Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Comercial » Deghizare partiala a pretului prin simulatie. Contract de vanzare-cumparare

Deghizare partiala a pretului prin simulatie. Contract de vanzare-cumparare

  Publicat: 05 Jan 2017       468 citiri        Secţiunea: Drept Comercial  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Constructia juridica realizata prin incheierea concomitenta a doua contracte, unul de vanzare-cumparare, in care s-a trecut un pret mai mic decat cel real si unul de imprumut, in care suma imprumutata reprezinta, in realitate, diferenta dintre pretul real convenit de parti si pretul aparent, declarat in contractul de vanzare-cumparare, contine toate elementele unei simulatii sub forma deghizarii partiale a elementului pret din continutul contractului de vanzare-cumparare.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este sanctiunea ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este sanctiunea ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
Informatii, date sau documente care nu constituie secret de stat, dar nu sunt destinate publicitatii si nu pot fi divulgate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Sanctiune civila care consta in desfiintarea retroactiva a unui act juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contract de imprumut de consumatie care genereaza in sarcina imprumutatului, pe langa obligatia restituirii la scadenta a unor bunuri echivalente ca natura(specie), calitate si cantitate cu cele imprumutate, si indatorirea de a plati imprumutatorului o suma de bani numita dobanda, in schimbul avantajelor procurate.
Contractul prin care o persoana, numita comodant, remite spre folosinta altei persoane, numita comodatar, un lucru nefungibil si neconsumptibil, cu obligatia pentru acesta de a-l restitui la termen in natura, in individualitatea sa (art.1560 Cod Civil).
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Denumire data monedei unice europene.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Parti componente ale infractiunii.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.
Persoana fizica sau juridica care se imprumuta de la o alta persoana fizica sau juridica numita imprumutator.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Denumire data monedei unice europene.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sanctiune civila care consta in desfiintarea retroactiva a unui act juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire data monedei unice europene.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Conventia prin care una din parti sau ambele parti se obliga sa incheie in viitor
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor de fals
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor de fals
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este sanctiunea ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
Informatii, date sau documente care nu constituie secret de stat, dar nu sunt destinate publicitatii si nu pot fi divulgate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contractul prin care o persoana, numita comodant, remite spre folosinta altei persoane, numita comodatar, un lucru nefungibil si neconsumptibil, cu obligatia pentru acesta de a-l restitui la termen in natura, in individualitatea sa (art.1560 Cod Civil).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune civila care consta in desfiintarea retroactiva a unui act juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Natura ilicita a acestei constructii juridice, prin care partile au urmarit fraudarea legislatiei fiscale prin eludarea platii impozitului pe transferul proprietatii, nu se rasfrange asupra scopului urmarit de parti la incheierea contractului de vanzare-cumparare, deoarece doar modalitatea de plata a pretului are in sine o componenta ilicita, iar nu intreaga operatiune de vanzare-cumparare, care are la baza principiul libertatii contractuale si care nu contravine prevederilor art. 5 C. civ. din 1864.


In aceasta situatie, una dintre partile contractante nu poate obtine anularea actelor juridice astfel incheiate pentru cauza ilicita intrucat efectele simulatiei in raporturile dintre acestea sunt guvernate de principiul prioritatii vointei reale a partilor, conform prevederilor art. 1175 C. civ. din 1864, sanctiunea civila care intervine in cazul simulatiei prin deghizarea partiala a pretului fiind inopozabilitatea fata de terti a situatiei create prin contractul ce contine elementul secret, iar nu nulitatea absoluta.


Prin cererea inregistrata sub nr. xx08/30/2013 pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia a II-a civila, recurentul-reclamant A. a declarat recurs impotriva deciziei civile nr. 182/A/04.12.2014, pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, solicitand admiterea recursului, casarea deciziei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului.


Recurentul si-a intemeiat recursul pe motivul de casare prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., avand urmatorul continut ``hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material .``


Recurentul a precizat ca hotararea instantei de apel este data cu aplicarea gresita a art. 1175, a art. 966, a art. 5 si a art. 1576 C. civ. din 1864.


Cu titlu prealabil, recurentul a aratat ca instanta de apel a confirmat solutia primei instante, prin preluarea tale quale a intregii argumentatii si a retinut, in esenta, ca simulatia in sine nu este sanctionata cu nulitatea, ca sanctiune de drept civil, sanctiunea fiind inopozabilitatea fata de terti a situatiei juridice create prin actul secret . Din perspectiva instantei de apel, simulatia pretului, dovedita in speta, are consecinte de ordin fiscal si penal, iar in planul dreptului civil i se aplica sanctiunea inopozabilitatii fata de terti a actului secret, conform art. 1175 C. civ. din 1864.


Recurentul a precizat ca starea de fapt stabilita de prima instanta a fost confirmata de instanta de apel, aceasta statuand ca parata nu a promovat apel impotriva considerentelor deciziei tribunalului, potrivit art. 461 alin. (2) C. proc. civ. Aceasta prevedere legala pune la dispozitia oricarei parti din proces posibilitatea atacarii considerentelor ce cuprind constatari de fapt care prejudiciaza partea .


Recurentul motiveaza ca aplicarea legii de catre instanta de apel la situatia de fapt stabilita este gresita, hotararea judecatoreasca fiind data cu neobservarea exigentelor art. 1175, art. 966, art.5, art. 1576 C. civ. din 1864.


In sustinerea motivului invocat, recurentul arata ca rationamentul instantei de apel are la baza o confuzie intre fraudarea legii (pe care a invocat-o ca particularitate a caracterului ilicit al cauzei) si fraudarea intereselor altor persoane sau, in alti termeni, intre actiunea in simulatie si actiunea in nulitate.


Fraudarea legii poate fi inerenta anumitor mecanisme juridice (cum ar fi simulatia in dauna fiscului - incidenta in speta) sau se poate manifesta independent, de sine statator.


Fraudarea legii trebuie deosebita de fraudarea intereselor altor persoane, terte de contract, caz in care nu este incidenta sanctiunea nulitatii, ci a inopozabilitatii. Explicatia rezida in faptul ca drepturile persoanelor respective nu fac obiectul unor norme imperative, fiind vorba despre protejarea unor interese individuale. Dar daca scopul incheierii contractului consta in eludarea aplicarii unor norme imperative, de natura fiscala sau/si penala, acesta este nul pentru cauza ilicita.


Prin crearea unei situatii juridice aparente, contrara sau diferita celei reale poate fi urmarita realizarea unor scopuri ilicite sau imorale, cand actul juridic simulat nu mai poate fi ocrotit de lege si, deci, este exclus sa produca efecte juridice valabile, chiar intre partile contractante. In cazul in care frauda legii este scopul urmarit prin simulatie, sanctiunea fireasca este nulitatea .


Recurentul releva faptul ca, in speta, scopul deghizarii partiale a pretului este, evident, acela de a frauda legea, adica obligatiile imperative stabilite. Arata ca in doctrina s-a subliniat ideea ca nulitatea se aplica indiferent de mijloacele de disimulare a pretului, unul dintre aceste mijloace fiind si recunoasterea unui imprumut fictiv in favoarea vanzatorului, cum s-a procedat in speta, caz in care operatiunea in integralitatea ei este facuta in frauda legii (a dispozitiilor legale imperative referitoare la taxele fiscale).


Recurentul sustine ca instanta de apel analizeaza in mod singular contractul de vanzare-cumparare, concluzionand ca acest act juridic, in sine, nu a urmarit un scop contrar legii si, prin urmare, nu este lovit de nulitate absoluta, desi retine ca, in cauza, este incidenta o operatiune unitara care a avut ca elemente un contract de vanzare-cumparare si un contract de imprumut . Aceeasi este concluzia instantei si cu privire la contractul de imprumut, care, desi fictiv, este valabil chiar in lipsa remiterii sumei imprumutate, fara a se retine lipsa cauzei ca motiv de nulitate absoluta.


Instanta de apel nu a observat ca intreaga operatiune la care au recurs partile a avut ca scop fraudarea fiscului, aceasta fiind modalitatea impusa de vanzatoare pentru a accepta realizarea operatiunii de vanzare a terenului.


Motivul nulitatii este reprezentat de utilizarea simulatiei fara ca sanctiunea sa fie prevazuta expres. Intreaga operatiune a simulatiei este nula, deoarece scopul ei a fost fraudarea fiscului, in alti termeni fraudarea legii, intrucat simulatia nu trebuie sa fie instrumentul unei fraude la lege.


Recurentul arata ca in aceiasi termeni poate fi caracterizat si comportamentul vanzatoarei-intimate, care, dorind sa se sustraga de la plata unui impozit de peste 10.000 euro catre bugetul de stat, a impus ca actul de vanzare-cumparare (in care era consemnat un pret derizoriu de 23.660 euro) sa fie dublat de un contract de imprumut (care sa inglobeze restul de pret pana la cel real, de 540.800 euro).


Instanta de apel a nesocotit mecanismul fraudei la lege, care contine doua elemente distincte: un element material (obiectiv) si un element intentional (subiectiv). Elementul material consta in procedeul folosit, care prin el insusi nu este contrar legii. Elementul intentional cuprinde esenta fraudei: eludarea sau sustragerea de la aplicarea textului de lege determinat.


Recurentul admite ca simulatia ilicita poate atrage si sanctiuni penale atunci cand, prin intermediul sau, se ascunde valoarea reala a unui act juridic (prin deghizarea pretului) si ca o astfel de conduita poate intruni elementele constitutive ale infractiunii de evaziune fiscala, prevazuta si pedepsita de art. 9 alin. (l) lit. a) din Legea nr. 241/2005. Considera, totusi, ca aceasta imprejurare nu este de natura a inlatura aplicarea sanctiunii civile a nulitatii absolute, astfel cum transant a statuat doctrina in materie, subliniind ca, daca pretul fictiv este rezultatul unei simulatii cu caracter ilicit, normele incalcate ocrotesc interesul obstesc, iar nulitatea este absoluta.


A invocat si prevederile art. 5 C. civ. de la 1864 pentru a sustine ca se impune sanctionarea vointei partilor unui act juridic de a eluda sau frauda o lege care intereseaza ordinea publica.


Cu privire la nulitatea absoluta a contractului de imprumut, recurentul sustine ca si in cazul acestui act juridic instanta de apel a aplicat gresit prevederile art. 966 C. civ. de la 1864.


In opinia recurentului, instanta de apel trebuia sa constate ca actului juridic de imprumut ii lipseste unul din elementele ce intra in structura cauzei, respectiv scopul imediat, deoarece nici una din parti nu a avut in vedere primirea-predarea efectiva a vreunei sume de bani, ceea ce echivaleaza cu absenta unui element esential al actului juridic. Lipsa scopului imediat se rasfrange si asupra scopului mediat, lasandu-l fara suport juridic, astfel incat sanctiunea este nulitatea absoluta.


Articolul 966 C. civ. din 1864 stabileste ca ``obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa sau ilicita nu poate avea nici un efect``.


Pe cale de consecinta, este lipsita de cauza obligatia sa de a restitui o suma de bani pe care nu a primit-o. Pentru aceste motive, considera ca este lovit de nulitate absoluta contractul de imprumut pentru lipsa cauzei.


Nelegalitatea hotararii judecatoresti recurate a fost sustinuta si din perspectiva aplicarii gresite a art. 1576 C. civ. din 1864, prin neindeplinirea uneia din conditiile de validitate specifice contractului de imprumut, respectiv traditiunea, predarea bunului imprumutat.


Instanta de apel trebuia sa constate nulitatea absoluta cel putin a contractului de imprumut dedus judecatii din perspectiva faptului ca nu a fost indeplinita conditia remiterii efective a sumei imprumutate, conditie de esenta contractului de imprumut, care nu se considera perfectat decat in momentul primirii efective a sumei ce formeaza obiectul imprumutului, iar, in cauza, suma de 355.000 euro nu i-a fost predata.


Pentru aceste motive a solicitat admiterea recursului.


Intimata-parata B. a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului formulat de recurentul-reclamant A. ca fiind nefondat si obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata .


Intimata-parata arata ca recurentul-reclamant prezinta in recurs aceeasi critica, sustinuta si in fazele procesuale anterioare, relativa la aplicarea dispozitiilor legale de catre instantele de judecata la situatia de fapt descrisa de acesta.


Sustine ca, in cauza, operatiunea de vanzare-cumparare nu poate fi sanctionata cu nulitatea, deoarece, si in situatia in care ar fi dorit deghizarea pretului (precizand ca acest aspect este contrar vointei sale), legea prevede ca simulatia nu poate fi sanctionata cu nulitatea .


Intimata-parata, in continuare, a evocat situatia de fapt si probele administrate in fazele procesuale anterioare, concluzionand ca nu s-a dovedit cauza falsa sau ilicita si nici lipsa cauzei din continutul celor doua contracte incheiate cu recurentul.


De asemenea, precizeaza ca recurentul-reclamant nu poate invoca o valoare de 540.800 euro pentru terenul cumparat, deoarece imobilele invecinate si achizitionate in mare parte de catre recurentul-reclamant, direct sau prin interpusi, au un pret mult mai mic raportat la perioada in care au fost vandute si pretul achitat.


Analizand recursul, in cadrul controlului de legalitate, prin prisma motivelor invocate, Inalta Curte a retinut urmatoarele:


Initial, intre parti s-a incheiat la 06.02.2008 un antecontract de vanzare-cumparare, in temeiul caruia intimata-parata B., in calitate de promitenta-vanzatoare, s-a obligat sa vanda recurentului-reclamant, A., in calitate de promitent-cumparator, imobilul constand in teren arabil in suprafata totala de 3 ha si 3.800 mp, situat in comuna M., judetul Timis.


Potrivit antecontractului de vanzare-cumparare, pretul total acceptat de ambele parti s-a stabilit la 540.800 euro.


Modalitatea de plata convenita de catre ambele parti a fost stabilita astfel: 35.000 euro cu titlu de arvuna, achitata de promitentul-cumparator la data incheierii antecontractului de vanzare-cumparare, urmand ca diferenta sa fie achitata in patru transe, dupa cum urmeaza: suma de 150.000 euro la data de 07.04.2008, suma de 103.000 euro la data de 30.05.2008 si suma de 148.800 euro la data de 20.12.2008.


In executarea antecontractului de vanzare-cumparare partile au incheiat contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 614/17.03.2008 la BNP C., insa pretul trecut in contractul de vanzare-cumparare pentru imobilul descris in antecontractul de vanzare-cumparare a fost mult mai mic, respectiv 23.660 euro, fata de cel stabilit in antecontract, de 540.800 euro.


In contractul de vanzare-cumparare s-a consemnat ca partile declara pe proprie raspundere ca pretul mentionat este cel real si ca sunt informate asupra consecintelor cu privire la falsul in declaratii si la evaziunea fiscala, prevazute de Legea nr. 241/2005.


Cu toate ca prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 614/17.03.2008 partile au declarat ca isi asuma toate consecintele cu privire la falsul in declaratii si evaziunea fiscala in ceea ce priveste valoarea reala a pretului, totusi, in contractul de vanzare-cumparare s-a trecut doar o parte din pretul real convenit, iar restul de pret a fost simulat, sub forma deghizarii partiale, prin contractul de imprumut autentificat sub nr. 615/17.03.2008, incheiat concomitent cu contractul de vanzare-cumparare. Prin acest contract de imprumut suma imprumutata de catre recurentul-reclamant cumparator reprezinta, de fapt, diferenta de pret din contractul de vanzare-cumparare care trebuie remisa vanzatoarei sub forma restituirii unui imprumut pe care aceasta l-ar fi acordat cumparatorului.


Prin acest mecanism, ultimele trei transe de plata a pretului, in modalitatea stabilita in antecontractul de vanzare-cumparare, se regasesc transpuse in contractul de imprumut, sub forma restituirii imprumutului de catre cumparatorul A.


Recurentul-reclamant, prin recursul promovat, a criticat decizia instantei de apel prin prisma motivului de nelegalitate prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 8 NCPC, sustinand ca hotararea atacata este pronuntata cu aplicarea gresita a art. 1175, art. 966, art. 5 si art. 1576 C. civ. din 1864.


Trebuie precizat ca, in cauza, contractele incheiate intre parti sunt guvernate de prevederile Codului civil din 1864 in vigoare la data incheierii contractelor in litigiu, in considerarea dispozitiilor art. 6 alin. (1) si (3) NCC, regasite si in art. 3 si 4 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cat si a dispozitiilor art. 102 alin. (1) din aceeasi lege.


Recurentul-reclamant invoca, in esenta, faptul ca instanta de prim control judiciar nu a observat intreaga operatiune juridica creata de parti pentru a se ascunde pretul real al vanzarii in scopul eludarii obligatiilor legale de natura fiscala si ca a facut o confuzie intre fraudarea legii, decurgand din caracterul ilicit al cauzei contractului de vanzare-cumparare si fraudarea intereselor altor persoane, terte de contract .


Sustinerile recurentului-reclamant din aceasta perspectiva sunt nefondate.


Desi recurentul-reclamant arata ca instanta de apel nu a observat intreaga operatiune juridica la care au recurs partile pentru fraudarea legii, totusi criticile sale concrete se refera la nulitatea absoluta a celor doua contracte incheiate, argumentandu-se ca fiecare contract in parte este lovit de nulitate absoluta pentru cauza ilicita.


Cauza ilicita invocata de reclamant rezida in utilizarea simulatiei prin deghizarea partiala a pretului din contractul de vanzare-cumparare, in modalitatea descrisa mai sus, pentru evitarea aplicarii si platii taxelor fiscale aferente operatiunii de transfer al proprietatii.


Elementul ascuns, deghizat este reprezentat doar de partea din pret, nedeclarata din contractul de vanzare-cumparare pe care recurentul-reclamant l-a incheiat, cunoscand aceasta situatie si acceptand prin conduita sa contractuala eludarea taxelor fiscale.


Pe planul dreptului civil, efectele simulatiei in raporturile dintre partile contractante sunt guvernate de principiul prioritatii vointei reale a partilor, asa cum rezulta din interpretarea logico-gramaticala a prevederilor art. 1175 C. civ. din 1864. Prin urmare, sanctiunea care intervine nu este nulitatea absoluta, ci doar inopozabilitatea fata de terti a situatiei create prin contractul ce contine elementul secret .


Procedeul la care au recurs partile pentru plata pretului este nelegal din perspectiva modului convenit pentru achitarea pretului, acela de a eluda plata impozitului pe transferul proprietatii, dar legislatia civila nu il sanctioneaza, in mod contrar sustinerilor recurentului-reclamant.


Recurentul-reclamant, prin motivele invocate, relative la cauza ilicita a contractului de vanzare-cumparare si a contractului de imprumut, nu tine seama de intreaga operatiune juridica creata prin aceste doua contracte aflate intr-o stransa legatura .


Constructia juridica realizata prin incheierea concomitenta a doua contracte, unul de vanzare-cumparare, in care s-a trecut un pret mai mic decat cel real si unul de imprumut, in care suma imprumutata reprezinta, in realitate, diferenta dintre pretul real convenit de parti si pretul aparent, declarat in contractul de vanzare-cumparare, contine toate elementele unei simulatii sub forma deghizarii partiale a elementului pret din continutul contractului de vanzare-cumparare.


Cauza contractului de vanzare-cumparare este reprezentata de obiectivul urmarit de parti la incheierea sa, si anume, destinatia concreta ce urmeaza a se da bunului cumparat, respectiv sumei ce reprezinta pretul platit (causa remota). Scopul imediat (causa proxima) este reprezentat prin scopul obligatiei asumata de catre fiecare parte contractanta. Intreaga constructie juridica creata de parti prin incheierea celor doua contracte interdependente (aspect recunoscut explicit de catre recurentul-reclamant si confirmat de probatoriul administrat) are la baza fraudarea legislatiei fiscale, dar acest scop ilicit nu se rasfrange asupra scopului urmarit de parti la incheierea contractului de vanzare-cumparare. Aceasta deoarece doar modalitatea de plata a pretului are in sine un scop ilicit, nu intreaga operatiune de vanzare-cumparare, care are la baza principiul libertatii contractuale si care nu contravine prevederilor art. 5 C. civ. din 1864.


Nici contractului de imprumut nu i se poate aplica sanctiunea nulitatii pentru cauza ilicita si lipsa cauzei sau pentru ca nu a fost predata suma imprumutata, cata vreme acesta se afla in stransa legatura cu pretul din contractul de vanzare-cumparare si reprezinta, practic, pretul convenit prin acest contract si, in fapt, cauza contractului de imprumut .


Recurentul-reclamant ramane captiv in operatiunea juridica realizata in deplina cunostinta de cauza pentru ca, pe taramul dreptului civil, simulatia prin deghizarea partiala a pretului nu este sanctionata cu nulitatea . Sanctiunea juridica a nulitatii, in aceasta situatie, nu ar restabili legalitatea afectata prin neplata taxelor generata de operatiunea transferului dreptului de proprietate, deoarece desfiintarea celor doua contracte ar lipsi de consecinte pe plan fiscal si, eventual, penal frauda dezvaluita de catre recurentul-reclamant.


Nulitatea celor doua contracte ar aduce partile in situatia in care s-ar fi aflat daca acestea nu s-ar fi incheiat in temeiul principiului retroactivitatii efectelor nulitatii, ceea ce ar duce la disparitia situatiei premisa creata prin incheierea celor doua contracte, fara a mai fi posibila aplicarea sanctiunilor specifice incalcarii invocate.


Fata de considerentele ce preced, Inalta Curte a respins recursul ca nefondat in temeiul art. 496 alin. (1) NCPC.


Ca parte cazuta in pretentii, recurentul-reclamant a fost obligat in temeiul art. 453 alin. (1) NCPC la plata cheltuielilor de judecata catre intimata-parata constand in onorariul de avocat.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 80 din 26 ianuarie 2016


Citeşte mai multe despre:    contract vanzare-cumparare    contract imprumut    simulatie    deghizare partiala    actiune in constatarea nulitatii    principiul libertatii contractuale    principiul vointei reale a partilor    fraudarea legii



Comentează: Deghizare partiala a pretului prin simulatie. Contract de vanzare-cumparare
Alte Speţe

Contract vanzare-cumparare. Antecontract. Actiune pentru pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare. Prescriptie
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr.1212 din 17 februarie 2005

Contract vanzare-cumparare. Antecontract. Actiune pentru pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare. Prescriptie
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr.1212 din 17 februarie 2005

Contract vanzare-cumparare. Antecontract. Actiune pentru pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare. Prescriptie
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr.1212 din 17 februarie 2005

Rezolutiune antecontract de vanzare-cumparare
Pronuntaţă de: Judecatoria Braila - Sentinta civila nr. 4451 din data 20.07.2009

Infractiunea de inselaciune. Participatie improprie la savarsirea infractiunii de fals intelectual
Pronuntaţă de: Judecatoria Craiova - Sentinta penala nr. 1528 din data 24.04.2007

Radierea, rectificarea inscrierilor de cartea funciara
Pronuntaţă de: Judecatoria Pascani - Sentinta civila nr. 2707 din data 19.11.2010

Nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor. Repunere in drepturi
Pronuntaţă de: Judecatoria Urziceni - Hotarare nr. 536 din data 05.03.2009

Contract vanzare-cumparare. Antecontract. Actiune pentru pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare. Prescriptie
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr.1212 din 17 februarie 2005

Contract vanzare-cumparare. Antecontract. Actiune pentru pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare. Prescriptie
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie , sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr.1212 din 17 februarie 2005