Persoanele care pot introduce actiunea in revendicare

Cel ce formuleaza o actiune in revendicare a unui bun imobil sau mobil trebuie sa aiba calitatea de a pretinde dreptul reclamat, adica sa fie proprietarul bunului respectiv, chiar daca dreptul sau de proprietate este conditional.

Pe cale de consecinta, cumparatorul unui bun in raport de care vanzatorul si-a pastrat facultatea de rascumparare intr-un termen determinat, poate promova o actiune in revendicare.
De asemenea, mostenitorul in virtutea calitatii sale de continuator al persoanei defunctului, poate revendica un bun al succesiunii.
In cazul mostenitorilor, cat timp dureaza starea de indiviziune, dreptul fiecaruia nefiind clarificat in raport cu intrega succesiune, el este marginit numai la o cota parte care se va determina cu ocazia partajului.
In consecinta, un comostenitor aflat in indiviziune nu poate introduce singur actiunea in revendicarea unui bun din succesiune detinut de un tert ci numai impreuna cu ceilalti mostenitori, aceasta intrucat actiunea in revendicare presupune un drept exclusiv si absolut asupra dreptului revendicat, drept pe care un comostenitor il poate avea numai ca efect al partajului.
Totusi, intr-un asemenea caz, comostenitorul indiviz poate cere sa se recunoasca si determine in contradictoriu cu cei ce detin bunul succesoral si fata de ceilalti copartasi, cota succesorala care i se cuvine asupra acelui bun.
Actiunea in revendicare apartine si legatarilor pentru bunurile ce le-au fost lasate de defunct.
In mod corespunzator, un coproprietar nu are posibilitatea de a revendica de unul singur bunul ce se afla in coproprietate de la posesorul lui, intrucat dreptul sau este exprimat printr-o cota parte nedeterminata in materialitatea sa, respectiv, nu are un drept exclusiv[16]. Cu toate acestea, in practica judiciara s-a decis ca, avand acordul expres al tuturor celorlalti coproprietari, unul din ei va putea revendica bunul indiviz.
Nu este insa admisibila o actiune in revendicare introdusa de un coproprietar impotriva celorlalti coproprietari cu privire la bunul indiviz deoarece nici un coproprietar nu este proprietar exclusiv asupra bunului. Daca insa intervine partajul si bunul este atribuit in lotul unuia dintre coproprietari, acesta va putea promova actiunea in revendicare impotriva celui ce detine bunul fara drept .
In cazul devalmasiei, bunul nu poate fi revendicat decat de toti codevalmasii.
Tot astfel, ‘‘actiunea in revendicare a unui bun mobil al sotilor poate fi introdusa doar de unul, pe ideea mandatului tacit al sotilor. Practica e in sensul ca unul singur poate introduce actiunea in revendicare pentru ca e un act de conservare ‘‘.
In literatura de specialitate s-a precizat insa ca atunci cand actiunea in revendicare priveste un bun comun imobil, aceasta nu mai poate fi promovata de un singur sot, deoarece nu mai joaca prezumtia de mandat tacit reciproc[20], iar ca atare actiunea nu poate fi considerata un act de conservare ci este un adevarat act de dispozitie.
Nu este necesar pentru a revendica de a avea toate atributele dreptului de proprietate, nudul proprietar putand-o face chiar daca imobilul este grevat de un uzufruct .
Actiunea in revendicare poate fi promovata si de catre creditorii chirografari pe calea actiunii oblice, precum si de catre creditorii ipotecari.
In situatia in care paratul sustine ca detine lucrul cu titlu precar si indica persoana care il poseda, reclamantul urmeaza sa solicite introducerea in cauza a acestuia.