Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Desfiintarea actului. Titlu nevalabil. Inaplicabilitatea Legii nr. 10/2001 in lipsa unei ”preluari abuzive”

Desfiintarea actului. Titlu nevalabil. Inaplicabilitatea Legii nr. 10/2001 in lipsa unei ”preluari abuzive”

  Publicat: 04 Oct 2013       25492 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
A desfiinta, printr-un act al puterii de stat,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Notiunea de „preluare abuziva" este strans legata de politica de abolire a proprietatii private si de intarire a proprietatii socialiste de stat, care a marcat perioada regimului comunist, scop in care s-au luat masuri de nationalizare, expropriere, confiscare sau chiar preluare in fapt a unor bunuri proprietate privata, trecute ulterior in proprietate statului.

(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
Act adoptat de organele de stat,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Rude in linie dreapta, din generatii ulterioare,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in cap. II, t. I, C.proc. pen.,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Persoana care primeste un legat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate procedurala prevazuta de lege, prin care, in cursul judecatii, o terta persoana este introdusa in cauza,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate procedurala prevazuta de lege, prin care, in cursul judecatii, o terta persoana este introdusa in cauza,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Depasire a legalitatii,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este acel act juridic prin care o persoana (testatorul) dispune de patrimoniul sau, in tot sau in parte, dupa incetarea sa din viata.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Acelasi lucru cu Succesiune.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Instiintare scrisa a beneficiarului unui acreditiv de catre banca emitenta, asupra faptului ca in favoarea sa a fost deschis un acreditiv;
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Depasire a legalitatii,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este acel act juridic prin care o persoana (testatorul) dispune de patrimoniul sau, in tot sau in parte, dupa incetarea sa din viata.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A desfiinta, printr-un act al puterii de stat,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Sinonim - de cujus. Persoana decedata.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act adoptat de organele de stat,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Trecerea unui imobil din proprietatea titularului de drept in proprietatea statului, in fapt sau in baza unui titlu valabil/nevalabil, prin nationalizare, expropriere, confiscare sau in alt mod;
Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Astfel, un imobil intrat in proprietatea statului in temeiul unei proceduri succesorale, finalizata cu emiterea unui certificat de vacanta succesorala, act care nu are caracter abuziv, nu intra sub incidenta Legii nr. 10/2001.

Insa, in conditiile in care certificatul de vacanta succesorala a fost anulat prin hotarare judecatoreasca, nu se poate sustine ca statul a avut un titlu valabil. Cu toate acestea, nu orice situatie in care titlul de proprietate al statului este desfiintat, atrage aplicabilitatea dispozitiilor Legii nr. 10/2001, lege care are in vedere doar modalitatile abuzive de preluare, in acest caz neputand fi utilizata calea derogatorie prevazuta de legea speciala pentru redobandirea imobilului sau pentru a se solicita de la stat eventuale despagubiri, efectele anularii certificatului de vacanta succesorala putand fi valorificate pe calea dreptului comun.

Nota : Au fost avute in vedere dispozitiile Codului civil, astfel cum era in vigoare la data investiri instantei cu cererea de chemare in judecata .

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, reclamanta B.S., in calitate de sotie supravietuitoare a defunctului B.V., a solicitat obligarea paratilor Municipiul Bucuresti, prin primarul General, SC F. SA, Asociatia ``F.``, M.M. si M.G.G. sa lase reclamantei si intervenientilor principali B.T. si B.N., descendenti ai aceluiasi defunct, introdusi in cauza pe calea interventiei fortate, in deplina proprietate si posesie, imobilul situat in Bucuresti, constand in teren in suprafata de 712 mp si constructii. Totodata, reclamanta a solicitat radierea din cartea funciara a dreptului de proprietate inscris de catre parata SC F. SA.

Prin intampinare, intervenientii au aratat ca nu isi insusesc cererea de chemare in judecata si nu sunt de acord cu revendicarea imobilului, deoarece acesta este supus prevederilor Legii nr. 10/2001, sens in care au solicitat respingerea actiunii formulate de reclamanta.

Intervenientii B.T. si B.N. au formulat cerere reconventionala in contradictoriu cu Municipiul Bucuresti, prin Primarul General, solicitand obligarea acestuia de a se pronunta prin decizie/dispozitie motivata asupra cererii de restituire in natura sau in echivalent a imobilului, urmand ca emiterea acestei dispozitii sa fie realizata numai in privinta lor, conform dispozitiilor art. 4 alin. (4) si art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, intrucat numai ei au formulat notificare . Intervenientii au aratat ca reclamanta B.S. nu a formulat notificare in temeiul Legii nr. 10/2001, astfel incat este decazuta din dreptul de a solicita in instanta masuri reparatorii in natura sau in echivalent .

Prin incheierea din 9 februarie 2009, tribunalul a dispus disjungerea cererii reconventionale formulate de B.T. si B.N.

In sedinta publica din 10 septembrie 2010, a fost respinsa ca inadmisibila cererea de interventie in interes propriu formulata de numitul O.I.

Prin sentinta civila nr. 1416 din 5.11.2010, Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila a respins cererea de chemare in judecata formulata de B.T. si B.N. in contradictoriu cu Municipiul Bucuresti, prin Primarul General, ca neintemeiata.

Pentru a hotari astfel, instanta a retinut ca imobilul situat in Bucuresti, a apartinut in coproprietate sotilor B.D. si B.M.

Ca urmare a decesului lui B.D., cota de 1/2 din dreptul de proprietate ce apartinuse acestuia a revenit sotiei B.M., conform mentiunilor certificatului de mostenitor din 25.02.1955 eliberat de fostul Notariat de Stat al Raionului 23 August.

Dupa decesul sotiei supravietuitoare, B.M., survenit la data de 02.03.1962, intreaga masa succesorala ramasa de pe urma acesteia si in care era inclus intregul imobil situat in Bucuresti, a fost culeasa de Stat, in temeiul certificatului de vacanta succesorala nr. 1xx/1962.

In cuprinsul acestuia, s-a precizat ca mostenitoarea testamentara B.A. a renuntat la succesiune, conform declaratiei de renuntare inregistrata sub nr. 12x/1962, in timp ce autorul reclamantilor din prezenta cauza, B.V., la randul sau mostenitor testamentar, a fost considerat strain de succesiune in temeiul dispozitiilor art. 700 C.civ.

Prin decizia civila nr. 246 A din 06.02.2003, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a IV-a civila, definitiva si irevocabila, a fost admisa cererea de repunere in termenul de acceptare a succesiunii defunctei B.M. si s-a dispus anularea certificatului de vacanta succesorala nr. 1xx/1962 si a deciziei nr. 53679/357 din 24.10.1962 a Sectiunii Financiare a Sfatului Popular al Capitalei.

Ca urmare a acestei hotarari judecatoresti, pentru defuncta B.M. a fost emis certificatul de legatar nr. 1x/2004, potrivit cu care succesiunea acesteia a fost culeasa de B.V., in calitate de legatar, in temeiul testamentului autentificat sub nr. 4xx/62/1955 de fostul Notariat de Stat al Raionului 23 August.

Asa fiind, din examinarea situatiei de fapt expuse, tribunalul a constatat ca modalitatea de trecere a imobilului in proprietatea statului nu se circumscrie ipotezelor avute in vedere de dispozitiile art. 2 din Legea nr. 10/2001, nefiind vorba de o preluare abuziva, astfel cum a fost definita de textul legal evocat.

Tribunalul a avut in vedere ca imobilul a fost preluat ca urmare a declararii vacantei succesorale in privinta defunctei B.M., imprejurare care nu a fost de natura a fi apreciata ca abuziva.

In consecinta, apreciind ca imobilul a carui restituire s-a solicitat nu se circumscrie domeniului de aplicatie al Legii nr. 10/2001, a respins actiunea ca neintemeiata.

Impotriva incheierii de sedinta din 10.09.2010 a declarat apel intervenientul O.I., iar impotriva sentintei civile nr. 1416 din 5.11.2010, au declarat apel reclamantii B.T. si B.N.

In motivarea cererii lor, apelantii reclamanti au aratat in mod netemeinic si nelegal prima instanta a respins cererea principala, motivand ca imobilul a carui restituire se solicita nu se circumscrie domeniului de aplicare al Legii 10/2001.

Imobilul solicitat se afla sub incidenta art. 2 al Legii 10/2001, text care acopera sfera tuturor modalitatilor de preluare, fie o preluare abuziva fara titlu, fie o preluare cu titlu valabil, asa cum este si in cazul de fata.

Prin motivele de apel, intervenientul O.I. a criticat solutia de respingere a cererii sale de interventie . Ulterior, la data de 17.05.2012, apelantul intervenient a depus cerere de renuntare la cererea de interventie . La aceeasi data a formulat si cerere de interventie accesorie, prin care a aratat ca intelege sa sustina apararea intimatei parate Primaria Municipiul Bucuresti, prin Primarul General, solicitand respingerea apelului, ca fiind nefondat si mentinerea sentintei civile apelate, ca fiind temeinica si legala.

Prin decizia nr. 288A din 5 iulie 2012 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie, s-a respins apelul declarat de apelantii reclamanti, s-a admis cerere de interventie accesorie formulata in apel de intervenientul O.I., s-a admis apelul declarat de acesta impotriva incheierii de sedinta din data de 10.09.2011 si s-a schimbat in parte sentinta, in sensul ca s-a luat act de renuntarea la cererea de interventie, fiind mentinute celelalte dispozitii ale sentintei.

Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de apel a retinut urmatoarele:

In ceea ce priveste apelul declarat de apelantii reclamanti, Curtea a retinut ca prin notificarea trimisa catre Primaria Municipiului Bucuresti sub nr. 21xx/2001, B.A. si reclamantii B.T. si B.N. au solicitat, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 10/2001, restituirea in natura sau masuri reparatorii (banesti) prin echivalent pentru imobilul, fost proprietatea B.M., situat in Bucuresti, ce se compunea din teren in suprafata de 712 m.p. si o casa alcatuita dintr-o sala, 11 camere parter, 3 camere mansarda, o camera subsol, 5 holuri, o bucatarie, o magazie.

Aceasta notificare nu a fost solutionata pana la data introducerii cererii cu care a fost investita instanta de B.T. si B.N.

Invocand decizia in interesul legii nr. XX din 9 martie 2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, instanta de apel a procedat la analiza pe fond a notificarii, retinand ca, potrivit probelor administrate, pentru corpul D (C4) identificat prin expertiza efectuata in cauza de expert M.A.S., precum si pentru o cota indiviza de teren de 233,95 m.p., Primaria Municipiului Bucuresti, entitatea investita cu solutionarea notificarii, nu are calitatea de unitate detinatoare.

Cat priveste restul imobilului - teren si constructii - , pentru care intimata parata are calitate de unitate detinatoare, instanta a constatat ca, in principiu, acesta ar putea fi restituit in natura, conform art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, cu exceptia partii ce a iesit din patrimoniul sau in temeiul Legii nr. 112/1995 prin contract de vanzare cumparare si cele doua acte aditionale (teren in suprafata de 125,85 m.p. si constructie) incheiate cu M.M. si respectiv prin contractul de vanzare cumparare cu actul aditional corespunzator (teren in suprafata de 74,93 m.p. si constructie) incheiate cu M.G.G., pentru care s-ar putea propune acordarea de masuri reparatorii in conditiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005, conform art. 18 lit. c) din acelasi act normativ.

Instanta de apel a apreciat ca, daca ar fi intrunite conditiile ce fac aplicabile prevederile Legii nr. 10/2001, intimata parata ar putea sa dispuna restituirea in natura a cotei de 54,63% din suprafata de teren de 515,22 m.p. (ramasa neinstrainata in proprietate exclusiva in temeiul Legii nr. 112/1995) si a constructiilor corp A (CI) si C5; sa propuna acordarea de masuri reparatorii prin echivalent in conditiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru terenul si constructiile care au facut obiectul celor doua contracte de vanzare cumparare incheiate in temeiul Legii nr. 112/1995 si sa directioneze notificarea catre S.C. F. S.A. pentru cota de 45,37% din suprafata de teren de 512,22 m.p. si pentru constructia corp D (C4).

Verificand calitatea apelantilor reclamanti de persoane indreptatite a obtine masuri reparatorii in conditiile Legii nr. 10/2001, instanta de apel a retinut ca notificarea a fost formulata numai de catre doi dintre mostenitorii lui B.V., astfel ca ar fi incidente prevederile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 potrivit carora: ``De cotele mostenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevazuta la cap. III profita ceilalti mostenitori ai persoanei indreptatite care au depus in termen cererea de restituire".

S-a mai retinut ca, potrivit actelor de vanzare incheiate in perioada 1924-1928 de B.D. si B.M., apelantii reclamanti au dovedit calitatea de proprietari a autorilor lor numai cu privire la o cota indiviza de 6/8 din imobilul in litigiu.

Referitor la incadrarea imobilului in categoria celor preluate in mod abuziv de stat in perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989, Curtea a avut in vedere ca prin art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 10/2001 au fost calificate astfel de catre legiuitor orice imobile preluate fara respectarea dispozitiilor legale in vigoare.

Prin decizia civila nr. 246A din 06.02.2003 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a IV-a civila, in dosarul nr. 59xx/2002 s-a retinut ca motiv al anularii certificatului de vacanta succesorala, imprejurarea ca defunctul B.V., autorul apelantilor reclamanti, nu a fost citat la notariat la momentul dezbaterii succesiunii defunctei B.M. si a luat cunostinta de existenta testamentului lasat de defuncta in favoarea sa in preajma Craciunului din anul 1996.

Intr-adevar, conform art. 12 alin. (1) din Decretul nr. 40/1953: ``Notarul de stat, dupa ce a constatat ca de pe urma unei persoane decedate au ramas bunuri, cheama inaintea sa pe toti mostenitorii presupusi si pe legatari, pentru impartirea bunurilor succesiunii".

Se impune insa ca art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 10/2001 sa nu fie interpretat literal, ci restrictiv, neputand fi luate in considerare si ipotezele in care incalcarea unei dispozitii legale nu contureaza aplicarea in situatii juridice identice a unui tratament diferit, mai favorabil statului in raport de alte subiecte de drept, fiind astfel exclusa prin concept ideea de abuz din partea acestuia, ca ratiune a adoptarii actului normativ in discutie, astfel cum rezulta chiar din titulatura sa.

Or, necitarea unui succesibil de catre notarul de stat, fara a se dovedi sau cel putin a exista indicii ca aceasta a constituit o masura in cadrul politicii generale de etatizare, adica de transfer al proprietatii private in proprietatea statului - din contra, din hotararea judecatoreasca amintita rezultand ca testamentul i-a fost ascuns lui B.V. de fosta sa sotie, B.A. -, constituie o incalcare a legii intalnita si in raporturile dintre particulari si nu justifica aplicarea unui regim juridic derogatoriu de la dreptul comun, reprezentat de actiunea in anularea certificatului de mostenitor urmata de petitia de ereditate.

Referitor la apelul formulat de apelantul intervenient, Curtea a avut in vedere ca, potrivit art. 246 C.proc.civ., titularul unei cereri poate sa renunte oricand la judecata pe parcursul procesului, in sedinta, fie prin cerere scrisa. Cum in speta, apelantul intervenient a renuntat la judecata cererii de interventie principale pe care a formulat-o in prima instanta, Curtea a apreciat ca, in temeiul textului de lege mentionat, se impune a se lua act de acest act de dispozitie.

Impotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantii, invocand gresita apreciere a instantei de apel cu privire la neincadrarea imobilului in prevederile Legii nr. 10/2001, motiv de recurs ce se subsumeaza prevederilor art. 304 pct. 9 C.pr.civ.

In dezvoltarea acestui motiv de recurs, recurentii arata ca domeniul de aplicare a prevederilor art. 2 din Legea nr. 10/2001 acopera sfera tuturor modalitatilor de preluare, inclusiv preluarea cu titlu valabil, asa cum este cazul in speta. Pe de alta parte, pentru semnificatia notiunii de titlu valabil, legea face trimitere la dispozitiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998. Or, imobilul in litigiu a fost preluat de Statul Roman si apoi instrainat.

Mai sustin recurentii ca Primaria Municipiului Bucuresti avea obligatia ca in termen legal sa comunice care este unitatea detinatoare a unei parti din imobil. Or, din intregul dosar depus de catre intimata reiese ca a ramas in pasivitate, fara sa solutioneze notificarea .

Regula prevazuta de art. 21 din Legea nr. 10/2001 este aceea ca, in cazul imobilelor instrainate, unitatea administrativ teritoriala isi pastreaza calitatea de unitate detinatoare, urmand sa propuna acordarea de despagubiri in conditiile legii speciale. Imobilul, sustin recurentii, se incadreaza in dispozitiile art. 29 din Legea nr. 10/2001.

Examinand decizia recurata, prin prisma motivului de recurs invocat, Inalta Curte a retinut urmatoarele :

Cu privire la incadrarea imobilului in litigiu in domeniul de aplicare al legii speciale, instanta de apel a retinut ca imobilul a fost preluat de stat in temeiul unui certificat de vacanta succesorala, mod de preluare care nu implica ideea de abuz in sensul continut in sintagma ``preluare abuziva" la care se refera legea speciala de reparatie.

Cu privire la acest rationament al instantei de apel, recurentii au formulat critica sustinuta prin doua afirmatii, respectiv, ca art. 2 din Legea nr. 10/2001 acopera si ipoteza preluarii cu titlu, ceea ce este cazul in speta si ca notiunea de preluare cu titlu valabil are semnificatia ce rezulta din art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998.

Cu privire la prima afirmatie, Inalta Curte constata ca ceea ce instanta de apel a avut de lamurit in speta nu a fost daca imobilul in litigiu a fost preluat cu titlu sau fara titlu valabil, ci daca modalitatea de preluare a fost una abuziva in sensul Legii nr. 10/2001. in acest sens, instanta de apel si-a dezvoltat argumentatia pe ideea ca simpla incalcare a unei dispozitii legale cu ocazia emiterii certificatului de vacanta succesorala nu atrage calificarea preluarii imobilului de catre stat ca fiind una abuziva, de natura a fi incadrata in vreuna dintre ipotezele prevazute la art. 2 din Legea nr. 10/2001.

Raportandu-se la situatia concreta a spetei, mai precis, la motivul care a determinat anularea certificatului de vacanta succesorala, instanta de apel a aratat in considerentele deciziei sale ca necitarea unui succesibil de catre notarul de stat, fara a se dovedi sau cel putin a exista indicii ca aceasta a constituit o masura in cadrul politicii generale de etatizare, adica de transfer al proprietatii private in proprietatea statului - din contra, din hotararea judecatoreasca amintita rezultand ca testamentul i-a fost ascuns lui B.V. de fosta sa sotie, B.A. - constituie o incalcare a legii intalnita si in raporturile dintre particulari si nu justifica aplicarea unui regim juridic derogatoriu de la dreptul comun (prin dreptul comun intelegandu-se actiunea in anularea certificatului de mostenitor urmata de petitia de ereditate).

Rationamentul instantei de apel este corect, deoarece dispozitiile Legii nr. 10/2001, inclusiv cele invocate de recurenti ca temei al obligatiei unitatii notificate de a raspunde la notificare, sunt aplicabile imobilelor care intra sub incidenta acestei legi, respectiv celor enumerate in art. 2 din aceasta lege, cu conditia ca modalitatea concreta in care imobilul a fost preluat de stat sa fi fost una abuziva. Notiunea de ``preluare abuziva" este strans legata de politica de abolire a proprietatii private si de intarire a proprietatii socialiste de stat, care a marcat perioada regimului comunist, scop in care s-au luat masuri de nationalizare, expropriere, confiscare sau chiar preluare in fapt a unor bunuri proprietate privata, trecute ulterior in proprietate statului.

In speta, imobilul a trecut in proprietatea statului in temeiul unei proceduri succesorale, finalizata cu emiterea unui certificat de vacanta succesorala, act care, in sine, nu are caracter abuziv. Drepturile statului asupra mostenirii vacante nu au fost instituite printr-o legislatie emanand de la regimul comunist, cu scopul eliminarii proprietatii private, ci au constituit obiect de reglementare in Codul civil de la 1864, care, la art. 680, prevedea ca ``in lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec in proprietatea statului". Institutia ``mostenirii vacante" este reglementata, asa cum este firesc, si in Noul Cod civil (art. 1135 - 1140), sub actuala reglementare bunurile ce compun mostenirea vacanta intrand in domeniul privat al comunei, orasului sau, dupa caz, al municipiului in a carui raza teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii (art. 1138 din Nou Cod civil).

Desi invoca prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 (potrivit carora: ``Fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale si bunurile dobandite de stat in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, daca au intrat in proprietatea statului in temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constitutiei, a tratatelor internationale la care Romania era parte si a legilor in vigoare la data preluarii lor de catre stat"), recurentii nu arata in ce modalitate ar trebui valorificate aceste dispozitii legale in speta dedusa judecatii. Asa cum s-a aratat anterior, problema care se pune in speta nu este aceea daca imobilul a fost preluat cu titlu valabil sau fara titlu valabil. Este evident ca, in conditiile in care certificatul de vacanta succesorala a fost anulat prin hotarare judecatoreasca, nu se poate sustine ca statul a avut un titlu valabil. Cu toate acestea, nu orice situatie in care titlul de proprietate al statului este desfiintat, atrage aplicabilitatea dispozitiilor Legii nr. 10/2001, lege care are in vedere doar modalitatile abuzive de preluare .

Avand in vedere concluzia corecta a instantei de apel, in sensul ca imobilul solicitat de reclamanti nu intra sub incidenta Legii nr. 10/2001, devine inutila analiza celorlalte argumente sustinute de recurenti, respectiv, culpa unitatii notificate in ceea ce priveste intarzierea in solutionarea notificarii, precum si verificarea calitatii intimatei de a solutiona notificarea pentru partile din imobil pe care nu le mai detine, deoarece aceste aspecte s-ar fi impus a fi solutionate numai in situatia in care procedura prevazuta de legea speciala de reparatie ar fi fost aplicabila.

In situatia de fata, reclamantii nu pot utiliza calea derogatorie prevazuta de Legea nr. 10/2001 pentru a redobandi imobilul in proprietate si posesie sau pentru a solicita de la stat eventuale despagubiri . Efectele anularii certificatului de vacanta succesorala vor putea fi valorificate pe calea dreptului comun, sens in care exista pe rolul instantelor de judecata dosarul avand ca obiect revendicare, din care s-a disjuns prezenta cerere formulata pe cale incidentala de B.T. si B.N.

In raport cu aceste considerente, in temeiul art. 312 alin. (1) C.pr.civ., recursul declarat de recurentii reclamanti a fost respins, ca nefondat.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1046 din 28 februarie 2013


Citeşte mai multe despre:    Legea 10/2001    Preluare abuziva    Vacanta succesorala    Legea 112/1995    Legea 247/2005



Comentează: Desfiintarea actului. Titlu nevalabil. Inaplicabilitatea Legii nr. 10/2001 in lipsa unei ”preluari abuzive”
Alte Speţe

Contravaloarea imbunatatirilor efectuate la un imobil restituit fostului proprietar solicitate de cumparatorul evins
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 64 din 21 ianuarie 2016

Imobil preluat de stat fara just titlu. Certificat de atestare a dreptului de proprietate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 107 din 22 ianuarie 2016

Incalcarea principiilor "tantum devolutum quantum apellatum" si "non reformatio in pejus"
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 127 din 26 ianuarie 2016

Invocarea incalcarii de catre instanta de apel a limitelor investirii. Contestatie formulata impotriva dispozitiei emise in temeiul Legii 10/2001
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 149 din 27 ianuarie 2016

Actiune in revendicarea imobilului preluat abuziv de catre stat. Inexistenta unui "bun" in patrimoniul titularului actiunii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.726 din 29 martie 2016

Restituirea fructelor civile de catre detinatorul de rea-credinta. Imobil restituit in temeiul Legii nr. 10/2001
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 743 din 30 martie 2016

Recuperarea cheltuielilor de judecata de la partea cazuta in pretentii: onorariu fix si onorariu de succes
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a Civila

Contract de vanzare-cumparare incheiat in temeiul Legii nr. 112/1995, intervenita ulterior pronuntarii hotararii in recursul in anulare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 393 din 6 februarie 2014

Actiune in constatarea nulitatii unei dispozitii de restituire in natura emisa in temeiul Legii nr. 10/2001
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 4675 din 22 octombrie 2013

Actiune in revendicare cu privire la un imobil ce a facut obiectul Legii nr. 10/2001, formulata de urmasii fostului proprietar, impotriva cumparatorilor in baza Legii nr. 112/1995. Respingere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj, Sectia I-a civila, decizia nr. 465 din 7 februarie 2014



Articole Juridice

Legea nr. 10/2001, art. 42 - dreptul de preemtiune al chiriasului
Sursa: CSM