Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Contract de asistenta juridica. Pact de quota litis

Contract de asistenta juridica. Pact de quota litis

  Publicat: 25 Sep 2013       8990 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Indicator care reflecta aportul valoric adus de o intreprindere prin activitatile sale asupra bunurilor cumparate.
Din economia art. 135 din Statutul profesiei de avocat rezulta faptul ca este interzis avocatului sa-si fixeze onorariile in baza unui pact „de quota litis”, care este o conventie incheiata intre avocat si clientul sau, inainte de solutionarea definitiva a unei cauze, conventie care fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, in functie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste onorarii constau intr-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare .

Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Indicator care reflecta aportul valoric adus de o intreprindere prin activitatile sale asupra bunurilor cumparate.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Act adoptat de organele de stat,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persoana care cumpara frecvent produsele sau serviciile unei firme, sau dintr-un magazin, consumator obisnuit al unui local.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Intamplator; care depinde de un eveniment viitor si nesigur. Se are in vedere mai ales in cazul contractelor.
Act adoptat de organele de stat,
Totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei tari.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Indicator care reflecta aportul valoric adus de o intreprindere prin activitatile sale asupra bunurilor cumparate.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Intamplator; care depinde de un eveniment viitor si nesigur. Se are in vedere mai ales in cazul contractelor.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice pâna la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dobânditorul subsecvent
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Din economia art. 135 din Statutul profesiei de avocat rezulta faptul ca este interzis avocatului sa-si fixeze onorariile in baza unui pact ``de quota litis``, care este o conventie incheiata intre avocat si clientul sau, inainte de solutionarea definitiva a unei cauze, conventie care fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, in functie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste onorarii constau intr-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare .

Astfel, este nul absolut contractul de asistenta juridica care cuprinde un pact de quota litis stabilit sub forma onorariului de succes, onorariu care nu indeplineste conditia proportionalitatii raportat la natura si complexitatea cauzei si nici a echitabilitatii, avocatul cunoscand faptul ca nu exista riscul unei pierderi.

Nota : In decizie au fost avute in vedere dispozitiile din Statutul profesiei de avocat astfel cum erau in vigoare la data de 15 septembrie 2011

Prin sentinta civila nr. 424 din 4 noiembrie 2011, Tribunalul Dolj a admis actiunea reclamantei R.A. in contradictoriu cu paratul Cabinet de avocatura A.P. reprezentat de av. A.P. si a constatat nulitatea absoluta a contractului de asistenta juridica nr. 23 din 17 martie 2008, incheiat intre reclamanta si parat.

Pentru a pronunta aceasta solutie, tribunalul a retinut in esenta urmatoarele:

Obiectul contractului de asistenta juridica incheiat intre parti nr. 23 din 17 martie 2008 a fost constituit de ``reprezentarea la Consiliul Local Simnicu de Sus - Comisia de Aplicare a Legii nr. 247/2005 in vederea reconstituirii dreptului de proprietate conform sentintei civile nr. 81/2007 si deciziei nr. 1938/215/2007 pentru 30 ha, depunerea de cereri, contestatii, la punerea in posesie, la Comisia Judeteana Dolj din cadrul Prefecturii pentru eliberarea titlului de proprietate pentru 30 ha, T98, P1497, P1498 si P1499``.

La art. 5 din contract se arata ca ``in cazul in care se va obtine punerea in posesie si eliberarea titlului de proprietate pentru 30 ha, d-na P.J.A. va achita onorariu de succes de 125.000 Euro``.

Potrivit art. 135 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, ``este interzis avocatului sa-si fixeze onorariile in baza unui pact ``de quota litis``, iar potrivit alin. (2) al aceluiasi articol ``pactul ``de quota litis`` este o conventie incheiata intre avocat si clientul sau, inainte de solutionarea definitiva a unei cauze, conventie care fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, in functie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste onorarii constau intr-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare``.

Contractul de asistenta juridica incheiat intre reclamanta si parat contine un astfel de pact quota litis in privinta onorariului fixat, dat fiind ca stabileste in mod exclusiv si in integralitatea sa onorariul cuvenit avocatului in functie de rezultatul demersului legal de reconstituire a dreptului de proprietate funciara.

In consecinta, acest act juridic este lovit de nulitate absoluta pentru incalcarea unei dispozitii legale imperative.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel Cabinet Avocat A.P., prin avocat P.A., sustinand ca hotararea este data cu incalcarea dispozitiilor legii avocaturii, a Statutului profesiei de avocat si a dispozitiilor Codului civil privind calitatea partilor, capacitatea partilor, a drepturilor procesuale exercitate, a incheierii si stabilitatii conventiilor legal incheiate, precum si a dispozitiilor procesuale civile.

S-a incalcat si interpretat in mod gresit notiunea ``nulitatii act", apelanta nu a incalcat nicio prevedere legala si Statutul profesiei nu interzice inserarea clauzei in contract a ``onorariului de succes``. Contractul de asistenta juridica trebuia interpretat in intregul sau avandu-se in vedere art. 2 si urma sa se coroboreze cu art. 5.

Prin decizia nr. 43 din 30 mai 2012, Curtea de Apel Craiova, Sectia I civila, a respins ca nefondat apelul declarat de paratul Cabinet Avocat A.P. prin avocat P.A.

Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea de Apel a retinut in esenta urmatoarele:

Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale active s-a retinut ca potrivit inscrisurilor depuse la dosarul cauzei rezulta ca P.J.A. este una si aceeasi persoana cu R.A., nume dobandit prin casatorie.

Potrivit dispozitiilor art. 132 din Statutul profesiei de avocat, pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul clientului sau.

Art. 134 pct. 6 prevede ca avocatul are dreptul ca in completarea onorariului fixat sa solicite si sa obtina si un onorariu de succes, cu titlu complementar, in functie de rezultat sau de serviciul furnizat.

Chiar daca onorariul de succes nu se stabileste in raport de natura si complexitatea cauzei, ci in functie de rezultatul judiciar al cauzei, valoarea insumata a onorariilor trebuie sa fie totusi echitabila si justificata.

Onorariul de 125.000 Euro, convenit intre parti, pentru punerea in posesie si obtinerea titlului de proprietate pentru 30 ha teren, conform amplasamentului indicat in cuprinsul sentintei civile nr. 81/12 ianuarie 2007, nu indeplineste aceste cerinte, reprezentand un pact de ``quota litis`` deoarece inainte de solutionarea definitiva a cauzei - faza executarii fiind o faza a procesului -, la art. 5 din contract au fost fixate totalitatea onorariilor (pentru toate operatiunile necesare ducerii la indeplinire a obligatiilor mentionate in contract ce vizau punerea in posesie si eliberarea titlului de proprietate) sub forma unei sume globale, exclusiv in functie de rezultatul judiciar al cauzei.

Curtea a retinut ca acest onorariu a fost stabilit cunoscand ca nu exista riscul unei pierderi si nu indeplineste conditia proportionalitatii raportat la natura si complexitatea cauzei si nici a echitabilitatii, pentru a putea fi considerat onorariu de succes.

Ca urmare, in raport de interdictia mentionata expres la art. 135 din Statutul profesiei de avocat, a carei incalcare nu poate fi sanctionata decat cu nulitatea absoluta, in mod corect prima instanta a constatat nulitatea contractului de asistenta juridica .

Impotriva acestei decizii a declarat recurs Cabinet Avocat A.P., solicitand casarea hotararii recurate in temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ. si in subsidiar modificarea deciziei si pe fond admiterea apelului si respingerea actiunii reclamantei intimate R.A.

Au fost invocate dispozitiile art. 304 pct. 1, 3 si 4 C. proc. civ., precum si art. 304 pct. 6, 7, 8, 9 C. proc. civ.

In motivarea recursului se arata:

Instanta nu a fost constituita legal potrivit dispozitiilor art. 12, 13 din Legea nr. 304/2004. Sedinta nu a fost inregistrata si la dosarul cauzei nu a existat o hotarare din care sa reiasa care dintre cei trei magistrati intra in compunerea completului de apel.

Instanta nu si-a verificat competenta in raport de data intrarii in vigoare a noului Cod civil, privind ``notiunea de profesionist``.

S-au depasit atributiile puterii judecatoresti in conditiile in care se ``contesta`` prin actiunea introductiva onorariul de succes, respectiv esenta actiunii este contestarea onorariului de la art. 5, care in conformitate cu dispozitiile art. 31 din Legea nr. 51/1995 este de competenta decanului Baroului.

In mod gresit a fost respinsa exceptia lipsei calitatii active procesuale a reclamantei, neexistand elemente ca numele si prenumele celei care are aceasta calitate reprezinta identitate cu cea care a beneficiat de serviciile Cabinetului prin contractul de asistenta juridica nr. 23/2008.

Toate actele s-au incheiat in baza contractului de asistenta juridica pe numele P.J.A., pe care nu le-a contestat, si nu R.A.

Recurenta a aratat ca instanta de apel nu a primit cererea de inscriere in fals si nici nu a motivat acest refuz.

Instanta a dispus nulitatea in integrum a contractului de asistenta juridica, desi acesta dobandise caracter de titlu executoriu si a fost respinsa definitiv si irevocabil contestatia la executare .

Onorariile stabilite la art. 5 si art. 2 si 3 din contract s-au realizat prin negociere, la care intimata P.J.A. a fost de acord la data incheierii contractului si nu inainte de finalizarea acestuia, a acceptat aceste clauze, nu a facut nicio obiectiune la acesta si numai dupa finalizarea operatiunilor si obtinerea rezultatului in favoarea sa a ``constatat`` ca acest contract nu ``este legal``, tocmai pentru a nu-si duce la indeplinire obligatiile sale contractuale.

Interpretarea contractului este gresit facuta si se incalca prin aceasta dispozitiile legii avocaturii, dar si ale Statutului profesiei de avocat, respectiv dreptul avocatului la onorariu si la acoperirea cheltuielilor sale, astfel ca se realizeaza o judecata in favoarea numitei P.J.A.

Instanta a incalcat dispozitiile art. 133 si 134 din Statut, unde conditia de a stabili onorarii fixe si de succes sunt obligatorii, Statutul stabilind ca acestea se stabilesc intre client si avocat in mod liber si ca pot opta pentru categoria de onorarii de la literele a) - d), si nu in mod absolut si cumulativ, normele fiind in afara legii avocaturii fiind dispozitive, si nu obligatorii, existand particula ``poate``, si nu ``trebuie``.

Onorariul de succes se confunda grosolan cu pactul de quota litis, interpretandu-se abuziv art. 134 cu art. 135 si dandu-se o interpretare contrara normelor de drept imperativ - legea avocaturii si a Statutului, dar si normelor internationale, in domeniu .

Art. 5 din contractul nr. 23/2008 nu s-a incheiat printr-o conventie, ci in contractul de asistenta juridica si odata cu incheierea contractului de asistenta juridica inainte de inceperea oricaruia dintre demersurile stipulate la art. 1, efectuate de Cabinet in interesul d-nei P.J.A., si nu inainte de ``solutionarea definitiva a cauzei``.

Instanta elimina factorul aleatoriu din contractul de asistenta juridica, pentru ca si daca clientul beneficia de o hotarare definitiva si irevocabila, aceasta nu se putea pune in executare in domeniul de fond funciar decat cu obligarea organelor de drept administrativ-funciar, de a recunoaste aceasta hotarare, si pe cale de consecinta, de a emite hotarari, procese-verbale de punere in posesie si urmarirea realizarii acestor operatiuni, ceea ce reprezinta emiterea titlului de proprietate .

Instanta de apel nu stabileste care ar fi cuantumul onorariilor echitabile si justificate, in ce se cuantifica sau raporteaza aceste onorarii, in conditiile in care nu exista tarife minimale si maximale.

Recurenta a aratat ca onorariul nu este achitat, munca s-a depus de catre cabinet, clientul si-a obtinut beneficiile acestui contract, dar nulitatea afecteaza numai avocatul, nu si cealalta parte contractanta, ``o situatie sui generis`` pentru institutia nulitatii absolute, care normal trebuie sa afecteze ambele parti contractante, si nu numai o parte .

In sustinerea recursului, la dosar s-au depus inscrisuri .

Intimata R.A. a formulat intampinare, solicitand respingerea recursului ca nefondat.

Analizand recursul prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Inalta Curte a apreciat ca acesta este nefondat si a fost respins pentru urmatoarele considerente:

In cauza nu sunt intrunite cerintele art. 304 pct. 1 C. proc. civ., instanta fiind alcatuita in conformitate cu dispozitiile legale in materie din doi judecatori, care au pronuntat atat incheierea de la 23 mai 2012, cat si decizia de la 30 mai 2012.

Din incheierea de la 23 mai 2012 nu rezulta ca recurenta a solicitat instantei de apel sa-si verifice competenta fata de intrarea in vigoare a noului Cod civil. Nu exista consemnari in acest sens. Pe de alta parte, litigiul a fost corect solutionat de Sectia I civila a Tribunalului Dolj si respectiv de Sectia I Civila a Curtii de Apel Craiova, astfel ca nu au fost incalcate dispozitiile legale in materie de competenta si nici de compunere a instantei.

In cauza nu sunt intrunite cerintele art. 304 pct. 4 C. proc. civ., instanta nu a depasit atributiile puterii judecatoresti. Aceasta deoarece obiectul actiunii introductive il constituie constatarea nulitatii absolute a contractului de asistenta juridica nr. 23/17 martie 2008, deci nulitatea absoluta a unui act juridic si, nicidecum, astfel cum sustine recurenta, contestarea onorariului, care este de competenta decanului Baroului.

Intimata-reclamanta a contestat contractul de asistenta juridica avand in vedere dispozitiile acestuia raportat la stabilirea unei quota litis.

In ceea ce priveste art. 304 pct. 6, respectiv ``instanta a dat mai mult decat s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut``, Inalta Curte a apreciat ca acesta nu este aplicabil in cauza. Pe de alta parte, recurenta nu precizeaza ce anume a dat instanta mai mult decat s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut, iar, pe de alta parte, hotararea dispune numai cu privire la criticile invocate in apel fata de sentinta pronuntata de tribunal.

Decizia recurata cuprinde motivele pe care se sprijina, iar considerentele acesteia sunt in deplina concordanta cu dispozitiile art. 261 pct. 5 C. proc. civ., fiind mentionate motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.

In ceea ce priveste identitatea reclamantei, Curtea de apel s-a pronuntat asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale active facand trimitere la probele administrate.

Aprecierea probelor nu constituie un motiv de nelegalitate care sa se regaseasca in dispozitiile art. 304 pct. 1- 9 C. proc. civ., astfel ca, Inalta Curte a considerat ca, in ceea ce priveste critica asupra inscrisurilor care demonstreaza identitatea reclamantei cu persoana cu care a incheiat contractul de asistenta juridica, aceasta priveste netemeinicia deciziei recurate si nu poate fi analizata in calea de atac a recursului.

Nu se poate retine sustinerea recurentei in ceea ce priveste faptul ca instanta a incalcat dreptul avocatului de a-si incasa onorariul pentru munca depusa.

In cauza, onorariul avocatului pentru munca depusa nu a fost incasat deoarece acesta nu a fost prevazut in contract, deci nu putea fi platit, atat timp cat singura suma de bani prevazuta in contract a fost quota litis, ceea ce este interzis de lege.

Curtea de apel a facut o corecta analiza paralela a ``onorariului de succes`` si a ``pactului de quota litis`` avand ca reper art. 135 alin. (1) si (2), art. 132 precum si art. 134 alin. (6) din Statutul profesiei de avocat.

Astfel, ``este interzis avocatului sa-si fixeze onorariile in baza unui pact ``de quota litis``, care este o conventie incheiata intre avocat si clientul sau, inainte de solutionarea definitiva a unei cauze, conventie care fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, in functie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste onorarii constau intr-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare .

S-a retinut in mod corect de catre Curtea de apel ca pentru a fi considerat onorariu de succes partile ar fi trebuit sa convina asupra unui onorariu care sa indeplineasca conditia proportionalitatii in raport de natura si complexitatea cauzei in care a fost acordata asistenta juridica, la care se adauga onorariul de succes cu titlu complementar raportat la atingerea de catre avocat a unui anumit rezultat.

Intre parti nu a fost incheiat un contract aleatoriu in care sa existe atat posibilitatea unui castig cat si riscul unei pierderi, existand certitudine asupra obtinerii rezultatului, in conditiile in care reclamanta detinea un titlu executoriu prin care obtinuse reconstituirea dreptului de proprietate pe un amplasament indicat chiar in titlu .

Asa fiind, in mod corect s-a constatat nulitatea contractului de asistenta juridica, astfel ca in cauza nu sunt intrunite cerintele art. 304 pct. 8 si 9 C. proc. civ.

Nu poate fi primita nici critica privind cheltuielile de judecata, instanta de apel facand o corecta aplicare a dispozitiilor art. 274 C. proc. civ.

Fata de aceste considerente, Inalta Curte a apreciat ca in cauza nu exista motive de nelegalitate care sa impuna modificarea sau casarea deciziei recurate si, pe cale de consecinta, potrivit dispozitiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul a fost respins ca nefondat.

Potrivit dispozitiilor art. 274 C. proc. civ., recurentul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecata catre intimata.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2131 din 30 mai 2013


Citeşte mai multe despre:    Asistenta juridica    Avocati    Onorariu    Onorariu de succes    Pactul de quota litis
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

In calea de atac extraordinara a recursului nu se poate tinde la o cenzurare a aprecierii date de instanta mijloacelor de proba si la o devoluare a fondului, ci se verifica exclusiv legalitatea hotararii
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia a II-a civila Decizia nr. 1024/2019

Societatilor comerciale tranzactionate pe o bursa de valori mobiliare le sunt aplicabile prevederile speciale ale Legii nr. 297/2004. GDPR actionari
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 1733/2019

Cuantum al onorariului de avocat apreciat ca disproportionat de instanta de recurs, in raport cu volumul de activitate al aparatorului si cu complexitatea cauzei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 1733/2019

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr 467/2016 - Legea pentru modificarea Codului Penal si a Legii Organizarii judiciare este neconstitutionala.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 88/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 281 alin. din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Hotararea in Cauza D.M.D. impotriva Romaniei, din 03.10.2017
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Decizia Curtii Constitutionale nr. 868/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 90 si art. 719 alin. (2) din Codul de procedura civila, precum si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Tribunalul admite exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata din oficiu !
Pronuntaţă de: Tribunalul Olt Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 112/2017, in sedinta publica din 21 februarie 2017

Simpla existenta a conditiilor grele de munca intr-un sector de activitate nu este un motiv pentru acordarea automata a grupei de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti Sectia I Civila, Decizia civila nr. 301/2017, in sedinta publica din 02 februarie 2017



Articole Juridice

Prescriptibilitatea dreptului de a invoca impreviziunea in contractul civil
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Tratamentul inegal aplicat salariatilor. Discriminare. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Restrictiile impuse de Ungaria in ceea ce priveste finantarea din strainatate a organizatiilor civile nu sunt compatibile cu dreptul Uniunii
Sursa: EuroAvocatura.ro

Transmiterea unei boli venerice de catre o persoana care stie ca sufera de o astfel de boala
Sursa: MCP Cabinet avocati

Instrainarea unui bun inainte de dezbaterea succesiunii
Sursa: MCP Cabinet avocati

Codul muncii al Romaniei din 1972 la cel din 2003, sau de la oamenii muncii pana la lucratorul de azi
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu