Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Teren apartinand fondului forestier. Calitate procesuala activa a Regiei Nationale a Padurilor

Teren apartinand fondului forestier. Calitate procesuala activa a Regiei Nationale a Padurilor

  Publicat: 04 Jan 2017       313 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Persoana care indeplineste o actiune sau desfasoara o activitate sub directia, supravegherea si controlul unei alte persoane, denumita comitent.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Potrivit H.G. nr. 229/2009, Regia Nationala a Padurilor a fost creata ca institutie avand ca obiect de activitate apararea, conservarea si dezvoltarea durabila a fondului forestier proprietatea statului, pe care il administreaza conform art. 2 lit. a) pct. 1 din Regulamentul privind organizarea si functionarea Regiei Nationale a Padurilor, aceasta institutie, creata pentru a actiona in numele statului, ca un prepus al sau in domeniul silviculturii, are dreptul de a apara si asigura integritatea fondului forestier proprietatea statului, respectiv de a promova orice actiune in justitie pentru a recupera bunurile statului ce ii sunt date in administrare, respectiv terenurile forestiere.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice pāna la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dobānditorul subsecvent
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Act sau fapt juridic pe care se intemeiaza dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui lucru,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Parte dintr-un proces
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
A fost promulgat la 11.09.1865
Drept real principal, avand ca obiect bunurile din domeniul public si ca titulari regiile autonome, prefecturile, autoritatile administratiei publice centrale si locale, alte institutii publice de interes national, judetean si local.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Persoana care indeplineste o actiune sau desfasoara o activitate sub directia, supravegherea si controlul unei alte persoane, denumita comitent.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Titular de drepturi si obligatii; calitate a oamenilor de a participa,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Astfel, in conditiile in care legea speciala confera un mandat special Regiei Nationale a Padurilor de a reprezenta interesele statului in domeniul silviculturii, obligatia de aparare si asigurare a integritatii fondului funciar, proprietate a statului, trebuie interpretata in sens larg, si anume ca Regia exercita in numele statului toate atributele dreptului de proprietate in legatura cu terenurile forestiere, dreptul de administrare neputand fi inteles in mod restrictiv, ca incluzand doar usus si fructus, ci ca drept real in integralitatea atributelor sale, incluzand deci si dreptul de dispozitie (abusus) asupra bunurilor proprietate publica din domeniul sau de activitate .


Prin urmare, dispozitiile speciale mentionate confera Regiei calitate procesuala activa in formularea actiunii in revendicare promovate pentru apararea si asigurarea integritatii fondului forestier proprietate a statului, cu scopul realizarii obiectului sau de activitate, actiune pe care a formulat-o nu in calitate de titular al dreptului real de proprietate asupra terenului cu vegetatie forestiera, ci in calitate de reprezentant al statului, in numele acestuia.


Prin cererea formulata la data de 24.09.2014 si inregistrata pe rolul Tribunalului Vaslui, reclamanta Regia Nationala a Padurilor a solicitat instantei obligarea paratilor B., A., D., si C., ambele in calitate de mostenitoare ale paratului E., sa lase in pasnica posesie si deplina proprietate publica a statului suprafata de 242,10 ha teren cu vegetatie forestiera, inscris in Amenajamentul Silvic al subunitatii Ocolul Silvic V., unitatea de productie V I.


Reclamanta a solicitat, in conditiile art. 68 alin. (1) C.proc.civ., introducerea in cauza si a Ministerului Finantelor Publice, in calitate de reprezentant al Statului Roman - titular al dreptului de proprietate -, reprezentant alaturi de Regia Nationala a Padurilor.


Prin sentinta nr.1231 din 27.11.2014, pronuntata de Tribunalul Vaslui, Sectia civila, s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei si, in consecinta, s-a respins actiunea formulata, ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala activa; s-a respins cererea reclamantei privind introducerea in cauza a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice, in calitate de persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamanta; s-a dispus obligarea reclamantei sa achite paratului A. suma de 5.000 lei cheltuieli de judecata si paratei C.I. suma de 500 lei cu acelasi titlu .


Prin decizia nr. 219 din data de 28 mai 2015 a Curtii de Apel Iasi, Sectia civila s-a respins exceptia lipsei de interes in promovarea apelului de catre Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, invocata de intimatul A.


S-a respins apelul declarat de Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice impotriva sentintei nr. 1231/2014, pronuntata de Tribunalul Vaslui.


S-a admis apelul declarat de Regia Nationala a Padurilor, prin Directia Silvica V. impotriva sentintei nr. 1231/2014 pronuntata de Tribunalul Vaslui, sentinta pe care a schimbat-o in parte, in sensul ca s-a respins, ca neintemeiata, cererea paratului A. privind acordarea onorariului de avocat in suma de 5.000 lei.


Au fost pastrate restul dispozitiilor hotararii.


A fost respinsa cererea intimatului A. privind obligarea apelantelor la plata cheltuielilor de judecata efectuate in apel.


In considerentele deciziei s-au retinut urmatoarele:


Analizand cu prioritate exceptia lipsei de interes a apelantului Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice in promovarea apelului, in conformitate cu dispozitiile art. 248 alin. (1) C.proc.civ., instanta a constatat ca este neintemeiata, raportat la motivele de apel formulate, care vizeaza atat calitatea procesuala a R.N.P. in promovarea actiunii in revendicare, cat si dreptul de proprietate publica al Statului Roman asupra terenului revendicat.


Cu privire la criticile apelantei R.N.P. referitoare la calitatea sa de titular al actiunii in revendicare avand ca obiect suprafata de 242,10 ha teren cuprinsa in titlu de proprietate emis paratilor in temeiul sentintei civile nr. 1211/2008, Curtea a constatat ca sunt neintemeiate.


Astfel, potrivit dispozitiilor art. 563 alin. (1) C.civ., proprietarul unui bun are dreptul de a-1 revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept .


In speta, reclamanta insasi a afirmat ca nu are calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra bunului revendicat (pe care o atribuie statului).


Or, din interpretarea art. 563 alin. (1) C.civ., rezulta ca, in actiunea in revendicare, calitate procesuala activa apartine proprietarului.


Instanta a constatat ca dispozitiile art. 865 alin. (1) C.civ. nu sunt aplicabile in cauza si nu confera calitate procesuala activa Regiei, care nu este titularul dreptului de proprietate, asa cum recunoaste prin cererea sa.


Apararile potrivit carora terenul revendicat ar apartine domeniului public si ca nu respecta amplasamentul fostei proprietati X. au fost inlaturate de instanta de judecata prin sentinta civila nr. 1812/2014 a Judecatoriei Vaslui, ramasa definitiva si irevocabila prin decizia Tribunalului Vaslui nr. 16/R/2015, constatarile instantei cu privire la aceste aspecte intrand in puterea de lucru judecat si neputand fi repuse in discutie in prezenta cauza, astfel cum prevad dispozitiile art. 431 alin. (2) C.proc.civ.


Retinand faptul ca in actiunea in revendicare calitatea procesuala apartine proprietarului, astfel cum rezulta din interpretarea dispozitiilor art. 563 alin. (1) C.civ., faptul ca reclamanta nu este, la data introducerii actiunii, titularul dreptului de proprietate (reclamanta insasi apreciind ca o alta persoana ar fi titularul acestui drept), precum si imprejurarea ca bunul revendicat se afla in patrimoniul paratilor prin parcurgerea procedurii speciale prevazute de lege, validata de sentintele judecatoresti irevocabile aratate anterior, Curtea a constatat ca in mod judicios instanta de fond a retinut lipsa calitatii procesuale active a reclamantei.


Instanta a inlaturat ca nefiind intemeiate sustinerile apelantei reclamante potrivit cu care prevederile H.G. nr. 229/2009 si ale Regulamentului privind organizarea si functionarea Regiei Nationale a Padurilor ii confera reclamantei dreptul de a sta ca titular al actiunii in revendicare, in numele statului.


Prin parcurgerea procedurii prevazute de legea speciala (Legea nr. 18/1991) si prin emiterea titlului de proprietate in favoarea paratilor, terenul revendicat de reclamanta a iesit din patrimoniul statului si a reintrat in patrimoniul paratilor, care au dobandit ulterior si posesia lui prin procesul-verbal de punere in posesie din 16.06.2012, incheiat - cu obiectiuni - de Ocolul Silvic V., aflata in subordinea reclamantei.


In ce priveste Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 15 din 17.10.2011, pronuntata in recursul in interesul legii, Curtea a retinut ca aceasta este nerelevanta in prezenta cauza, recursul avand ca obiect examinarea calitatii procesuale active a Regiei Nationale a Padurilor in cadrul plangerilor formulate in procedura prevazuta de art. 53 din Legea nr. 18/1991 si nu in cadrul actiunilor in revendicare intemeiate pe dreptul comun, cum este cazul in speta de fata.


Instanta a respins, ca nefondata, si critica apelantei Regia Nationala a Padurilor referitoare la nelegalitatea solutiei de respingere a cererii de introducere in cauza a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice.


Curtea retine ca, in speta, reclamanta a solicitat introducerea in cauza a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice in temeiul dispozitiilor art. 68 C.proc.civ., care se refera la chemarea in judecata a altei persoane care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.


Astfel, Curtea a constatat ca, in mod temeinic si legal, instanta de fond a respins cererea de introducere in cauza a Statului Roman, scopul acestei cereri, astfel cum a fost prevazut de legiuitor, fiind acela de dovedire de catre reclamant a existentei dreptului sau si implicit a inexistentei dreptului tertului.


Or, atat prin cererea de chemare in judecata, cat si prin cererea de introducere in proces a Statului Roman, reclamanta nu a invocat existenta unui drept propriu si inexistenta dreptului tertului, ci faptul ca actioneaza in numele Statului Roman, fapt care exclude aplicabilitatea dispozitiilor art. 68 C.proc.civ.


Asa fiind, avand in vedere si faptul ca Statul Roman nu a formulat cerere de interventie prin care sa pretinda pentru sine dreptul dedus judecatii, in temeiul art. 61 C.proc.civ., Curtea a constatat corecta solutia primei instante de respingere a cererii reclamantei de introducere in proces a Statului Roman si de stabilire in favoarea acestuia a dreptului dedus judecatii.


In ce priveste Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 23/2011, Curtea a constatat ca nu este aplicabila in cauza intrucat se refera la terenurile necesare activitatii de cercetare - dezvoltare aflate in patrimoniul statiunilor, institutelor si centrelor de cercetare ori al unitatilor de invatamant, terenuri intre care nu se regaseste terenul cu vegetatie forestiera in litigiu.


Instanta a retinut ca nu poate primi nici criticile apelantului Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice referitoare la nelegalitatea reconstituirii dreptului de proprietate in favoarea paratilor, motivat de regimul juridic al terenului si nerespectarea amplasamentului fostei proprietati X.


Asa cum s-a aratat anterior, a retinut Curtea, aceste aspecte au fost deja analizate in cadrul proceselor anterioare, solutionate irevocabil prin sentinta nr. 1211/2008, respectiv prin sentinta civila nr. 1812/2014, pronuntate de Judecatoria Vaslui si mentinute de Tribunalul Vaslui, astfel ca acestor critici li se opune efectul de lucru judecat al hotararilor evocate, in temeiul art. 431 alin.(2) C.proc.civ., potrivit cu care oricare dintre parti poate opune lucrul anterior judecat intr-un alt litigiu, care are legatura cu solutionarea acestuia din urma.


Raportat la solutia de respingere a actiunii formulata de reclamante ca efect al admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei si la considerentele aratate mai sus, privitoare la caracteristicile cererii de chemare in judecata a altor persoane, intemeiate pe prevederile art. 68 C.proc.civ., Curtea a respins, ca neintemeiate, criticile apelantilor referitoare la faptul ca instanta de fond trebuia sa procedeze la compararea titlului statului cu cel al paratilor.


Instanta de apel a constatat insa intemeiata critica apelantei-reclamante referitoare la gresita acordare a onorariului de avocat, in suma de 5.000 lei, paratului A.


Verificand dosarul de fond atasat, Curtea a constatat ca paratul nu a facut dovada avansarii acestei sume, chitanta din dosar fiind emisa pe numele lui F., care nu are nici o calitate in prezentul dosar.


Retinand si ca intimatul nu a formulat aparari in legatura cu acest aspect, pentru a putea fi verificata temeinicia cererii sale de acordare a onorariului de avocat, instanta a admis apelul reclamantei doar sub acest aspect si a schimbat, in parte, hotararea apelata, in temeiul dispozitiilor art. 480 alin.(2) C.proc.civ., in sensul respingerii cererii paratului A. de acordare a acestei cereri.


Totodata, in temeiul dispozitiilor art. 489 alin. (1) C.proc.civ., instanta a respins apelul formulat de Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice.


In temeiul dispozitiilor art. 249 si art. 451 C.proc.civ., instanta a respins, ca neintemeiata, cererea intimatului A. de obligare a apelantelor la plata onorariului de avocat, nefiind facuta dovada platii acestui onorariu de catre intimat .


Impotriva deciziei nr. 219 din data de 28.05.2015 a Curtii de Apel Iasi, a declarat recurs reclamanta, solicitand casarea hotararilor instantei de fond si trimiterea cauzei spre rejudecare.


In motivarea recursului, recurenta a invocat dispozitiile art. 483, art. 485, art. 496 si art. 488 alin. (1) pct. 6 C.proc.civ.


Dezvoltand criticile aduse deciziei recurate, reclamanta a sustinut ca bunul ce face obiectul actiunii nu face parte din categoria bunurilor proprii ale Regiei Nationale a Padurilor, titularul dreptului de proprietate asupra imobilului revendicat fiind Statul Roman.


Recurenta a invederat ca, potrivit dispozitiilor art. 2 lit. a) pct. 1 din Regulamentul privind organizarea si functionarea Regiei Nationale a Padurilor si ale art. 865 C.civ. coroborate cu dispozitiile art. 12 din Legea nr. 213/1998, rezulta ca atat R.N.P., cat si Ministerul Finantelor Publice au competenta sa reprezinte statul in litigiile referitoare la dreptul de administrare a proprietatii publice.


Recurenta a mai precizat ca obligatia de aparare si asigurare a integritatii fondului forestier proprietate a statului, instituita prin legea speciala, H.G. nr. 229/2009 ce stabileste obiectul de activitate al regiei, ii confera calitate procesuala activa in promovarea actiunii in revendicare. In sprijinul acestei sustineri au fost invocate si dispozitiile Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, ale H.G. nr. 118/2010 si ale Ordinului nr. 105/2003, care prevad dreptul regiei de a cumpara in numele statului terenuri cu vegetatie forestiera, dar si de a instraina asemenea terenuri. Prin urmare, a aratat ca acest drept de administrare directa dat R.N.P. nu este privit doar ca usus si fructus, ci si ca drept de dispozitie - abusus - asupra bunurilor proprietate publica.


Recurenta reclamanta a criticat decizia atacata si pentru nelegala respingere a cererii de introducere in cauza a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice, cu incalcarea dispozitiilor art. 68 alin. (1) C.proc.civ., desi in cauza aceasta solicitare intrunea toate conditiile unei cereri de interventie fortata.


Intimatul A. a invocat exceptia nulitatii recursului, sustinand ca niciuna dintre criticile aduse de recurenta deciziei atacate nu se incadreaza in motivele de nelegalitate prevazute de art. 488 C.proc.civ., cu atat mai putin in ele prevazute de art. 488 pct. 6 C.proc.civ.


Examinand cu prioritate exceptia invocata de intimatul parat, Inalta Curte urmeaza sa o respinga.


Din dispozitiile art. 489 alin. (1) C.proc.civ. rezulta ca instantele au obligatia de a verifica daca motivele invocate de recurent se incadreaza in cazurile de casare prevazute de art. 488 C.proc.civ. si nu neaparat in acele cazuri de casare, dintre cele prevazute in art. 488, care au fost indicate prin cererea de recurs.


Numai in ipoteza in care motivele invocate nu se incadreaza in niciunul dintre cazurile de casare prevazute de art. 488 C.proc.civ. se poate aplica sanctiunea constatarii nulitatii caii de atac.


Prin urmare, Curtea va constata ca desi criticile invocate de recurent nu se subsumeaza dispozitiilor art. 488 pct. 6 C.proc.civ., la care s-a facut referire in cuprinsul cererii, acestea vizeaza aplicarea gresita a normelor de drept material, in ceea ce priveste modul de solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei in formularea actiunii in revendicare.


Or, aceasta critica se circumscrie dispozitiilor art. 408 pct. 8 C.proc.civ.


Examinand criticile invocate de reclamanta recurenta raportat la motivul de nelegalitate prevazut de art. 488 pct. 8 C.proc.civ., caruia acestea i se circumscriu, Curtea va constata ca recursul este fondat avand in vedere urmatoarele considerente:


Critica recurentei referitoare la gresita admitere a exceptiei lipsei calitatii sale procesuale active in formularea actiunii este intemeiata.


Reclamanta a revendicat, in calitate de reprezentant al statului, suprafata de 242,10 ha teren cu vegetatie forestiera, pretins a fi inclusa in mod eronat in titlul de proprietate emis paratilor pentru suprafata totala de 303 ha, in temeiul Legii nr. 18/1991.


Intr-adevar, potrivit dispozitiilor art. 563 alin. (1) C.civ., proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept .


In speta, reclamanta nu a formulat actiunea in revendicare in calitate de titular al dreptului real de proprietate asupra terenului cu vegetatie forestiera in litigiu, calitate pe care nu o detine, astfel cum a precizat constant, ci in calitate de reprezentant al statului, in numele acestuia.


Prin urmare, contrar argumentelor instantei de apel, se impunea sa se verifice existenta sau inexistenta calitatii reclamantei de reprezentant legal al statului in cazul unei actiuni in revendicare a unui teren din fondul forestier proprietatea statului.


Potrivit H.G. nr. 229/2009, astfel cum a fost modificata si completata, Regia Nationala a Padurilor a fost creata ca institutie avand ca obiect de activitate apararea, conservarea si dezvoltarea durabila a fondului forestier proprietatea statului, pe care il administreaza conform art. 2 lit. a) pct. 1 al Regulamentului privind organizarea si functionarea Regiei Nationale a Padurilor, aceasta institutie, creata pentru a actiona in numele statului, ca un prepus al sau in domeniul silviculturii, are dreptul de a apara si asigura integritatea fondului forestier proprietatea acestuia (a statului), respectiv de a promova orice actiune in justitie pentru a recupera bunurile statului ce ii sunt date in administrare, respectiv terenurile forestiere.


Curtea va retine ca legea speciala, H.G. nr. 229/2009, ce stabileste ca obiect de activitate al regiei, aplicarea strategiei nationale in domeniul silviculturii, instituie un mandat special dat Regiei Nationale a Padurilor de a reprezenta interesele statului in domeniul silviculturii.


In consecinta, se va constata ca obligatia de aparare si asigurare a integritatii fondului funciar proprietate a statului, trebuie interpretata potrivit legii speciale in sens larg, in sensul ca reclamanta exercita, in numele statului, toate atributele dreptului de proprietate in legatura cu terenurile forestiere, dreptul de administrare neputand fi inteles in mod restrictiv, ca incluzand doar usus si fructus, ci ca drept real in integralitatea atributelor sale, incluzand deci si dreptul de dispozitie (abusus) asupra bunurilor proprietate publica din domeniul sau de activitate .


Prin urmare, dispozitiile speciale mentionate confera regiei calitate procesuala activa in formularea actiunii in revendicare promovate pentru apararea si asigurarea integritatii fondului forestier proprietate a statului, cu scopul realizarii obiectului sau de activitate .


Aceasta interpretare a dispozitiilor legale mentionate, in sensul existentei calitatii procesuale active a reclamantului in formularea actiunii in revendicare este sustinuta si de alte argumente de ordin legal, ce se regasesc in dispozitiile Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, H.G. nr. 118/2010 si Ordinul nr. 105/2003, care instituie dreptul reclamantei de a cumpara in numele statului terenuri cu vegetatie forestiera, dar si de a instraina asemenea terenuri, deci veritabile manifestari ale dreptului de dispozitie in legatura cu respectivele imobile.


Curtea va constata ca fiind intemeiata si critica recurentei reclamantei referitoare la gresita respingere a cererii sale de introducere in cauza a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice.


Din interpretarea coroborata a dispozitiilor art. 865 din Codul civil si ale art. 12 din Legea nr. 213/1998 rezulta ca si Ministerul Finantelor Publice are calitatea de reprezentant al statului in litigiile referitoare la dreptul de administrare a proprietatii publice.


Invocand acest argument, reclamanta a solicitat, in temeiul art. 68 alin. (1) C.proc.civ., introducerea in cauza si a Ministerului Finantelor Publice, in calitate de reprezentant al Statului Roman, titularul dreptului de proprietate, alaturi de Regia Nationala a Padurilor.


Cererea reclamantei imbraca elementele caracteristice ale unei cereri de interventie fortata, cu scopul de a atrage in proces tertul ce ar putea pretinde aceleasi drepturi subiective ca si reclamantul, neavand relevanta daca in mod efectiv le-a pretins sau nu pe cale extrajudiciara.


In speta, prin introducerea in proces a unui alt reprezentant al statului, pe calea prevazuta de art. 68 C.proc.civ., reclamanta a urmarit asigurarea opozabilitatii hotararii si dovedirea existentei dreptului de proprietate publica al statului si, respectiv, a inexistentei dreptului paratilor.


Argumentul instantei in sensul ca reclamanta nu a fost mandatata expres de catre Statul Roman sa initieze demersul judiciar nu are sustinere, intrucat dispozitiile H.G. nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice exclud orice prerogativa a acestuia in sensul de a mandata alte institutii publice din afara sistemului finantelor publice.


In concluzie, Curtea va constata ca interpretarea data de instantele de fond si apel dispozitiilor legale ce guverneaza dreptul de proprietate publica in sensul ca stabilirea de catre legiuitor a obligatiei de a apara in justitie dreptul de proprietate publica in sarcina unui alt subiect de drept este de natura sa paralizeze demersul judiciar al oricarui alt subiect de drept legitimat prin prisma interesului pe care acesta il justifica, vine in contradictie cu intentia legiuitorului in edictarea dispozitiilor art. 865 alin. (2) C.civ. si art. 870 C.civ.


Pentru toate aceste considerente, Curtea a admis recursul reclamantei si, in temeiul dispozitiilor art. 497 C.proc.civ., constatand ca sunt indeplinite si conditiile prevazute in art. 480 alin. (3) C.proc.civ., in sensul ca prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului, a casat decizia mentionata, precum si sentinta nr. 123/2014 a Tribunalului Vaslui, cu trimitere spre rejudecare in prima instanta la acelasi tribunal.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.412 din 23 februarie 2016


Citeşte mai multe despre:    drept de proprietate publica    actiune in revendicare    fond funciar    mandat special    calitate procesuala activa    HG 229/2009



Comentează: Teren apartinand fondului forestier. Calitate procesuala activa a Regiei Nationale a Padurilor
Alte Speţe

Invocarea aceluiasi titlu de proprietate fata de toate partile chemate in judecata. Extinderea efectelor hotararii judecatoresti favorabile
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.43 din 20 ianuarie 2016

Contravaloarea imbunatatirilor efectuate la un imobil restituit fostului proprietar solicitate de cumparatorul evins
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 64 din 21 ianuarie 2016

Actiune in revendicarea imobilului preluat abuziv de catre stat. Inexistenta unui "bun" in patrimoniul titularului actiunii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.726 din 29 martie 2016

Efectele cererii de chemare in judecata a unei persoane predecedate la data sesizarii instantei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 606 din 24 februarie 2015

Actiune in revendicare formulata impotriva unei societati comerciale aflata in procedura insolventei. Suspendarea litigiului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.1409 din 15 mai 2014

Actiune in revendicare. Exceptia autoritatii lucrului judecat
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 4525 din 30 mai 2005

Actiune in revendicare. Exceptia autoritatii lucrului judecat
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 4525 din 30 mai 2005

Actiune in revendicare. Exceptia autoritatii lucrului judecat
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 4525 din 30 mai 2005

Ocuparea abuziva a unei portiuni de teren si edificarea unor lucrari de interes local. Fapt ilicit cauzator de prejudicii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 461 din 12 februarie 2014



Articole Juridice

Promovarea actiunii in granituire
Sursa: euroavocatura.ro

Jurisprudenta CEDO in cauzele impotriva Romaniei. Culegere de hotarari pentru examenele de admitere si promovare in magistratura. Teste gila. Editia a 2-a
Sursa: Editura Hamangiu

Cine poate introduce actiunea in revendicare?
Sursa: EuroAvocatura

Reguli privind dovada dreptului de proprietate
Sursa: EuroAvocatura

Sarcina probei in cadrul actiunii in revendicare
Sursa: EuroAvocatura

Persoanele care pot introduce actiunea in revendicare
Sursa: EuroAvocatura

Petitia de ereditate
Sursa: EuroAvocatura