003, partea vatamata a fost transportata de cei doi inculpati la B.N.P. D.G., cu scopul de a-l determina prin amenintare sa vanda imobilul. La notariat se gaseau G.O.A., G.R.M. S-a incheiat contractul de vanzare-cumparare din 13 februarie 2003, partea vatamata a primit de la cumparatoare suma de 6.200 dolari S.U.A., suma care i-a fost luata imediat de catre inculpatul C.G. Tot din declaratia partii vatamate, instanta retine ca la biroul notarial se aflau urmatoarele persoane: C.S.G., jurista E., cumparatoarea G.R.M. si mama ei, G.O.A., si C.G., care se afla in afara incaperii notariale.

Dupa semnarea contractului, cei doi inculpati l-au luat pe partea vatamata, transportandu-l din nou la domiciliul din str. A.

De asemenea, instanta de fond a retinut ca din declaratia partii vatamate ca la data de 15 februarie 2003, a fost urcat intr-un autoturism si transportat in comuna Singureni, jud. Giurgiu, la parintii inculpatei C.S.G. Dupa mai multe discutii intre partea vatamata si inculpatul C.G., partea vatamata acuzand ca a fost batut de inculpat, partea vatamata a refuzat sa ramana la domiciliul parintilor inculpatei, ocazie cu care acesta a fost amenintat de inculpatul C.G. - ``hai ca o sa te fac eu pe drum``.

Pe distanta dintre corn. Singureni si Bucuresti, partea vatamata a declarat ca a fost batut in permanenta de inculpatul C.G., iar in momentul in care au ajuns in str. A., partea vatamata a ramas in autoturism, fiind pazita de I.N. si de numitul G., iar dupa aproximativ 20 de minute a fost transportat la domiciliul inculpatei I.M. din str. F., unde a stat sechestrat pana la 21 februarie 2003, cand a fost gasit de organele de politie.

Au fost audiati reprezentantii SC P.P. SRL si SC T.H.I. SRL, martorii P.J. si M.A.I., ca si cumparatoarea G.R.M. si mama acesteia G.O.A.

Din declaratia martorei P.J., a rezultat ca printr-o colaborare cu firma SC T.H.I. SRL, au prezentat spre vanzare imobilul apartinand partii vatamate O.C., situat in Bucuresti.

La data de 10 februarie 2003, P.J. a fost contactata telefonic de G.O.A. stabilind o ora pentru vizionarea imobilului in vederea cumpararii, iar cu ocazia vizionarii la imobil au fost gasiti inculpatii C.G. si C.S.G., iar din discutiile purtate a rezultat ca inculpata C.S.G. e nepoata partii vatamate O.C.

In acest context a fost stabilit pretul imobilului, urmand ca perfectarea actelor sa se faca prin firma imobiliara in cauza.

La biroul notarial D.G. au fost de fata atat cei doi inculpati, cat si partea vatamata O.C.

Din declaratia reprezentantului firmei imobiliare instanta retine ca actul notarial a fost intocmit mai intai in conditii normale, in sensul ca vanzatorul urma sa semneze (indescifrabil), insa deoarece notarul a constatat ca partea vatamata prezinta un tremurat la nivelul mainilor, a intocmit un alt act notarial in care a prevazut ca partea vatamata este de acord cu aplicarea impresiunilor digitale, degetul aratator de la mana stanga.

Fiind audiat si reprezentantul firmei SC T.H.I. SRL, martorul M.A.I. a aratat ca la data de 16 ianuarie 2003 a fost contactat telefonic de inculpatul C.G. care i-a oferit spre vanzare o garsoniera, garsoniera apartinand partii vatamate, locuinta despre care inculpatul a afirmat ca este proprietatea unchiului sotiei sale C.S.G. Din declaratia martorului, a rezultat ca acesta l-a atentionat pe inculpat ca in cazul unei tranzactii imobiliare este obligatorie prezenta proprietarului, neacceptand procura, sustinere la care a observat un gest de nemultumire a inculpatului, care a precizat ulterior ca o sa il aduca pe proprietar.

Din declaratiile martorilor P.J. si M.A.I., a rezultat ca pretul garsonierei s-a discutat intre cei doi inculpati C.G. si C.S.G. si cumparatoarea G.O.A., acesta fiind stabilit la 6.700 dolari S.U.A.

Din declaratiile martorilor, a rezultat ca G.O.A. i-a inmanat partii vatamate O.C. suma de 6.200 dolari S.U.A., fiind de acord ca restul de 500 dolari S.U.A. sa fie achitati ulterior. In sediul biroului notarial, martorii au observat cum C.S.G. a luat de la partea vatamata banii pentru a-i numara.

Martora G.O.A. a declarat ca pentru achizitionarea garsonierei a apelat la o firma imobiliara prin intermediul ziarului A.T., necunoscandu-i pe cei doi inculpati, iar cu ocazia vizionarii garsonierei la fata locului s-au prezentat cei doi inculpati, care au si negociat pretul.

In cauza s-a efectuat o expertiza in ceea ce priveste amprenta digitala aplicata la pozitia ``vanzator`` de pe contractul de vanzare-cumparare, din constatarea tehnico-stiintifica din 24 iunie 2003 a rezultat ca amprenta digitala existenta pe contractul de vanzare-cumparare se identifica cu amprenta degetului aratator de la mana stanga a partii vatamate O.C.

De asemenea, cu ocazia identificarii partii vatamate O.C. la imobilul din Bucuresti, str. F., la 21 februarie 2003 s-au efectuat recunoasteri din grup, ocazie cu care partea vatamata a recunoscut fara ezitare pe inculpatii C.G., C.S.G., I.M., I.N.

Fiind audiat, inculpatul C.G. a declarat ca l-a cunoscut pe partea vatamata O.C. prin intermediul verisoarei sale I.M., in realitate insa aceasta este sora inculpatului, partea vatamata dorind sa vanda imobilul si sa isi stabileasca domiciliul la I.M.

In legatura cu recunoasterea din grup de catre partea vatamata, inculpatul a precizat ca este posibil sa fi fost vazut de partea vatamata cu ocazia vizitelor la verisoara sa.

In declaratia data in fata procurorului, inculpatul C.G., a aratat ca partea vatamata O.C. a insistat sa il ajute sa vanda locuinta, fapt neadevarat, fata de declaratiile martorilor G.O.A., G.R.M., P.J., M.A.I., analizate mai sus.

La data de 27 martie 2003, inculpatul C.G. a fost suspus testului poligraf, din care a rezultat ca raspunsurile la intrebarile critice relevante ale cauzei au provocat in diagramele obtinute modificari semnificative ale stresului emotional care constituie indici ai comportamentului simulat.

In declaratiile date, inculpata C.S.G. a aratat ca nu cunoaste nimic in legatura cu sechestrarea partii vatamate O.C. si vanzarea imobilului acestuia, iar in declaratia de la 24 iulie 2003 a aratat ca nu mai doreste sa participe la intocmirea vreunui act de urmarire penala.

Inculpatii I.M. si I.N. nu au recunoscut participarea la savarsirea faptei, aratand ca in perioada in care a stat in domiciliul lor partea vatamata O.C. a avut libertate de miscare, iesind la cumparaturi si mergand sa isi ridice pensia, aspecte contrazise de adresa Companiei Nationale Posta Romana din care rezulta ca O.C. si-a ridicat pensia la 27 februarie 2003, deci dupa ce a fost gasit de organele de politie. De asemenea, nu pot fi retinute nici celelalte sustineri ale inculpatilor in sensul ca partea vatamata avea libertatea de miscare si isi cumpara bauturi alcoolice si aducea femei in locuinta din str. F.

In ceea ce priveste pe partea vatamata A.M., in varsta de 74 de ani, instanta de fond a retinut din plangerea si declaratia acestuia, ca la sfarsitul lunii noiembrie 2002, prin intermediul ziarului A.T., a dat un anunta prin care solicita sprijin in gospodarie, oferind locuinta si a fost contactat telefonic de inculpata C.S.G., care printr-un comportament civilizat i-a castigat increderea, si tot cu ocazia convorbirii inculpata l-a intrebat pe partea vatamata daca este ``proprietarul imobilului, daca sta singur, daca are copii si cand se pot intalni``, stabilind sa se intalneasca la 04 decembrie 2002.

La aceasta data, partea vatamata s-a intalnit cu inculpata in zona blocului unde locuia, dupa care a invitat-o pe aceasta in locuinta . Inculpata i-a promis sprijin gospodaresc, dupa care pentru a-i castiga increderea i-a dat suma de 80 RON pentru a-si plati intretinerea, stabilind ca la 05 decembrie 2002 vor merge impreuna la cumparaturi.

La data de 06 decembrie 2002, inculpata s-a prezenta la domiciliul partii vatamate sub pretextul de a merge la cumparaturi la piata, i-a cerut acestuia sa mearga cu un taxi, partea vatamata a refuzat, solicitand sa mearga cu tramvaiul, apoi a fost introdus cu forta intr-un autoturism de cei doi inculpati, C.G. si C.S.G. Partea vatamata a fost transportata la domiciliul acestora din Bucuresti, str. A., unde a fost gasit de organele de politie la 21 februarie 2003.

Tot din declaratia partii vatamate, instanta de fond a retinut ca intre data de 07 si 10 ianuarie 2003 a fost transportat la un notariat, unde a fost obligata sa semneze o declaratie ca nu are copii, si a refuzat, precizand ca are 4 copii, si apoi a fost transportat din nou la domiciliul celor doi inculpati.

Partea vatamata a declarat ca a fost batut in permanenta cat s-a aflat in imobilul din str. A., ca in ziua de 15 februarie 2003 a incercat sa fuga din locuinta inculpatilor, insa nu a reusit, intrucat inculpatul C.G. a agresat-o, iar la data de 17 februarie 2003 a fost transportat la Spitalul Universitar Bucuresti, unde s-a constatat ca prezenta fractura antebrat stang.

Conform raportului de expertiza medico-legala din 10 aprilie 2003, partea vatamata A.M. a fost examinata la data de 21 februarie 2003 constatandu-se ca prezinta atela gipsata brahine-antebrahiala stanga, deteriorarea lucrarii protetice 31 si 41, echimoza a antebratului stang si tumefactie pe fata dorsala a mainii stangi, leziuni care, pentru vindecare, au necesitat 16-18 zile ingrijiri medicale.

Partea vatamata a aratat ca in perioada 06 decembrie 2002-21 februarie 2003 a fost sechestrata in locuinta din str. A. si pazita continuu atat de catre inculpati, cat si de invinuitii I.M., I.N., S.M., P.I. si D.A.

A mai declarat partea vatamata ca dupa data de 05 februarie 2003 a observat ca la imobilul din str. A. doi inculpati au adus parte din bunurile sale personale, iar cand a intrebat, cei doi inculpati i-au spus ca i-au vandut casa .

Instanta de fond a mai retinut ca la B.N.P. C.V. si A.D. au fost intocmite procurile din 11 decembrie 2002, partea vatamata A.M. avand calitatea de mandant, iar C.S.G. de mandatar, aceasta fiind imputernicita sa il reprezinte pentru dezbaterea succesiunii defunctei A.E. si respectiv sa vanda imobilul situat in Bucuresti, str. P., sa stabileasca si sa incaseze pretul vanzarii. De asemenea, la acelasi birou notarial, C.S.G. a semnat declaratia autentificata in 20 februarie 2003, prin care se obliga sa ingrijeasca pe partea vatamata A.M. pana la sfarsitul vietii acestuia. De remarcat ca aceasta declaratie a fost semnata de catre inculpata, dupa vanzarea apartamentului apartinand partii vatamate, cu o zi inainte ca acesta sa fie descoperit de organele de politie in imobilul din str. A.

Instanta de fond a mai retinut ca la data de 18 decembrie 2002, numitul I.M., in varsta de 47 de ani, tatal inculpatului I.N., s-a prezentat la B.N.P. M.V., declarand ca a cunoscut-o pe defuncta A.E. si pe sotul acesteia, A.M. De asemenea, numitul I.M. a declarat in fals, ca sotii A. nu au descendenti, ascendenti si nici alte rude pana la gradul IV.

In baza acestei declaratii, B.N.P. M.V. a eliberat, la cererea inculpatei C.S.G. certificatul de mostenitor din 18 decembrie 2002 conform caruia partii vatamate A.M. ii revenea intreaga masa succesorala, respectiv bunurile mobile si apartamentul din str. P.

Declaratia data de I.M. in fata notarului public este nereala, intrucat partea vatamata A.M. avea patru copii.

Cu privire la I.M., prin ordonanta din 27 august 2003, organele de politie au dispus disjungerea.

Intrucat partea vatamata A.M. a aratat faptul ca semnaturile aplicate la rubrica ``mandant`` de pe cele doua procuri notariale nu a fost executata de catre el, s-a procedat la efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice si a doua expertize criminalistice grafice.

Potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-stiintifica din 09 aprilie 2003 intocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, semnaturile de la rubrica ``mandant`` de pe ambele procuri in discutie nu au fost executate de numitul A.M. Raportul de constatare tehnico-stiintifica sus-mentionat a avut la dispozitie pentru comparatie procesul-verbal din 21 februarie 2003 incheiat de organele de politie si continand specimene de semnatura ale partii vatamate, contract de imprumut din 1975, carnet elev A.G. S-a constatat ca intre semnaturile executate de partea vatamata pe documentele sus-mentionate si cele aflate pe cele doua procuri exista numeroase deosebiri, principalele fiind urmatoarele:

Semnaturile in litigiu au alcatuire semiliterala, continand majuscula ``M`` si minuscula ``a``, gradul de evolutie este mediocru, spontaneitatea executionala buna, variabilitatea formala are valori relativ mari, traseele sunt inclinate spre stanga, dispuse pe o line de baza ascendenta si au fost realizate cu viteza si presiune moderate, iar semnaturile executate de partea vatamata pentru comparatie au alcatuire semiliterala, insa contin numai minuscula ``a`` la debut, gradul de evolutie este mai ridicat, spontaneitatea executionala este mai buna, variabilitatea formala are valori scazute, traseele componente sunt situate pe linie ascendenta, dar au fost executate cu viteza mai mare si presiune moderata.

S-a mai dispus in cauza de catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti efectuarea unei noi expertize grafice. Conform raportului de expertiza din 17 iunie 2004 intocmit de Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Bucuresti nu se poate stabili daca semnaturile de pe cele doua procuri au fost executate de partea vatamata. Pentru a ajunge la aceasta concluzie, expertul L.C., dupa examenul comparativ al semnaturilor in litigiu cu cele trimise pentru comparatie, examen in urma caruia constata atat asemanari, cat si deosebiri ``ce pot fi observate pe plansa demonstrativa anexata, unde asemanarile sunt indicate cu sageti de aceeasi culoare, iar deosebirile cu nuanta diferita``, a aratat ca nu se exclude posibilitatea ca semnaturile contestate sa reprezinte o varianta a semnaturilor titularului de care nu se dispune, dar nu este exclusa nici contrafacerea acestora prin imitatie libera, din memorie, concluzionand ca nu se poate pronunta in vederea ``stabilirii paternitatii semnaturilor contestate, intrucat nu avem convingerea ca titularul utilizeaza numai un specimen de semnatura, cel de pe actele de comparatie``.

Avand in vedere diferentele existente intre concluziile celor doua rapoarte, astfel cum au fost prezentate mai sus, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti a dispus efectuarea unei noi expertize de catre Institutul National de Expertize Criminalistice.

Conform raportului de expertiza din 01 noiembrie 2004 nu se poate stabili cu certitudine daca semnaturile de la rubrica ``mandant`` de pe cele doua procuri speciale, autentificate in 11 decembrie 2002, au fost sau nu executate de titularul A.M. In cuprinsul raportului, expertul formuleaza ipoteza potrivit careia este posibil ca semnaturile sa fi fost executate de partea vatamata intr-un alt mod decat cel obisnuit, ipoteza pe care o considera plauzibila ``date fiind materialele dosarului din care rezulta ca partea vatamata era amenintata si supusa constrangerii``. Examinand comparativ semnaturile in litigiu si cele depuse pentru comparatie, expertul constata insa o serie de deosebiri - inversarea initialelor numelui si prenumelui, neconcordanta detaliilor constructive ale majusculei ``M``, inexistenta minusculei ``i`` la semnaturile contestate si existenta ei la toate semnaturile de comparatie, fata de acestea concluzionand ca nu se poate stabili cu certitudine daca semnaturile de pe cele doua procuri au fost executate de A.M.

Fata de cuprinsul acestor din urma doua rapoarte de expertiza, instanta de fond a retinut in cauza raportul de constatare tehnico-stiintifica din 09 aprilie 2003 intocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, intrucat in ceea ce priveste expertiza realizata de L.C. aceasta nu motiveaza pe ce isi intemeiaza banuiala ca ``titularul utilizeaza numai un specimen de semnatura, cel de pe actele de comparatie``, fata de imprejurarea ca intre acestea nu a constatat existenta unor deosebiri, iar in ceea ce priveste expertiza realizata de expert D.S., aceasta isi intemeiaza concluziile, dupa ce constata deosebirile, pe consideratia ca ``apelarea la un alt tip de semnatura care sa fie contestata ulterior este plauzibila in speta date fiind materialele dosarului din care rezulta ca partea vatamata era amenintata si supusa constrangerii``.

In baza procurii din 11 decembrie 2002, inculpata C.S.G. a vandut, in numele partii vatamate, apartamentul apartinand acestuia catre inculpatul T.P., contractul fiind autentificat in 20 decembrie 2002 de catre notarul public M.V.

La randul sau, T.P. a vandut apartamentul numitilor C.D. si C.N.

Inculpatul T.P. a declarat ca, in realitate, contractul de vanzare-cumparare incheiat cu partea vatamata A.M. a fost fictiv, el incasand doar un comision in urma revinzarii apartamentului catre sotii C.N. si C.D.

In declaratia data la data de 21 februarie 2003, inculpata C.S.G. a aratat ca, in urma unui anunt publicitar a cunoscut-o pe partea vatamata A.M. in cursul lunii septembrie 2002, aceasta din urma ``solicitand ingrijire contra locuintei``. Inculpata C.S.G. a declarat ca partea vatamata si-a exprimat intentia de a-si vinde apartamentul, sens in care a imputernicit-o atat cu deschiderea succesiuni, cat si cu vanzarea imobilului si ca o parte din banii obtinuti din vanzarea apartamentului au fost folositi in interesul sau cu acordul petentului, restul, in interesul celui din urma.

De asemenea, inculpata C.S.G. a declarat ca la data de 21 februarie 2003, dupa mutarea partii vatamate in str. A., o parte din bunurile mobile aflate in apartamentul din str. P. au fost transportate in locuinta din str. A., iar restul au ramas in apartamentul petentului.

Fiind reascultata de Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti in dosarul penal nr. 1205/P72003 la data de 22 februarie 2003, inculpata C.S.G. a declarat ca in ziua de 06 decembrie 2002, cand se afla cu partea vatamata pe strada si s-a hotarat sa foloseasca un taxi, s-au intalnit si cu inculpatul C.G., ocazie cu care, partea vatamata A.M., afland ca inculpata C.S.G. este casatorita, si-a exprimat nemultumirea si a refuzat sa-i mai insoteasca.

Inculpata C.S.G. a aratat ca, desi partea vatamata a refuzat deplasarea, a fost totusi dusa in str. A. si determinata sa-si vanda apartamentul. Inculpata C.S.G. a declarat ca dupa perfectarea vanzarii catre T.P., inculpatul C.G. a lovit-o pe partea vatamata si a luat cheile apartamentului insa, cu privire la aceasta fapta, Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti s-a pronuntat prin rezolutia nr. 1290/P/2003 din 26 februarie 2003, dispunand neinceperea urmaririi penale.

Prin aceeasi declaratie, inculpata C.S.G. a aratat ca vanzarea catre inculpatul T.P. era fictiva, in sensul ca acesta a primit doar un comision de intermediere, de 500 dolari S.U.A., la data revanzarii apartamentului catre sotii C.D. si C.N. In declaratiile ulterioare, C.S.G. a revenit asupra acestora, declarand ca suma de bani provenita din vanzarea apartamentului partii vatamate a fost insusita de inculpatul T.P., declaratie pe care instanta o apreciaza ca necorespunzand adevarului, fiind in contradictie cu celelalte probe administrate in cauza si neputand fi retinuta ca reala nici motivarea inculpatei in ceea ce priveste caracterul primei declaratii de a fi fost obtinuta prin constrangere.

De asemenea, instanta de fond a retinut din declaratiile martorilor G.I.R. si C.E., reprezentantii firmelor imobiliare, ca la oferta pentru vanzarea apartamentului partii vatamate, inculpata C.S.G. s-a prezentat tot ca nepoata a proprietarului, aceasta participand la toate actele de instrainare a imobilului in cauza, inclusiv la incheierea contractului de vanzare cumparare intre T.P. si C.N. si C.D.

In ceea ce priveste cele doua contracte de vanzare-cumparare in care inculpatul T.P. are calitatea de cumparator si, respectiv vanzator, s-a efectuat in cauza o expertiza grafica care a stabilit ca semnaturile de la rubricile sus-mentionate au fost executate de inculpat.

Din declaratia partii civile Z.G., fiica partii vatamate A.M., instanta retine ca aceasta a depus la 13 martie 1998 la Administratia Financiara Sector 1 o cerere de notare a interdictiei de vanzare a apartamentului situat in Bucuresti, str. P.

Instanta de fond a mai retinut ca inculpata C.S.G., la 17 decembrie 2002, a depus la Administratia Financiara Sector 1, folosindu-se de procurile autentificate, o cerere de ridicare a interdictiei de vanzare pana la dezbaterea succesiunii, interdictie notata la cererea fiicei partii vatamate.

La data de 24 mai 2003, partea vatamata A.M. a fost condus de organele de politie la imobilul situat in str. P., unde, in prezenta martorului S.O., a recunoscut o serie de bunuri personale aflate inca in apartamentul ce constituie in prezent domiciliul partilor vatamate C.N. si C.D.

Instanta de fond a mai retinut ca si in ceea ce priveste plangerea partii vatamate A.M., inculpatul C.G. a fost supus testului poligraf, din ale carui concluzii rezulta ca intrebarile critice relevante ale cauzei au provocat in diagramele obtinute modificari semnificative ale stresului emotional care constituie indicii ale comportamentului simulat.

Totodata, instanta de fond a mai retinut ca dupa depistarea sa in imobilul din str. A., partea vatamata A.M. a participat la recunoasteri din grup, indicand fara ezitare pe inculpatii C.S.G., C.G., ca si pe numitii I.M., I.N.

La data de 21 martie 2003 partea vatamata a fost condus la imobilul din str. A., unde, in prezenta inculpatei C.S.G., acesta si-a recunoscut o serie de bunuri personale care i-au fost predate pe baza de dovada.

La perchezitia efectuata in imobilul din str. A. au fost gasite documente de identitate ale partii vatamate A.M., documente ce au fost restituite acestuia.

Din probele administrate, instanta de fond a mai retinut ca autoturismul apartine martorului T.B.M., fratele inculpatei C.S.G.

Instanta de fond a mai retinut ca prin ordonanta nr. 2363/P/2003 din 17 iulie 2004, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti a dispus:

- neinceperea urmaririi penale fata de notarul public D.G. pentru infractiunile prevazute de art. 246 si art. 249 C. pen.;

- disjungerea cauzei si declinarea competentei de solutionare in favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 5 Bucuresti, in vederea continuarii cercetarilor pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 189 alin. (2) si art. 215 alin. (1) si (3) C. pen. de catre inculpatii C.S.G. si C.G. si a infractiunii prev. de art. 189 alin. (2) C. pen. de invinuitii I.M. si I.N., disjungerea privind doar fapta comisa in dauna partii vatamate O.C., dosarul fiind inregistrat la Parchetul de pe langa Judecatoria Sector 5 Bucuresti sub nr. 1574/P/2003;

- disjungerea cauzei si continuarea cercetarilor de catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, fata de notarul public V.C. pentru infractiunile prevazute de art. 246 si 249 C. pen. si fata de inculpatii C.S.G. si C.G. pentru infractiunile prevazute de art. 189 alin. (2) si art. 215 alin. (1), (3) C. pen. si fata de invinuitii I.M. si I.N., T.P. si S.M., pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 189 alin. (2) C. pen., continuarea cercetarii de catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti privind doar fapta savarsita in dauna partii vatamate A.M.

Prin ordonanta nr. 2089/P/2004 din 02 noiembrie 2004, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti a dispus:

- neinceperea urmaririi penale fata de notarul public V.C. sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute de art. 246, art. 289 si art. 26 raportat la art. 215 alin. (1)-(3) C. pen.;

- disjungerea cauzei si declinarea competentei de solutionare in favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 5 Bucuresti, in vederea continuarii cercetarilor pentru comiterea infractiunilor prev. de art. 189 alin. (2) si art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. de catre inculpatii C.S.G. si C.G. si a infractiunii prevazute de art. 189 alin. (2) C. pen. de catre invinuitii I.M., I.N., S.M. si a infractiunii prevazute de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. de catre invinuitul T.P., formandu-se dosarul inregistrat sub nr. 11942/P/2004 la Parchetul de pe langa Judecatoria Sector 5 Bucuresti.

Prin ordonanta nr. 1574/P/2003 din 07 martie 2005 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 5 Bucuresti s-a dispus conexarea dosarului penal nr. 11942/P/2004 la Dosarul nr. 1574/P/2003.

Instanta de fond a retinut ca partea vatamata A.M. a decedat la 28 octombrie 2004, pana la acea data neavand unde sa locuiasca, astfel cum rezulta din declaratiile martorilor, iar partea vatamata O.C. se afla in evidenta Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 1, beneficiind de cazare si alimente prin intermediul acesti institutii.

In ceea ce priveste sustinerile formulate de inculpati in aparare, instanta de fond Ie-a inlaturat ca nesincere, necoroborandu-se cu restul materialului probator administrat in cauza, de altfel sustinerile inculpatilor fiind contradictorii intre ele, intre declaratiile date initial (inculpata C.S.G. si inculpatul T.P. recunoscand si descriind savarsirea faptelor) si cele ulterioare existand numeroase contradictii, contradictii nejustificate intr-un mod credibil de catre inculpati. De asemenea, instanta de fond a inlaturat si declaratiile martorilor propusi de inculpati, rude cu acestia, acestea fiind evident subiective fata de relatiile dintre ei dar formulate pro causa, fata de imprejurarea ca partile vatamate au declarat constant ca au fost pazite de rude ale inculpatilor, transportate la domiciliul acestor rude sau cu autoturismul apartinand acestora.

In drept, faptele inculpatei C.S.G., care in perioada 06 decembrie 2002-21 februarie 2003, impreuna cu inculpatul C.G. a lipsit de libertate pe partea vatamata A.M., in varsta de 74 ani, iar la 20 decembrie 2002, prin mijloace frauduloase, respectiv procuri false, certificat de mostenitor obtinut prin utilizarea procurilor si prin declaratii necorespunzartoare adevarului, a vandut imobilul proprietatea acestuia inculpatului T.P., care la randul sau l-a vandut partilor vatamate C.N. si C.D. intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor prev. de art. 189 alin. (2) si art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. Faptele inculpatei care in perioada 11 februarie 2003 - 21 februarie 2003, impreuna cu inculpatii C.G., I.M. si I.N. a lipsit de libertate pe partea vatamata O.C., in varsta de 73 ani, iar la 13 februarie 2003, prin mijloacele frauduloase descrise mai sus, a vandut imobilul apartinand acestuia intrunesc elementele constitutive ale infractiunlor prev. de art. 189 alin. (2) si art. 215 alin. (1)-(3) C. pen.

Faptele inculpatului C.G., care in perioada 06 decembrie 2002-21 februarie 2003, impreuna cu inculpata C.S.G., a lipsit de libertate pe partea vatamata A.M., in varsta de 74 ani, pe care l-a lovit, provocandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 16-18 zile ingrijiri medicale si l-a amenintat, iar la 20 decembrie 2002, prin mijloace frauduloase, respectiv procuri false, certificat de mostenitor obtinut prin utilizarea procurilor si prin declaratii necorespunzatoare adevarului, a vandut imobilul proprietatea acestuia inculpatului T.P., care la randul sau l-a vandut partilor vatamate C.N. si C.D., intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor prev. de art. 189 alin. (2) si art. 215 alin. (1)-(3) C. pen., art. 180 alin. (2) si art. 193 C. pen.

Faptele inculpatului care in perioada 11 februarie 2003-21 februarie 2003, impreuna cu inculpatii C.S.G., I.M. si I.N. a lipsit de libertate pe partea vatamata O.C., in varsta de 73 ani, l-a lovit, iar la 13 februarie 2003, prin mijloacele frauduloase descrise, a vandut imobilul apartinand acestuia intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor prev. de art. 189 alin. (2) si art. 215 alin. (1)-(3) C. pen., art. 180 alin. (1) C. pen.

Infractiunile enumerate mai sus au fost savarsite de inculpat in stare de recidiva postexecutorie, din fisa de cazier a acestuia rezultand ca inculpatul a suferit, incepand cu anul 1989, numeroase condamnari, ultima fiind de 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie, prin sentinta penala nr. 328/1995 a Judecatoriei Sector 4, definitiva decizia penala nr. 1239/1995 a Tribunalului Bucuresti.

Faptele inculpatilor I.M. si I.N., care au lipsit de libertate, impreuna cu inculpatii C.G. si C.S.G., pe partea vatamata O.C. in perioada sus-mentionata intrunesc elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 189 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului T.P., care a ajutat pe inculpatii C.S.G. si C.G. la inducerea in eroare, prin mijloace frauduloase, a partilor vatamate C.D. si C.N., cu ocazia incheierii contractului de vanzare-cumparare avand ca obiect apartamentul situat in str. P. apartinand partii vatamate A.M., intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1)-(3) C. pen.

Impotriva acestei solutii au declarat apel inculpatii I.M., I.N., C.G., C.S.G., T.P. si partea civila O.C., criticand hotararea pentru nelegalitate.

In motivarea orala a apelului, apelantii C.G. si C.S.G. au aratat ca apelurile formulate vizeaza desfiintarea hotararii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecatoria Sector 5 Bucuresti, pentru ca judecata a avut loc in lipsa unei parti, care nu a fost nici macar citata, si pentru nulitatea sentintei datorita faptului ca la stabilirea cadrului procesual, instanta a omis una dintre parti, respectiv numita I.R.M., care trebuia audiata atat pe latura civila, cat si pe latura penala. In sentinta apelata nr. 886 din 13 mai 2008, instanta stabilind obiectul sesizarii.

Totodata, a aratat ca apelurile au vizat si achitarea inculpatilor pentru fapta de inselaciune si lipsire de libertate in mod ilegal privind pe partea vatamata O.C., in temeiul dispozitiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 pct. a) C. proc. pen., intrucat fapta nu exista. Expertiza grafoscopica a stabilit faptul ca amprenta digitala apartine partii vatamate. In cauza nu sunt indeplinite conditiile necesare ca elementul material al acestei infractiuni de inselaciune, sa poata fi retinut in sarcina inculpatilor.

In subsidiar, s-a solicitat ca inculpatilor sa le fie aplicate pedepse orientate catre minimum special.

In ceea ce priveste infractiunea de lovire, solicita a se constata ca a intervenit prescriptia acestei infractiuni .

In ceea ce il priveste pe inculpatul C.G., a solicitat a se dispune achitarea privind fapta de inselaciune privind partile vatamate C.D. si C.N., in temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 pct. a) C. proc. pen., intrucat fapta nu exista.

Apelantii-inculpati I.N. si I.M., au solicitat admiterea apelurilor, desfiintarea sentintei pronuntata de Judecatoria Sector 5 Bucuresti, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond, avand in vedere motive de nelegalitate si netemeinicie.

Motivele de nelegalitate privesc faptul ca instanta de fond nu a stabilit cadrul procesual, aceasta pronuntandu-se cu privire la anularea contractului de vanzare-cumparare, anulare care produce efecte directe si asupra partii care nu este parte in acest proces.

Cu privire la motivele de netemeinicie, au solicitat achitarea in temeiul dispozitiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 pct. a) C. proc. pen., intrucat fapta nu exista.

In subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepselor, aplicarea unor pedepse pentru ambii inculpati, orientate sub minimum special, cu aplicarea art. 861 C. pen.

Apelantul-inculpat T.P., in motivele de apel, a aratat modalitatea de executare a pedepsei, solicitand aplicarea unei pedepsei cu suspendarea conditionata a executarii, conform art. 81 C. pen. A mai apreciat ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia in regim de detentie, avand in vedere persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, a suferit o interventie chirurgicala pe cord, in prezent fiind pensionat pe caz de boala, gradul II.

Apelantul-parte civila O.C., a aratat ca a formulat apel impotriva instantei de fond, in sensul ca in cuprinsul hotararii se mentioneaza ca urmeaza sa se stabileasca situatia anterioara prin anularea contractului de vanzare-cumparare, acest lucru nefiind specificat si in dispozitivul sentintei mentionate. Fata de aceasta imprejurare, partea vatamata O.C. este in imposibilitate de a pune in executare acesta hotarare .

Pe latura penala, s-a apreciat ca solutia instantei de fond a fost legala si temeinica. Solicita respingerea apelurilor formulate de inculpati ca nefondate.

In sedinta publica din data de 15 decembrie 2008, numita I.R.M. (fosta G.) a formulat cerere de interventie in interes propriu in cauza, solicitand respingerea cererii apelantului-parte civila O.C. de anulare a contractului de vanzare-cumparare, intrucat intervenienta a cumparat apartamentul de la partea civila, fiind cumparator de buna-credinta si solicita admiterea cererii de interve


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Incheierea nr. 1084 din 01.08.2012


Citeşte mai multe despre:    Plangere impotriva rezolutiei procurorului    Lipsire de libertate in mod ilegal    Inselaciune    Zile de ingrijiri medicale    Mostenitor    Complicitate    Distrugere    Furt    Vatamare corporala grava    Lovire sau alte violente    Contract de vanzare-cumparare    Expertiza grafica    Semnatura    Test poligraf    Cerere de interventie in interes propriu    Principiul contradictorialitatii    Apel peste termen    Competenta materiala    Competenta functionala    Legea 202/2010    Inalta Curte de Casatie si Justitie



Comentează: Lipsire de libertate in mod ilegal. Inselaciune. Declinarea competentei
Alte Speţe

Violarea secretului corespondentei. Plangere impotriva rezolutiei procurorului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Sentinta penala nr. 111 din 24.01.2012

Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si favorizarea infractorului
Pronuntaţă de: Curtea Militara de Apel, Sentinta penala nr. 1 din 21.03.2012

Lipsire de libertate in mod ilegal. Trafic de minori si proxenetism
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Decizia nr. 1100 din 10.04.2012

Inadmisibilitatea recursului impotriva hotararii pronuntate in cazul plangerii impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Decizia nr. 2742 din 10.09.2012

Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Abuz in serviciu contra intereselor persoanelor
Pronuntaţă de: Judecatoria Adjud - Sentinta penala nr. 34 din data 04.02.2011

Ucidere din culpa. Plangere impotriva rezolutiei procurorului
Pronuntaţă de: Judecatoria Ramnicu Sarat - Sentinta penala din data 07.01.2010

Cerere de revizuire a sentintei penale. Lipsire de libertate in mod ilegal
Pronuntaţă de: Judecatoria Valenii de Munte - Sentinta penala nr. 7 din data 19.12.2011

Ucidere din culpa. Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Stare de necesitate. Caz fortuit
Pronuntaţă de: Judecatoria Campina - Sentina penala - Incheiere dosar nr. 658/204/2012 din data 10.04.2012

Incalcarea principiilor fundamentale care guverneaza desfasurarea procesului penal. Incalcarea dreptului de aparare
Pronuntaţă de: Tribunalul Maramures - 217/R din data 30.06.2008



Articole Juridice

Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor
Sursa: Liliana Gologan

Conditiile cerute pentru trecerea frontierei cu un minor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Infractiunile contra libertatii persoanei in Noul Cod Penal (art. 203 - 206)
Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut