Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » PIDO/CEDO » Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016

  Publicat: 01 May 2017       400 citiri        Secţiunea: PIDO/CEDO  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
In Monitorul Oficial, Partea I nr. 295 din 26.04.2017 a fost publicata Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei, pronuntata in data de 05 iulie 2016 de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Ideea dezvoltarii unei identitati de aparare europeana a aparut din doua considerente: -in cursul ultimilor ani, Europa a fost confruntata cu un climat in care au aparut mai multe focare de instabilitate in jumatatea estica a continentului(Bosnia-Hertegovina, Kosovo)
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Concept folosit de legislatia procesuala a unor state,
Tabel statistico-economic folosit in analiza si planificare, prin care se compara si se raporteaza
Act adoptat de organele de stat,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire data monedei unice europene.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Indicator care masoara rezultatele la nivel microeconomic, reprezentand volumul incasarilor din activitatea proprie intr-o perioada de timp, incasari efectuate la pretul pietei.
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,

I. Situatia de fapt


5. In anul 2000, Parchetul de pe langa Tribunalul Mehedinti (parchetul) a inceput cercetarile intr-un dosar de trafic de droguri. Prin Rechizitoriul din 19 octombrie 2000, parchetul i-a trimis in judecata pe R.G.G. si pe R.A. (sotii R.), pe S.G., sotia reclamantului, precum si pe D. F. si a decis sa continue cercetarile fata de reclamant, plecat intre timp in strainatate.


6. Prin Sentinta penala din 20 iunie 2001, Tribunalul Mehedinti i-a condamnat pe sotii R., pe S.G. si pe D.F. la pedepse cu inchisoarea, care au fost ulterior majorate, in urma cailor de atac, de catre Curtea de Apel Craiova si Inalta Curte de Casatie si Justitie. In aceasta procedura, sotii R., S.G. si D.F. au dat declaratii care il incriminau pe reclamant.


7. La 30 aprilie 2003, reclamantul a fost identificat de catre autoritatile spaniole, in fata carora s-a prezentat sub o identitate falsa, si a fost trimis in Romania.


8. Reclamantul a fost retinut prin Ordonanta parchetului din 1 mai 2003 si, la 2 mai 2003, s-a dispus arestarea sa preventiva pentru cinci zile.


9. La 6 mai 2003, in cadrul procedurii penale impotriva reclamantului, parchetul i-a audiat in calitate de martori pe sotii R., pe S.G. si pe D.F., care isi executau pedepsele cu inchisoarea la penitenciarul Drobeta-Turnu Severin. Cu exceptia lui R.A., acestia au revenit asupra declaratiilor pe care le facusera in cadrul procedurii in urma careia fusesera condamnati pentru trafic de droguri si au aratat ca nu aveau cunostinta de implicarea reclamantului intr-un astfel de trafic. Parchetul a procedat si la audierea martorilor F.L.S., B.D.A., H.P.N., S.B. si C.I.M. Unele dintre declaratiile lor il incriminau pe reclamant.


10. Prin Rechizitoriul din 17 martie 2004, parchetul l-a trimis pe reclamant in judecata pentru savarsirea infractiunii de trafic de droguri. Procurorii au sustinut ca acesta ar fi distribuit canabis mai multor persoane care se ocupau cu vanzarea. Parchetul s-a intemeiat, in special, pe declaratiile sotiilor R. in procedura care ii avea ca obiect, pe declaratia data de R.A. in cadrul procedurii privindu-l pe reclamant, precum si pe declaratiile date de B.D.A. si de F.L.S. Parchetul a citat, de asemenea, rapoartele de constatare tehnico-stiintifica efectuate in 2000 asupra substantelor gasite la domiciliul sotilor R. si al lui S.G., care dezvaluisera prezenta canabisului. In fata procurorului, reclamantul nu a recunoscut faptele de care era acuzat .


11. La o data neprecizata, reclamantul a parasit Romania.


12. Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Mehedinti, care a audiat, in prezenta avocatului ales de catre reclamant, toti martorii indicati in rechizitoriu. Reclamantul nu era prezent, acesta fiind arestat preventiv intre timp in Spania pentru diverse infractiuni . Prin Hotararea din 21 octombrie 2004, tribunalul l-a condamnat la 6 ani de inchisoare pentru trafic de droguri si prezentarea sub o identitate falsa.


13. In urma apelului reclamantului, Curtea de Apel Craiova, prin Decizia din 20 aprilie 2005, a desfiintat hotararea tribunalului si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta pentru citarea corespunzatoare a reclamantului.


14. Cauza a fost inregistrata din nou pe rolul tribunalului, care l-a ascultat pe reclamant, intors in Romania la o data neprecizata. Acesta nu a recunoscut faptele de care era acuzat . Tribunalul i-a audiat si pe C.I.M., S.G., D.F., H.P.N. si S.B. in calitate de martori . Acestia si-au modificat declaratiile date in cursul urmaririi penale, aratand, intre altele, ca politistii ii obligasera sa le semneze fara a le citi si ca nu corespundeau realitatii faptelor. Ei au aratat ca nu aveau cunostinta de implicarea reclamantului in traficul de droguri. Sotii R., B.D.A. si F.L.S. nu s-au prezentat in fata instantei, desi fusesera emise mandate de aducere.


15. La termenul din 27 aprilie 2006, tribunalul a luat cunostinta de informatiile comunicate de politie conform carora martorii B.D.A. si F.L.S. nu au putut fi localizati. Instanta a intrebat partile daca doreau citirea in sedinta publica a depozitiilor anterioare ale acestor martori, in aplicarea art. 327 alin. (3) din Codul de procedura penala. Avocatul reclamantului a declarat, in prezenta acestuia, ca avea cunostinta de aceste depozitii si ca nu dorea citirea lor.


16. Prin Sentinta penala din 4 mai 2006, tribunalul l-a condamnat pe reclamant la 4 ani si 6 luni de inchisoare pentru savarsirea infractiunilor de trafic de droguri si prezentarea sub identitate falsa. Instanta s-a intemeiat pe declaratiile facute de R.G.G. in procedura care il viza, precum si pe cele facute de acesta in ancheta penala privitoare la reclamant. De asemenea, a luat in considerare si declaratiile date de R.A., F.L.S., B.D.A., C.I.M. si D.F. in cursul anchetei penale cu privire la reclamant, precum si declaratia data de R.A. in cadrul primului ciclu procedural. S-a considerat ca, daca unii martori isi schimbasera declaratiile, noile lor declaratii nu erau convingatoare. Dat fiind ca mai multi martori au lipsit la infatisare, partile relevante din sentinta se citesc dupa cum urmeaza:


\"Desi in cursul urmaririi penale si cu ocazia primei cercetari judecatoresti au fost audiati si martorii R.G.G., R.A., B.D.A. si F.L.S., cu ocazia rejudecarii nu au mai putut fi reaudiati, intrucat sotii R. sunt plecati din tara, ceilalti doi martori sunt plecati din localitate, necunoscandu-se noua lor adresa - conform proceselor-verbale de cautare existente in dosar. [...]\"


17. Reclamantul a declarat apel. Prin Decizia din 21 septembrie 2006, curtea de apel a admis partial apelul si l-a achitat pe reclamant pentru infractiunea de fals privind identitatea . Curtea de apel a confirmat in schimb condamnarea pentru trafic de droguri si a mentinut pedeapsa cu inchisoarea prevazuta in sentinta tribunalului. Decizia curtii de apel este redactata, in partile sale relevante, dupa cum urmeaza:


\"Imprejurarea ca martorii din cauza si-au modificat declaratiile date in faza de urmarire penala, invocand in fata instantei faptul ca nu au cunoscut continutul depozitiilor in momentul in care le-au semnat si ca, in realitate, inculpatul Serban Gila Sandu nu a fost implicat in procurarea sau distribuirea de canabis, nu poate fi retinuta in sustinerea apararii inculpatului, cat timp niciunul dintre acestia nu indica persoana de la care au procurat drogurile, fiind cert ca au fost surprinsi in timp ce le comercializau sau le detineau pentru consum propriu, iar anterior martorii R.G.G., D.F. si S.G. au fost condamnati pentru aceeasi infractiune, relatand ca drogurile proveneau de la inculpatul Serban Gila Sandu.\"


18. Aceasta decizie a fost confirmata prin Decizia definitiva din 21 februarie 2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Partile relevante ale deciziei sunt redactate astfel:


\"Sub aspectul criticii privind gresita condamnare in baza unui material probator neconcludent, Inalta Curte constata ca sustinerile inculpatului in sensul ca nu a avut nicio participatie in procurarea sau punerea in vanzare a drogurilor [...] sunt nefondate, vinovatia sa fiind dovedita prin declaratiile coparticipantilor S.G., R.G., D.F. si R.A., care au fost condamnati anterior pentru aceste fapte, coroborate cu declaratiile martorilor audiati in cauza, toate date in faza de urmarire penala, din care reiese, fara dubiu, ca inculpatul a procurat droguri de risc pe care le-a comercializat prin intermediul sotilor R. si a propriei sale sotii [...].


Apararile inculpatului au fost verificate inclusiv de instanta de apel, fiind inlaturate motivat, la fel procedand si instanta de fond care a analizat in detaliu declaratiile de martor, in special revenirile acestora asupra declaratiilor date la urmarirea penala, motivate de imprejurarea ca unii dintre participanti deja fusesera condamnati si executasera pedeapsa, iar alti faptuitori beneficiasera de solutii de netrimitere in judecata si, deci, nu mai aveau interes in a adopta o conduita procesuala sincera.\"


19. Reclamantul a executat o parte din pedeapsa si a fost liberat conditionat la 7 aprilie 2010.


II. Dreptul si practica interne relevante


20. Dispozitiile relevante din Codul de procedura penala, in vigoare la epoca faptelor, sunt rezumate in Cauza Prajina impotriva Romaniei (nr. 5.592/05, pct. 26-27, 7 ianuarie 2014). In special, art. 327 alin. (3) era redactat astfel:


\"Daca ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibila, instanta dispune citirea depozitiei date de acesta in cursul urmaririi penale si va tine seama de ea la judecarea cauzei


21. Prezenta aparatorului invinuitului sau a inculpatului la efectuarea actelor de urmarire penala este prevazuta la art. 172 alin. (1) din Codul de procedura penala, ca si posibilitatea de a formula cereri sau de a depune precizari in scris. Absenta aparatorului nu impiedica efectuarea actului, daca exista dovada ca aparatorul a fost incunostintat de data si ora efectuarii actului. O modificare operata de Legea nr. 356/2006 cu privire la prezenta aparatorului doar la actele care \"implica audierea sau prezenta invinuitului sau a inculpatului\" a fost declarata neconstitutionala de Curtea Constitutionala . Prin Decizia din 20 noiembrie 2007, instanta constitutionala a considerat ca o astfel de modificare constituie o restrangere nejustificata a dreptului la aparare.


III. Temeiurile invocate din Conventie


I. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 6 A 1 si 3 lit. d) din Conventie


22. Reclamantul se plange ca procedura penala desfasurata impotriva sa nu a fost echitabila. El sustine, in special, nerespectarea dreptului sau de a solicita audierea in sedinta publica a unor martori ale caror depozitii au folosit la justificarea condamnarii sale, drept prevazut de art. 6 A 1 si 3 din Conventie, redactat dupa cum urmeaza:


\"Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil [...] a cauzei sale, de catre o instanta [...], care va hotari [...] asupra temeiniciei oricarei acuzatii penale indreptate impotriva sa.


[...]


3. Orice acuzat are, in special, dreptul: [...]


d. sa intrebe sau sa solicite audierea martorilor acuzarii si sa obtina citarea si audierea martorilor apararii in aceleasi conditii ca si martorii acuzarii; [...].\"


A. Cu privire la admisibilitate


23. Curtea constata ca acest capat de cerere nu este in mod vadit nefondat in sensul art. 35 A 3 lit. a) din Conventie si ca nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, il declara admisibil.


B. Cu privire la fond


1. Argumentele partilor


24. Reclamantul considera ca procedura penala desfasurata impotriva sa a fost inechitabila in masura in care nici el si nici avocatul sau nu au putut, in niciun moment din procedura, sa solicite audierea martorilor acuzarii. Ei nu au fost informati, in stadiul urmaririi penale, cu privire la data la care acesti martori au fost audiati. Acestia din urma nu au fost citati in instanta pentru a face declaratii; reclamantul se refera in special la sotii R. Acesta critica, de asemenea, utilizarea unor elemente de proba, mai ales declaratia lui R.G.G., examinate in cadrul unei proceduri la care nu a fost parte. Precizeaza, in cele din urma, ca a cerut in mod constant instantei sa citeze si sa asculte martorii acuzarii.


25. Guvernul considera ca procedura penala a fost echitabila in ansamblu si cu respectarea principiului contradictorialitatii si a celui al egalitatii armelor. In ceea ce priveste faza de urmarire penala, considera ca, incepand cu 1 mai 2003, data la care reclamantul a luat cunostinta de acuzatiile formulate impotriva sa, acesta putea sa participe la toate actele de urmarire penala; cu toate acestea, a parasit tara alegand sa nu foloseasca aceasta posibilitate si nici avocatul sau nu a formulat cereri in acest sens.


26. In ceea ce priveste procedura in fata instantelor, Guvernul sustine ca reclamantul a avut o ocazie potrivita de a lua cunostinta de toate probele depuse la dosar de celelalte parti si de a le comenta. Guvernul se refera, in special, la declaratiile incriminante pe care sotii R. si D.F. le-au facut in cadrul procedurii penale indreptate impotriva lor si pe care le-au confirmat in timpul urmaririi penale in speta. Acesta mai atrage atentia si ca, in primul ciclu procedural, avocatul ales de reclamant a fost prezent la audierea de catre instanta a principalilor martori . Mai mult, orice lacuna constatata in timpul acestui prim ciclu procedural a fost remediata atunci cand curtea de apel a admis recursul reclamantului prin Decizia din 20 aprilie 2005.


27. Cu privire la cel de-al doilea ciclu procedural, Guvernul considera ca, din motive obiective, instantele nu i-au audiat in calitate de martori pe sotii R., pe B.D.A. si pe F.L.S., noile lor domicilii nefiind identificate. In plus, nici reclamantul, nici avocatul sau nu au insistat ca ei sa fie audiati in procedura in prima instanta sau in apel; acest lucru ar fi reprezentat, in opinia Guvernului, o renuntare la dreptul de a solicita audierea acestor martori . In cele din urma, Guvernul observa ca aceasta condamnare a reclamantului nu s-a intemeiat exclusiv sau in mod decisiv pe depozitiile acestor martori, in masura in care alte probe (raportul de constatare tehnico-stiintifica, declaratiile reclamantului) au fost luate in considerare.


2. Motivarea Curtii


a) Principii generale relevante


28. Curtea face trimitere la principiile relevante cu privire la criteriile de apreciere a capetelor de cerere formulate in temeiul art. 6 A 1 si A 3 lit. d) din Conventie, in ceea ce priveste absenta martorilor la sedinta de judecata, astfel cum sunt expuse in hotararile Al-Khawaja si Tahery impotriva Regatului Unit (MC) (nr. 26.766/05 si 22.228/06, pct. 118-147, CEDO 2011) si Schatschaschwili impotriva Germaniei (MC) (nr. 9.154/10, pct. 100-131, CEDO 2015).


29. In Hotararea Schatschaschwili (citata anterior, pct. 107), Curtea a precizat ca, in conformitate cu principiile desprinse din hotararea Al-Khawaja si Tahery, citata anterior, examinarea compatibilitatii cu art. 6 A 1 si A 3 lit. d) din Conventie a unei proceduri in care declaratiile date de un martor care nu s-a prezentat si nu a fost audiat in timpul procesului sunt folosite ca probe cuprinde trei etape (ibidem, pct. 152). Curtea trebuie sa cerceteze:


(i) daca a existat un motiv temeinic care sa justifice absenta martorului si, in consecinta, admiterea cu titlu de proba a depozitiei sale (ibidem, pct. 119-125);


(ii) daca depozitia martorului absent a constituit temeiul exclusiv sau decisiv al condamnarii (ibidem, pct. 119 si 126-147);


(iii) daca exista elemente care pot sa compenseze, in special garantii procedurale solide, suficiente pentru a contrabalansa dificultatile provocate apararii ca urmare a admiterii unei asemenea probe si pentru a asigura caracterul echitabil al procedurii in ansamblu (ibidem, pct. 147).


30. Ar trebui insistat pe faptul ca lipsa unui motiv serios care sa justifice neprezentarea unui martor pentru acuzare constituie un element important in ceea ce priveste evaluarea caracterului echitabil de ansamblu al unui proces; un astfel de element este susceptibil sa incline balanta in favoarea constatarii potrivit careia a fost incalcat art. 6 A1 si 3 lit. d) (ibidem, pct. 113).


b) Aplicarea acestor principii in speta


31. In aceasta cauza, Curtea trebuie, prin urmare, sa verifice daca cele trei etape ale criteriului Al-Khawaja si Tahery - in ordinea data in aceasta hotarare - care sunt interdependente si, impreuna, sunt destinate pentru a stabili daca procedura penala in speta a fost, in ansamblu, echitabila (Schatschaschwili, citata anterior, pct. 118)


32. In ceea ce priveste prima etapa, Curtea observa ca, in cel de-al doilea ciclu procedural in urma caruia reclamantul a fost condamnat pentru trafic de droguri, instantele interne nu au ascultat patru dintre martorii indicati in rechizitoriul parchetului, mai exact, pe sotii R., pe B.D.A. si pe F.L.S. De asemenea, retine ca tribunalul i-a citat in mod legal si a emis mandate de aducere pentru a se asigura de prezenta lor (supra, pct. 14). Acestia nu s-au prezentat totusi, tribunalul observand in Sentinta din 4 mai 2006 ca sotii R. erau plecati din tara, noua lor adresa fiind necunoscuta (supra, pct. 16).


33. Curtea admite faptul ca, emitand mandate de aducere, instantele interne au confirmat absenta acestor martori de la adresa lor obisnuita, dar constata ca nu rezulta din dosar ca ar fi fost luate masuri concrete pentru a localiza noile lor adrese, cautandu-i activ sau, dupa caz, prin mecanismele de cooperare internationala in materie penala. De altfel, Guvernul nu a sustinut, in observatiile sale, ca ar fi fost luate astfel de masuri .


34. De aceea, Curtea apreciaza ca instanta de fond nu a invocat un motiv intemeiat care sa justifice neprezentarea celor patru martori si admiterea cu titlu de probe a depozitiilor acestora.


35. Cu privire la clarificarea aspectului daca depozitia martorilor absenti a constituit temeiul exclusiv sau decisiv al condamnarii reclamantului, Curtea observa ca, in Decizia din 21 februarie 2007, Inalta Curte a motivat aceasta condamnare prin declaratiile sotilor R. si ale S.G. si D.F., care fusesera condamnati anterior pentru aceste fapte, si a retinut ca acestea se coroborau cu declaratiile martorilor ascultati in timpul urmaririi penale (supra, pct. 18). Curtea deduce ca, in opinia Inaltei Curti, declaratiile sotilor R. erau decisive pentru a justifica condamnarea reclamantului si nu are niciun motiv pentru a pune la indoiala aceasta constatare. Curtea observa si ca Inalta Curte a mentionat declaratiile tuturor martorilor ascultati in timpul cercetarii penale, acestea confirmand declaratiile martorilor principali. Curtea deduce ca declaratiile celorlalti martori, intre care B.D.A. si F.L.S., au determinat intr-o anume masura condamnarea reclamantului, mai ales avand in vedere ca, data fiind natura faptelor de care reclamantul era acuzat, procurorii se sprijineau in primul rand pe marturii.


36. In aceste conditii, Curtea apreciaza ca depozitiile facute de martorii absenti au fost \"decisive\", adica in masura sa determine solutia cauzei.


37. In sfarsit, in privinta cercetarii daca au existat elemente care sa compenseze, mai ales garantii procedurale solide, suficiente pentru a contrabalansa dificultatile produse apararii, Curtea observa ca Guvernul acorda importanta faptului ca si depozitiile sotilor R. au fost facute in cadrul procedurii penale indreptate impotriva lor (supra, pct. 26). Curtea nu poate accepta totusi acest argument, in masura in care reclamantul nu a fost parte in aceasta procedura si nu a putut avea cunostinta de declaratiile facute in acest cadru (a se vedea, mutatis mutandis, Luca impotriva Italiei, nr. 33.354/96, pct. 41-42, CEDO 2001-II).


38. Curtea mai retine si argumentul Guvernului, conform caruia, in faza de urmarire penala, reclamantul putea sa participe la orice act al anchetei penale impotriva sa (supra, pct. 25). Totodata, observa ca Guvernul nu a sustinut ca reclamantul sau avocatul acestuia a fost informat corespunzator asupra datelor si orelor efectuarii diverselor acte de procedura, asa cum cerea de altfel art. 172 alin. (1) din Codul de procedura penala (supra, pct. 21). Curtea nu poate sa admita nici argumentele Guvernului conform carora, parasind teritoriul national, reclamantul a renuntat la dreptul sau de a solicita audierea acestor martori . Aceasta reaminteste ca renuntarea la drepturile garantate de art. 6 A 1 si 3 din Conventie trebuie sa fie stabilita fara echivoc si sa fie insotita de un minimum de garantii care corespund gravitatii sale (Poitrimol impotriva Frantei, 23 noiembrie 1993, pct. 31, seria A, nr. 277-A, si Aliykov impotriva Bulgariei, nr. 333/04, pct. 51, 3 decembrie 2009).


39. Curtea observa in continuare, ca, in primul ciclu procedural, toti martorii au fost audiati in prezenta avocatului ales de catre reclamant (supra, pct. 12). Totusi, Curtea subliniaza ca aceasta procedura a fost anulata prin Decizia curtii de apel din 20 aprilie 2005, care a retrimis cauza in fata tribunalului pentru ca reclamantul sa fie citat in mod legal (supra, pct. 13). Considera ca aceasta retrimitere nu este lipsita de consecinte pentru depozitiile facute in timpul acestui prim ciclu procedural. Curtea observa astfel ca, in cadrul celui de-al doilea ciclu procedural, numai tribunalul s-a referit o data la declaratia pe care R.A. o facuse in primul ciclu procedural (supra, pct. 16). In ceea ce priveste restul, atat tribunalul, cat si curtea de apel si Inalta Curte s-au referit, in principal, la declaratiile facute in timpul fazei de urmarire penala si le-au atribuit o anumita importanta (supra, pct. 16-18). In aceasta privinta, Curtea observa ca aceasta condamnare a reclamantului s-a intemeiat in special pe marturii si ca nu existau la dosar alte elemente de proba solide pentru a corobora aceste depozitii. Prin urmare, Curtea afirma ca audierea martorilor in timpul primului ciclu procedural, in prezenta avocatului ales de catre reclamant, nu i-a dat acestuia prilejul sa remedieze dificultatile cu care s-a confruntat apararea sa.


40. In consecinta, Curtea apreciaza ca instantele nationale nu au luat masuri compensatorii pentru a permite o apreciere echitabila si adecvata a credibilitatii acestor marturii (Gokbulut impotriva Turciei, nr. 7.459/04, pct. 70, 29 martie 2016).


41. Aceste elemente sunt suficiente Curtii pentru a concluziona ca a fost incalcat art. 6 A 1 si 3 lit. d) din Conventie .


II. Cu privire la celelalte pretinse incalcari


42. Reclamantul se plange, invocand in esenta art. 5 A 1 lit. c) din Conventie, de nelegalitatea privarii sale de libertate intre 2 si 6 mai 2003.


43. Or, Curtea retine ca acest capat de cerere a fost invocat la mai mult de 6 luni dupa expirarea masurii criticate de catre reclamant [Mujea impotriva Romaniei (dec.), nr. 44.696/98, 10 septembrie 2002].


44. Reiese ca acest capat de cerere este tardiv si trebuie respins in conformitate cu art. 35 A1 si 4 din Conventie .


III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie


45. In conformitate cu art. 41 din Conventie:


\"In cazul in care Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila.\"


A. Prejudiciu


46. Reclamantul pretinde, pentru prejudiciul material pe care l-ar fi suferit, suma de 29.179,59 lei, reprezentand veniturile pe care le-ar fi putut obtine in cazul in care nu ar fi fost obiectul procedurii penale in cauza. Acesta pretinde, de asemenea, suma de 497.000 euro (EUR), cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral.


47. Guvernul se opune acordarii acestor sume reclamantului.


48. Curtea nu constata nicio legatura de cauzalitate intre incalcarea constatata si prejudiciul material pretins si respinge aceasta cerere . In schimb, pronuntandu-se in echitate, considera ca trebuie sa i se acorde reclamantului suma de 2.400 EUR cu titlu de prejudiciu moral.


B. Cheltuieli de judecata


49. De asemenea, reclamantul solicita si rambursarea cheltuielilor de judecata efectuate, fara a preciza o cifra . Cu toate acestea, el trimite copiile celor doua facturi care atesta plata, prin avocatul sau, in fata Curtii a costurilor de traducere a observatiilor sale ca raspuns la cele ale Guvernului, precum si cheltuielile postale cu ocazia trimiterii observatiilor respective.


50. Guvernul observa ca reclamantul nu si-a cuantificat si detaliat cererea .


51. Curtea observa ca sumele solicitate de catre reclamant privesc expedierea observatiilor sale ca raspuns la cele ale Guvernului. Or, reclamantul a beneficiat de asistenta judiciara pentru a-si prezenta observatiile. Prin urmare, Curtea respinge aceasta cerere .


C. Dobanzi moratorii


52. Curtea considera necesar ca rata dobanzilor moratorii sa se intemeieze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, majorata cu trei puncte procentuale.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


In unanimitate,


C U R T E A:


1. declara cererea admisibila in ceea ce priveste capatul de cerere intemeiat pe art. 6 A 1 si 3 lit. d) din Conventie si inadmisibila pentru celelalte capete de cerere;


2. hotaraste ca a fost incalcat art. 6 A 1 si 3 lit. d) din Conventie;


3. hotaraste:


a) ca statul parat trebuie sa ii plateasca reclamantului, in termen de trei luni, suma de 2.400 EUR (doua mii patru sute de euro), plus orice suma ce poate fi datorata cu titlu de impozit, cu titlu de prejudiciu moral, care va fi convertita in moneda statului parat, la rata de schimb aplicabila la data platii;


b) ca, de la expirarea termenului mentionat si pana la efectuarea platii, aceste sume trebuie majorate cu o dobanda simpla, la o rata egala cu rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, aplicabila pe parcursul acestei perioade si majorata cu trei puncte procentuale;


4. respinge cererea de acordare a unei reparatii echitabile pentru celelalte capete de cerere .


Redactata in limba franceza, apoi comunicata in scris la 5 iulie 2016, in temeiul art. 77 A 2 si 3 din Regulamentul Curtii.


Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim, Colaborator \"MCP Avocati\"


Pronuntata de: CEDO


Citeşte mai multe despre:    cauza Serban contra Romaniei    incalcarea dreptului la un proces echitabil    neaudierea martorilor in prezenta inculpatului    trafic de droguri   



Comentează: Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Alte Speţe

Incalcarea dreptului la un proces echitabil. Citarea partilor la o alta adresa
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj - Decizie nr. 449 din data 06.03.2012



Articole Juridice

Relatia CEDO cu instantele nationale
Sursa: EuroAvocatura.ro