CONTESTATIE IN ANULARE. ADMISIBILITATE. CONDITII.

Curtea Suprema de Justitie, sectia comerciala, decizia nr.368 din 13 februarie 1997

Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac, admisibila numai in cazurile limitativ prevazute de lege, prin care se urmareste anularea unei hotarari definitive, daca la pronuntarea ei nu s-au observat neregularitatile actelor de procedura ori daca solutia este rezultatul unei erori materiale evidente (art.317 si art.318 C.pr.civ.).

Prevederea cuprinsa in art.318, potrivit careia o hotarare data in recurs poate fi retractata daca a fost rezulttul unei greseli materiale, se refera la erori materiale evidente, in legatura cu aspectele formale ale judecarii recursului, cu respingerea gresit, a unui recurs tardiv, anularea gresita ca netimbrat sau ca facut de un mandatar fara calitate si altele asemanatoare, pentru verficarea carora nu este necesara reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
Prin urmare, greselile instantei de recurs care pot deschide calea contestatiei in anulare sunt greseli de fapt si nu greseli de judecata, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozitiilor legale.

In caxul in care contestatia in anulare priveste si omisiunea examinarii unui motiv de casare, aceasta nu inseamna ca pot fi repuse in discutie pe aceasta cale motivele de casare care au format obiect de preocupare pentru instanta de recurs, chiar daca solutia pronuntata ar fi rezultatul unei gresite aprecieri a probelor sau a aplicarii legii.

Astfel, contestatia in anulare nu constituie un mijloc de reformare a unei hotarari, chiar si gresita, data in recurs, intrucat instanta este tinuta sa verfice numi daca exista vreunul din motivele limitativ prevazute de lege si nu poate sa examineze justetea solutiei pronuntate.

Examinand hotarearea tacata, in raport cu dispozitiile legale de mai sus, se constata ca instanta de recurs a analizat, in mod grupat, cele patru motive si a avut in vedere toate criticile formulate de parata, care priveau, in esenta, problema stingerii obligatiei prin darea in plata si problema exonerarii de plata penalitatilor prevazute numai de contractul extern. Este de retinut deci ca toate motivele de recurs, chiar daca nu au fost examinatae de puncte, asa cum le-a formulat parata, isi gasesc tratarea detaliata in considerentele hotararii atacate, asa cum s-a mentionat.

In aceata situatie, afirmatia paratei contestatoare referitoare la neexaminarea tuturor motivelor de casare, de catre instanta de recurs, nu poate fi primita.

In consecinta, chiar daca petitionara considera ca prin solutia la care s-a oprit instanta de recurs ar cuprinde greseli de judecata pe fond, acestea nu pot fi corectate pe aceasta cale procesuala, a contestatiei in anulare, care este o cale de retractare si nu de reformare a solutiei atacate.