din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2051 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat

Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat

  Publicat: 09 Mar 2017       4463 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin �intreprindere� se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamanta C. M. - T., CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliata in, judetul Dambovita si cu domiciliul ales la Cabinet Avocat D. F. C., cu sediul in Bucuresti, Calea S. V., nr. 41, parter, sector 4, impotriva sentintei civile nr. 1944/3.12.2015 pronuntata de Tribunalul Dambovita, in contradictoriu cu parata V. M. M. - Intreprindere I

In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin �intreprindere� se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Persoana care a implinit varsta de 18 ani.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Scopul mediat - motivul determinant al incheierii unui act juridic civil
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin �intreprindere� se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cheltuielile care intervin in derularea proiectelor finantate din instrumentele structurale, implementate de organisme, autoritati, institutii sau societati comerciale din sectorul public,
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin �intreprindere� se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Dambovita sub nr. XXXXXXXX/25.03.2015 reclamanta C. M. T. a chemat in judecata pe parata V. M. M. Intreprindere I. pentru ca, prin sentinta ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea societatii la plata drepturilor salariale aferente lunilor iulie si august 2014, la compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat aferent anilor 2011-2014, obligarea paratei la plata de daune interese constand in dobanda legala aferenta sumelor ce urmeaza sa fie achitate pentru neplata salariilor pentru lunile iulie si august 2014 si a concediului de odihna si la plata cheltuielilor de judecata .


In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca a incheiat la data de 19. 05. 2011 un contract individual de munca cu societatea parata si a indeplinit functia de vanzatoare in perioada 19. 05. 2011 - 25.08.2014. Relatiile de munca dintre parti au incetat la data de 25.08.2014 cand aflandu-se la locul de munca, administratorul societatii sub amenintari si presiuni i-a cerut demisia.


Concedierea i-a provocat reclamantei un stres major ce a avut repercusiuni asupra starii de sanatate, constatate prin inscrisuri medicale.


In urma demersurilor efectuate la ITM Dambovita, reclamanta a aflat prin adresa nr. xxxxx/CI/20.10.2014 ca apare inregistrata in evidentele acestei institutii cu contractul de munca incetat conform art. 55, lit. b din Codul Muncii, adica acordul partilor.


A mai precizat reclamanta ca nu i-au fost achitate drepturile banesti cuvenite.


In drept, art. 166, 168, 146, alin. 1, art. 171, 269, alin. 2 Codul Muncii, 194, 411, alin. 1, pct. 2, art. 453 Codul de procedura civila.


Intimata a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii, pentru ca in la data de 09.09.2014 reclamanta si-a incasat toate drepturile salariale. De altfel, daca prin actiune reclamanta solicita contravaloarea concediului de odihna aferent anilor 2011-2014 in notificarea adresata paratei solicita contravaloarea unui concediu medical.


Reclamanta a formulat raspuns la intampinare, prin care a aratat ca pentru luna iulie 2014 parata a depus la dosar statul de plata, insa acesta nu este semnat de ea, statul de plata fiind intocmit pro causa .


Cu privire la plata drepturilor salariale pentru luna august 2014, reclamanta a aratat ca raporturile de munca au incetat la data de 25.08.2014, ca urmare a conflictului avut cu administratorul paratei. Parata nu a formulat o aparare propriu zisa cu privire la acordarea contravalorii concediului de odihna, aratand doar ca a fost notificata pentru plata unui concediu medical, nu de odihna.


Tribunalul Dambovita, prin sentinta civila nr. 1944/3 decembrie 2015, a admis in parte actiunea si a obligat parata la plata salariului aferent lunii august 2014 si la plata concediului de odihna aferent anului 2014, proportional perioadei lucrate, sume la care se va adauga dobanda legala pana la data platii efective, retinand urmatoarele:


Potrivit contractului individual de munca de la filele 28 si urm. dosar reclamanta a devenit salariata paratei in functia de ucenic, cu o durata a timpului de lucru de 8 ore/zi si un salariu de baza lunar brut de 670 lei. Durata concediului de odihna cuvenit reclamantului este stabilita la art. I din contractul de munca, fiind de 21 de zile lucratoare. Din extrasul REVISAL din data de 20.10.2014 - fila 15 dosar rezulta ca raporturile de munca dintre parti au incetat la data de 09.09.2014, conform art. 55, lit. b din Codul Muncii.


Din statul de plata de la fila 29 dosar, aferent lunii iulie 2014 si insusit de reclamanta prin semnatura, a rezultat ca salariul aferent acestei luni a fost achitat. In schimb pentru luna august, parata nu a facut dovada achitarii drepturilor banesti cuvenite reclamantei, statul de plata aferent acestei luni, nefiind semnat de salariata.


Potrivit art. 168 Codul muncii plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.


Art. 10 din Codul muncii defineste contractul individual de munca ca fiind contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu . Salariul este deci unul dintre elementele esentiale ale contractului individual de munca, reprezentand contravaloarea muncii prestate.


Art. 40 alin. 2 lit. c Codul muncii arata ca angajatorului in revin, in principal, urmatoarele obligatii: sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca, iar art. 161 prevede ca salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor.


Au fost avute in vedere si dispozitiile art. 272 Codul muncii, ce prevede ca sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare. Desi tribunalul a dispus efectuarea unei adrese catre parata pentru comunicarea statelor de plata, a dovezii efectuarii concediului de odihna, foilor de pontaj, aceasta nu a raspuns solicitarii instantei, devenind astfel incidente dispozitiile art. 272 Codul Muncii.


Cu privire la compensarea in bani a concediului de odihna art. 146 alin. 4 Codul muncii reglementeaza posibilitatea compensarii concediului de odihna neefectuat, numai in cazul incetarii raporturilor de munca . In speta, reclamanta a incetat raporturile de munca incepand cu 09.09.2014.


Din statele de plata pentru lunile noiembrie 2011, noiembrie - decembrie 2012, noiembrie - decembrie 2013, rezulta ca pentru anii 2011-2013, reclamanta a beneficiat de concediu de odihna prin acordarea de zile libere, astfel incat nu se poate dispune compensarea in bani a acestui concediul in perioada 2011-2013, art. 146 alin. 4 Codul muncii impunand conditia neefectuarii concediului de odihna, in natura . In schimb, pentru anul 2014 parata nu a facut dovada acordarii efective a concediului de odihna, proportional perioadei lucrate, astfel incat pentru acest an, capatul de cerere privind acordarea contravalorii concediului de odihna neefectuat, a fost considerat fondat.


Potrivit dispozitiilor art. 1535 alin. 1 NCC "In cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii platii ar fi mai mic. ``


Avand in vedere textul de lege mentionat mai sus, tribunalul a constatat intemeiata cererea de acordare a dobanzii legale, in sensul ca reclamanta are dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin neplata sumelor de bani ajunse la scadenta.


Pentru aceste considerente, tribunalul a admis in parte actiunea, obligand parata la plata contravalorii salariului neachitat in luna august 2014 si a concediului de odihna aferent anului 2014, in functie de perioada lucrata efectiv in cursul acestui an, sume la care se va adauga dobanda legala.


Impotriva sentintei sus-mentionate a declarat apel reclamanta C. M. considerand-o nelegala si netemeinica, pentru urmatoarele motive:


Cu privire la obligarea paratei la plata drepturilor salariale aferente lunilor iulie si august 2014, arata apelanta ca in mod neintemeiat instanta de fond nu a admis solicitarea privind plata drepturilor salariale si pentru luna iulie 2014, neluand in considerare sustinerea paratei din raspunsul la interogatoriu in care a declarat ca reprezentantul legal al paratei ii aducea mai multe hartii si ii solicita sa le semneze, de cele mai multe ori ea nestiind ce semneaza.


Astfel, sustine apelanta, a procedat parata si in privinta drepturilor salariale pentru luna iulie 2014, a pus-o sa semneze, intre alte hartii si acest stat de plata, fara insa a-i inmana efectiv si suma de bani aferenta salariului pentru luna iulie 2014.


Avand in vedere ca parata nu i-a achitat drepturile salariale pentru lunile iulie 2014 solicita apelanta sa fie obligata parata la plata acestora.


Cu privire la obligarea paratei la compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat aferent anilor 2011, 2012, 2013 si 2014, arata apelanta ca, asa cum a sustinut prin cererea introductiva si s-a confirmat si prin raspunsurile la interogatoriu, incepand cu luna mai a anului 2011 nu a avut concediu de odihna.


Astfel, la dosarul cauzei nu se afla depus niciun inscris din care sa rezulte ca ar fi solicitat vreodata in perioada 2011 - 2014 sa i se acorde concediul de odihna de 21 de zile, asa cum este prevazut in contractul individual de munca incheiat cu parata.


In mod neintemeiat, instanta de fond nu i-a admis solicitarea privind compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat aferent anilor 2011, 2012 si 2013, considerand in mod eronat ca ea, apelanta a beneficiat de concediul de odihna pentru acesti ani, sustinand ca acest lucru rezulta din statele de plata depuse de parata la dosar, astfel ca solicita apelanta inlaturarea acestei sustineri si sa se aiba in vedere ca nu a beneficiat niciodata de concediul de odihna aferent anilor 2011 - 2013.


Chiar si in ipoteza in care s-ar lua in calcul statele de plata depuse de parata la dosar, instanta de fond nu a analizat corect actele depuse, avand in vedere urmatoarele considerente, astfel, pentru anul 2011 parata sustine ca ar fi efectuat 13 zile de concediu de odihna; pentru anul 2012 s-ar fi efectuat 10 zile de concediu de odihna, iar pentru anul 2013 s-au efectuat 21 zile de concediu de odihna. Din contractual individual de munca rezulta ca apelanta are dreptul la 21 de zile de odihna anual, fapt insusit si de catre instanta de fond, insa luand in considerare statele de plata, rezulta ca:


pentru anul 2011 instanta de fond trebuia sa dispuna compensarea a 8 zile de concediu de odihna neefectuat (diferenta dintre 21 de zile - asa cum este stipulat in Contractul individual de munca si 13 zile - cum rezulta din statele de plata); pentru anul 2012 instanta de fond trebuia sa dispuna compensarea a 11 zile de concediu de odihna neefectuat (diferenta dintre 21 de zile - asa cum este stipulat in Contractul individual de munca si 10 zile - cum rezulta din statele de plata). Pentru aceste considerente, solicita apelanta sa se dispuna compensarea pentru concediul de odihna neefectuat, astfel cum s-a motivat.


Intimata-parata a formulat intampinare, prin care a raspuns tuturor criticilor facute de apelanta-reclamanta si, in final, a solicitat respingerea apelului ca nefondat si acordarea de cheltuieli de judecata .


Examinand decizia apelata prin prisma motivelor de apel, a actelor si lucrarilor dosarului, precum si a textelor de lege incidente in cauza, Curtea retine ca apelul formulat este nefondat, pentru considerentele care urmeaza a se expune in continuare:


Potrivit contractului individual de munca nr. 3 din data de 19. 05. 2011 reclamanta C. M. - T. a avut calitatea de salariat al numitei V. M. Intreprindere I. in functia de vanzator ("ucenic`` conform contractului), raporturile de munca incetand la data de 09.09.2014 prin acordul partilor, potrivit dispozitiilor art. 55 lit. b din Codul muncii .


In cuprinsul contractului individual de munca este reglementat salariul in cuantum de 670 lei brut si durata concediului legal de odihna de 21 zile lucratoare.


Potrivit art. 159 alin. 2 din Codul muncii pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani . Plata salariului se doveste prin semnarea statelor de plata, precum si prin alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.


Referitor la dovada achitarii drepturilor salariale catre reclamanta, Curtea retine ca in fata instantei de fond intimata- parata a depus statul de salarizare din luna iulie 2014 ce poarta semnatura reclamantei prin care a facut dovada achitarii salariului pentru luna iulie 2014. Curtea nu poate primi sustinerea acesteia in sensul ca a semnat statul de plata fara a realiza ceea ce semneaza si ca nu a primit salariul aferent lunii iulie 2014 intrucat aceste sustineri nu sunt dovedite, iar reclamanta isi invoca propria culpa de a semna inscrisuri fara a examina continutul acestora. Pe de alta parte este greu de conceput ca aceasta, cand a semnat fluturasul de salariu nu a stiut ce semneaza dat fiind formatul special al acestuia si faptul ca s-a semnat intr-o celula de tabel ingusta, specifica statului de salariu .


In consecinta, Curtea apreciaza ca in mod legal si intemeiat instanta de fond a admis in parte cererea formulata si a dispus obligarea paratei la plata salariului reclamantei pentru luna august 2014.


Referitor la plata zilelor de concediu neefectuate incepand cu anul 2011, Curtea retine, potrivit disp. art. 146 din Codul muncii ca, concediul de odihna se efectueaza in fiecare an, iar in cazul in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.


Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca .


Anterior modificarii prin Legea nr. 12 din 20 ianuarie 2015, pe perioada de timp dedusa judecatii, alin. 3 al art. 146 stabilea ca angajatorul este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator tuturor salariatilor care, in decursul unui an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul .


Pornind de la scopul concediului de odihna, acela al refacerii fortei de munca, in mod imperativ Codul muncii stabileste regula efectuarii acestuia in natura, in anul pentru care se acorda sau cel mult pana la sfarsitul anului urmator si doar cu titlu de exceptie, compensarea acestuia in bani, doar in cazul incetarii contractului individual de munca cand se constata o imposibilitate obiectiva a efectuarii acestuia in natura .


In consecinta, nu se putea compensa in bani de catre instanta de fond decat cel mult concediul de odihna neefectuat in anul 2013, precum si cel care urma a se efectua in anul 2014, corespunzator perioadei de timp lucrate in anul 2014. Cum, potrivit statului de salarii, in cursul anului 2013 apelanta -reclamanta a efectuat in intregime concediul legal de odihna de 21 zile lucratoare ( filele 33,34 dosar de fond), in mod judicios instanta de fond a dispus compensarea in bani doar a concediului de odihna aferent anului 2014, proportional perioadei lucrate.


Pentru toate aceste considerente, in temeiul disp. art. 480 C. pr. civ., Curtea urmeaza sa respinga ca nefondat apelul declarat de reclamanta .


In temeiul disp. art. 453 C. pr. civ. Curtea urmeaza sa respinga ca neintemeiata cererea intimatei- parate de acordare de cheltuieli de judecata, avand in vedere ca nu s-au produs dovezi in sensul efectuarii acestor cheltuieli .


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta C. M. - T., CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliata in comuna Uliesti,, judetul Dambovita si cu domiciliul ales la Cabinet Avocat D. F. C., cu sediul in Bucuresti, Calea S. V., nr. 41, parter, sector 4, impotriva sentintei civile nr. 1944/3.12.2015 pronuntata de Tribunalul Dambovita, in contradictoriu cu parata V. M. M. - Intreprindere I., cu sediul in comuna Uliesti, .


Respinge ca neintemeiata cererea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecata din apel.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica azi, 23 mai 2016.

Pronuntata de: Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila, Decizia nr. 1136 din 23.05.2016


Citeşte mai multe despre:    plata concediului de odihna neefectuat    compensarea cu zile libere a concediului neefectuat    dobanda legala    stat de plata
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Necompetenta instantei in avizarea locurilor de munca ce se incadreaza in conditii deosebite/speciale de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 2770 din data de 11 septembrie 2020

Dovezile facute de angajator prin foi de prezenta si declaratii fiscale sunt suficiente pentru a stabili timpul lucrat de salariat
Pronuntaţă de: Tribunalul Olt Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 75/2017, in sedinta publica din 06 februarie 2017





  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964