Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Dreptul la plata orelor suplimentare pentru invatatorii care se ocupa si de orele de educatie fizica

Dreptul la plata orelor suplimentare pentru invatatorii care se ocupa si de orele de educatie fizica

  Publicat: 06 Jan 2019       413 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Prin sentinta civila nr. 2437 pronuntata la data de 06.10.2016 de catre Tribunalul T__ in dosarul cu nr.x, a admis cererea de chemare in judecata formulata de S_ I__ al invatamantului P_ din Judetul T__ in reprezentarea membrilor de sindicat P_ I_, G_ M__, Or?o? N__ D_, R__ S_ L__, in contradictoriu cu paratul L_ T_ "Sf N_" D_.

Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
(Conversion) Operatiunea de schimbare a unui instrument financiar cu un altul, de obicei a obligatiunilor de corporatie sau a actiunilor preferentiale cu actiuni comune.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Diminuare de valoare; scadere a puterii de cumparare a monedei unei tari,
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Reglementate in sectiunea I, cap. I, t. III, C. proc pen., partea speciala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
In dreptul penal, continutul de baza al unei infractiuni este format dintr-un minimum de caracteristici ale elementelor infractiunii,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Constituţia Romāniei - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Efecte induse - Efecte secundare (colaterale) ale unui acord sau ale unei concentrari dintre cel putin doua intreprinderi, care afecteaza concurenta dintre ele, pe o alta piata relevanta decat cea vizata de intelegerea sau de concentrarea in cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

A obligat paratul L_ T_ "Sf N_" D_ sa plateasca membrilor de sindicat P_I_(...) drepturile salariale neacordate, rezultate din plata orelor de educatie fizica prestate peste norma didactica astfel, pentru fiecare reclamant in parte, pe o perioada de 3 ani anterior depunerii cererii de chemare in judecata si pana la data pronuntarii hotarari, respectiv pentru intervalul 25.01.x16, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei de la data Platii efective.

A obligat parata la plata dobanzii legale aferente acestor sume pe o perioada de 3 ani anterior depunerii cererii de chemare in judecata, adica din data de 25.01.2013 si pana la data Platii efective.

A obligat parata la remunerarea reclamantilor in sistem de plata cu ora a orelor de educatie fizica predate de reclamanti.

Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca, membrii reprezentati de sindicat sunt cadre didactice - invatatori/ institutori sau profesori in invatamantul liceal in cadrul paratei.

In anii scolari 2011-2015, reclamantii (invatatori/profesori pentru invatamantul primar) au predat orele de educatie fizica si sport, dupa cum rezulta din adeverintele prezentate, emise de unitatea scolara angajatoare, fara a fi remunerati suplimentar pentru aceasta activitate .

Potrivit dispozitiilor art. 263 alin. 7 din Legea nr. 1/2011 ,,In invatamantul primar, orele de educatie fizica prevazute in planurile de invatamant sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate``.

Metodologia cadru privind mobilitatea personalului didactic din invatamantul preuniversitar in anul scolar 2012-2013, anexa la OMECTS nr. 5560/2011 prevede la art. 12 alin. (4) ,,La invatamantul primar, orele de educatie fizica prevazute in planurile-cadru de invatamant sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate conform art. 263 alin. (7) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011``, iar la alin. (5) ,,In unitatile de invatamant in care, la nivel gimnazial, nu exista profesori de specialitate pentru predarea unei limbi moderne, a curriculum-ului de limba materna, a religiei, a educatiei plastice, a educatiei muzicale sau a educatiei fizice, consiliul de administratie al unitatii de invatamant decide, dupa consultarea responsabilului comisiei metodice/catedrei de specialitate, care dintre profesorii pentru invatamantul primar/institutorii, care fac dovada calificarii prin diploma de studii, pot preda aceste discipline in regim de plata cu ora. Orele respective se platesc in conformitate cu prevederile legale in vigoare``.

Art. 263 alin. 1 si 2 din Legea nr. 1/2011 dispune: ,,(1) Norma didactica in invatamantul preuniversitar cuprinde ore prevazute in planurile-cadru de invatamant la disciplinele corespunzatoare specializarii sau specializarilor inscrise pe diploma de licenta ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de competente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare inscris pe diploma. (2) Prin exceptie, in norma didactica prevazuta la alin. (1), se pot include si ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu mentinerea drepturilor salariale``.

Prevederi asemanatoare sunt cuprinse si in art. 8 din OMECTS nr. 5560/2011: ,,(1) Norma didactica a personalului didactic din unitatile de invatamant de predare-invatare, de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa, constituita conform art. 262 alin. (3) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cuprinde ore prevazute in planul de invatamant la disciplinele corespunzatoare specializarii sau specializarilor inscrise pe diploma/diplomele de licenta sau de absolvire, pe diploma/diplomele de absolvire a ciclului II de studii universitare de masterat, pe diploma de absolvire a unor programe de conversie profesionala pentru dobandirea unei noi specializari si/sau ocuparea de noi functii didactice sau pe diploma/diplomele/certificatul/certificatele de absolvire a unor cursuri postuniversitare, cu durata de cel putin un an si jumatate, aprobate de Ministerul educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului - studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, in profilul postului ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atesta obtinerea de competente de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare inscris pe diploma. Diplomele de absolvire a studiilor postuniversitare de masterat, diplomele de doctor si certificatele de absolvire a cursurilor de perfectionare postuniversitare nu se iau in considerare la stabilirea normei didactice. (2) Prin exceptie, in norma didactica predare-invatare-evaluare prevazuta la alin. (1) se pot include si ore la disciplinele stabilite prin prezenta Metodologie, cu mentinerea drepturilor salariale``.

Ordinul MECTS nu prevede insa, includerea orelor de educatie fizica in norma didactica a invatatorului/institutorului/profesorului pentru invatamantul primar, cu mentinerea drepturilor salariale. In situatia in care predarea orelor de educatie fizica din invatamantul primar nu se poate face de profesori cu studii de specialitate/institutori cu a doua specializare educatie fizica, ceea ce reprezinta exceptia de la regula, metodologia invocata dispune ca acestea sunt predate de invatatorul/institutorul/profesorul pentru invatamant primar de la clasa respectiva, fara a prevedea insa includerea in norma didactica a acestora, cu mentinerea drepturilor salariale.

Ca atare, se retine ca, desi art. 263 alin. 2 din Legea nr. 1/2011 prevede, cu titlu de exceptie, includerea in norma didactica a altor ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobata de Ministerul educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu mentinerea drepturilor salariale, in cazul orelor de educatie fizica nu se prevede prin metodologia mentionata ca acestea se includ in norma didactica a invatatorului/institutorului/profesorului pentru invatamantul primar de la clasa respectiva, cu mentinerea drepturilor salariale. Dimpotriva, in cazul orelor de educatie fizica, potrivit dispozitiilor legale anterior enuntate, regula este sa fie predate de profesori cu studii superioare de specialitate/institutori cu a doua specializare educatie fizica, fiind incluse in norma acestora sau prin plata cu ora ori prin cumul .

In cazul in care predarea orelor de educatie fizica din invatamantul primar nu se poate face de profesori cu studii de specialitate/institutori cu a doua specializare educatie fizica, se impune ca invatatorii/institutorii/profesorii pentru invatamantul primar de la clasa respectiva, care predau efectiv aceste ore, fara a le fi incluse in norma didactica, sa fie remunerati tot in sistem de plata cu ora, prin analogie cu plata orelor de limbi straine ori religie in invatamantul primar conform art. 12 alin. 1, 2, 3 din Ordinul nr. 5560/2011, ori cu plata orelor de limbi moderne, a religiei, a educatiei plastice, a educatiei muzicale sau a educatiei fizice in invatamantul gimnazial conform art. 12 alin. 5 din acelasi Ordin.

Cu privire la petitul 2 al actiunii, instanta de fond a constatat ca regimul juridic actual al dobanzilor este reglementat de Codul civil (art. 1530-1535) si de O.G. nr. 13/2011. Aceste acte normative reglementeaza doua categorii principale de dobanda, respectiv dobanda legala remuneratorie si dobanda penalizatoare/moratorie pentru obligatii banesti. Fiind reglementate de lege, cele doua categorii de dobanzi sunt dobanzi legale.

In intelesul O.G. nr. 13/2011, dobanda remuneratorie este dobanda datorata de debitorul obligatiei de a da o suma de bani la un anumit termen, calculata pentru perioada anterioara implinirii termenului scadentei obligatiei. Dupa cum se observa, dobanda remuneratorie reprezinta dobanda datorata de catre debitor cu titlu de pret al folosintei capitalului creditorului.

In schimb, dobanda penalizatoare este dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta. Asadar, dobanda penalizatoare are natura juridica de dauna moratorie, fiind datorata de catre debitor pentru neplata la scadenta a sumei de bani pe care trebuie sa o remita creditorului.

Art. 1535 Cod Civil statueaza: ``Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutarii. Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea intinderii prejudiciului se tine seama si de cheltuielile pe care creditorul le-a facut, intr-o limita rezonabila, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Creditorul are dreptul si la repararea prejudiciului nepatrimonial.``

Art. 1535 Cod Civil statueaza ca, in situatia in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul Platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu, la care face referire si art. 2 din O.G. nr. 13/2011.

In schimb, actualizarea creantelor, nu asigura repararea integrala a prejudiciului produs, avand o natura juridica diferita de aceea a dobanzii solicitate de reclamanti.

Actualizarea creantei cu indicele de inflatie reprezinta un calcul matematic, aplicabil in cazul unui fenomen specific economiei de piata, prin intermediul caruia se masoara gradul de depreciere a valorii banilor aflati in circulatie, adusi astfel la puterea lor de cumparare.

Scopul actualizarii fiind acela de a mentine valoarea reala a obligatiei monetare la data efectuarii Platii, aceasta se acorda cu titlu compensatoriu (damnum emergens).

Avand in vedere aceste considerente, actiunea a fost admisa si obligata parata sa plateasca membrilor de sindicat reclamanti, drepturile salariale neacordate, rezultate din plata orelor de educatie fizica prestate peste norma didactica astfel, pentru fiecare reclamant pe o perioada de 3 ani anterior depunerii cererii de chemare in judecata, adica 25.01.2013 si pana la data pronuntarii hotarari primei instante, respectiv 06.10.2016, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei de la data Platii efective.

A obligat parata la plata dobanzii legale pe o perioada de 3 ani anterior depunerii cererii de chemare in judecata, adica din data de 25.01.2013 si pana la data Platii efective.

A obligat parata la remunerarea reclamantilor in sistem de plata cu ora a orelor de educatie fizica predate de reclamanti.

A luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata

Impotriva sentintei civile a declarat apel paratul L_ T_ ``S_ N_``, prin care solicita admiterea cererii de apel, schimbarea in totalitatea a sentinta apelate si respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata si nelegala.

In motivare, paratul arata ca, prima instanta, a dispus obligarea acesteia la plata drepturilor salariale neacordate, rezultate din plata orelor de educatie fizica prestate peste norma didactica astfel, pentru fiecare reclamant in parte, pe o perioada de 3 ani anterior depunerii cererii de chemare in judecata si pana la dala pronuntarii hotararii judecatoresti, respectiv pentru intervalul 25.01.x16, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei la data Platii efective; plata dobanzii legale aferente acestor sume pe o perioada de 3 ani anterior depunerii cererii de chemare in judecata, din 25.01.2013 si pana la data Platii efective; remunerarea reclamantilor in sistem de plata cu ora a orelor de educatie fizica predate de reclamanti,

Astfel cum a aratat si primei instante, in sistemul de invatamant functiile didactice sunt, cu titlu de exemplu, cele prevazute la art. 247 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare;

"a) in educatia anteprescolara: educator-puericultor - se normeaza cate un post pentru fiecare grupa de copii: in institutiile cu program prelungii sau saptamanal, personalul didactic se normeaza pe ture;

b) in invatamantul prescolar; educator/educatoare, institutor/institutoare, profesor pentru invatamant prescolar - se normeaza cate un post pentru fiecare grupa de copii; in institutiile cu program prelungit sau saptamanal, personalul didactic se normeaza pe sure;

c) in invatamantul primar: invatator/invatatoare, institutor/institutoare, profesor pentru invatamant primar - se normeaza cate un post pentru fiecare clasa de elevi;

d) in invatamantul gimnazial, profesional, liceal si tertiar nonuniversitar: profesor, profesor de instruire practica, maistru-instructor" (.. .)

Prin urmare, spre deosebire de situatia personalului din invatamantul prescolar, gimnazial, postliceal, liceal etc. in invatamantul primar se normeaza pentru fiecare clasa de elevi un invatator, institutor, profesor pentru invatamantul primar, adica norma didactica nu se stabileste prin alocarea unui numar de ore pe saptamana, ci pentru fiecare clasa de elevi exista un cadru didactic (invatator, institutor, profesor pentru invatamantul primar).

Astfel, in conformitate cu prevederile art. 262 alin. (I) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare:

``1) Activitatea personalului didactic de predare se realizeaza intr-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe saptamana, si cuprinde:

a) activitati didactice de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de invatamant;

b) activitati de pregatire metodico-stiintifica;

c) activitati de educatie, complementare procesului de invatamant: mentorat, scoala dupa scoala, invatare pe tot parcursul vietii.

d) activitati de dirigentie ".

Potrivii alin. (3) al art. 262 din Legea nr. 1/2011, norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa reprezinta numarul de ore corespunzator activitatilor prevazute la alin. (1) iii. a) si se stabileste dupa cum urmeaza:

a) un post de educator/educatoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru invatamantul prescolar pentru fiecare grupa cu program normal, constituita in educatia timpurie;

b) un post de invatator/invatatoare sau de institutor/ institutoare ori de profesor pentru invatamantul primar pentru fiecare clasa din invatamantul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;

c) 18 ore pe saptamana pentru profesorii din invatamantul secundar si tertiar non-universitar, pentru profesorii din unitatile si clasele cu program integrat si suplimentar de arta si sportiv, precum si din unitatile cu activitati extrascolare si din centrele sau cabinetele de asistenta psihopedagogica;

d) 24 de ore pe saptamana pentru profesorii de instruire practica si maistrii-instructori (...).

instanta de fond nu a avut in vedere faptul ca profesorii din invatamantul primar sunt angajati pe un post (care presupune 8 ore de lucru/zi, respectiv 40 ore/saptamana) in care sunt incluse toate activitatile specifice prevazute de lege si planurile-cadru de invatamant, fiind evident ca acestia nu trebuie sa fie platiti separat pentru orele de educatie fizica pe care le-au efectuat cu elevii din clasa acestui caracter ope legis. D__ acest moment, creditorul poate cere debitorului executarea . Or, in cauza de fata care se circumscrie notiunii de jurisdictie a muncii, hotararea judecatoreasca de prima instanta este executorie prin efectul legii de la pronuntare art. 488 alin. (I) pct.2 Cod procedura civila .

In eventualitatea in care ar fi admis acest capat de cererea, parata nu avea temei legal in baza caruia sa faca plata dobanzii legale pe ultimii 3 ani.

Astfel, parata a procedat in mod corect in ceea ce priveste acordarea tuturor drepturilor salariate ale reclamantilor si a aplicat intocmai prevederile legale in vigoare.

In drept, parata si-a intemeiat cererea de apel pe dispozitiile art. 214 din Legea nr. 62/2011, art. 466 si urm. din Codul de procedura civila art. 205 si urm, art. 247 lit. (c), art. 262 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 1/2011.

Prin intampinare, reclamantul S_ I__ al invatamantului P_ din Judetul T__, in numele membrilor de sindicat a aratat ca apelul este nefondat.

Reclamantul a sustinut, referitor la primul motiv de apel, ca: in primul rand, din dispozitiile invocate de parata (o parte fiind citate din cuprinsul actiunii) nu rezulta sub nici o forma ideea pe care incearca aceasta sa o acrediteze - anume ca ``se normeaza un post pentru fiecare clasa, adica pentru toate orele, inclusiv pentru orele de educatie fizica".

Achiesarea la pozitia paratei, ar insemna ca invatatorul/profesorul pentru invatamant primar al clasei ar trebui sa predea inclusiv orele de LIMBI STRAINE si de RELIGIE.

Ori, art. 18 alin. (3) din Legea educatiei nationale prevede: ``(3) Disciplina Religie poate fi predata numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi abilitat in baza protocoalelor incheiate intre Ministerul educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si cultele religioase recunoscute oficial de stat ."

De asemenea, art. 263 alin. (5) din lege - citat in cuprinsul actiunii - prevede:``(5j Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate, in conditiile prezentei legi, de profesorii pentru invatamantul primar de la clasa respectiva, daca fac dovada calificam prin diploma de studii sau prin certificatul de competenta si sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi straine din invatamantul primar pot fi predate si de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse in norma acestora, sau prin plata cu ora. (...)"

Deci, nici orele de religie, nici cele de limbi straine nu se predau de catre invatator/profesorul pentru invatamant primar (cu exceptia situatiei in care acesta din urma profesorul, nu invatatorul - are calificare prin diploma de studii).

Mai mult alin. (7) al aceluiasi art. 263 prevede expres : ``(7) in invatamantul primar, orele de educatie fizica prevazute in planurile de invatamant sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate" si, nu de invatatorul/profesorul pentru invatamant primar al clasei, deoarece nu are studii superioare de specialitate, astfel cum prevede legea .

Este, deci evident, faptul ca legiuitorul a scos complet din obligatia de predare a invatatorului/profesorului pentru invatamant primar al clasei orele de educatie fizica (ca si pe cele de religie si educatie fizica), ceea ce nu inseamna ca i s-a diminuat si timpul de munca de 40 de ore pe saptamana - timp de munca ce se compune, Asa cum a aratat si parata din toate activitatile prevazute la art. 262 alin. (1) din lege

In consecinta, in situatiile exceptionale in care invatatorul/profesorul pentru invatamant primar al clasei desfasoara orele de educatie fizica, devin incidente dispozitiile art. 15 alin. 93) din contractul colectiv de munca - Art. 15 (3) Orele de educatie fizica predate de invatatori, institutori si profesori pentru invatamant primar, care nu sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate, pot fi remunerate in sistem de plata cu ora, ca personal necalificat.

Interpretarea data de apelanta nu face decat sa goleasca de continut dispozitiile Legii educatiei nationale si sa lipseasca de efect prevederile contractelor colective de munca la nivel de sector de activitate

Este evident ca orele de educatie fizica sunt o prestatie suplimentara, care excede obligatiei de predare a invatatorului/profesorului pentru invatamant primar al clasei si se impun a fi remunerate ca atare, ipoteza contrara nu se poate accepta, pentru ca ar echivala cu o incalcare a dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie . Aceasta deoarece, in virtutea respectarii principiului statului de drept si al principiului constitutional al suprematiei legii consacrat la art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala, pentru eliminarea oricaror tendinte de reglementare a unor drepturi pur formale, plata orelor respective se impune, pentru ca dreptul salariatilor, reglementat de o lege organica, sa nu devina doar o obligatie lipsita de continut .

In plus, trebuie data eficienta si dispozitiilor contractelor colective aplicabile, obligatorii in intregul sector de activitate invatamant preuniversitar, potrivit art. 133 alin. (1) lit. c) si art. 148 din Legea dialogului social si art. 14 din contract, dar si in raport de art. 41 alin. (5) din Constitutie - sens in care s-au pronuntat instantele din intreaga tara (inclusiv inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Deciziile civile nr 3201/25 06.2008 (dosar nr. x/2/2006), nr x.01.2008 (dosar nr. x), nr. 3126/05 06 2009 (dosar nr. x) si nr. 5101/01.11.2011 (dosarul nr. x).

A evidentiat si faptul ca dintotdeauna invatatorul a predat in cadrul postului orele de educatie fizica, pentru care era considerat calificat potrivit pregatiri sale profesionale si pentru care era platit suplimentar".

Totodata, nu a inteles la ce se refera parat prin termenul ``dintotdeauna" din moment ce, ulterior modificarilor operate in anul 2007 in textul Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (citate de noi in cuprinsul actiunii), in mii de litigii din intreaga tara, tribunalele si curiile de apel (inclusiv cele din Judetul T__) au obligat unitatile de invatamant la plata diferentelor salariale cuvenite invatatorilor care au predate orele de educatie fizica, in regim de plata cu ora

De altfel, in sensul temeiniciei pretentiilor reclamantului din cererea de chemare in judecata ce face obiectul prezentului dosar s-au pronuntat si alte instante din tara in spete similare, Asa cum am aratat in actiune si cum am demonstrat prin inscrisurile de la dosar

In plus, apelantul a ignorat inclusiv practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care, Decizia nr. 32/24.10.2016, a statuat. ``in interpretarea dispozitiilor art. 262 alin (1) lit. a) si alin (3) lit. b), art. 263 alin. (1), alin. (2) si alin. (7) din Legea nr 1/2011, precum si a dispozitiilor art. 8, art. 12 alin.(4) si alin. (5) din Ordinul nr 5560/2011, art. 8 din Ordinul nr 6239/2012, art. 8 din Ordinul nr. 5451/2013 si art. 8 din Ordinul nr 4895/2014, orele de educatie fizica efectuate de invatatori sau de profesori pentru invatamantul primar nu se cuprind in norma didactica a acestora si se platesc, separat, cu ora "

Invedereaza instantei faptul ca dispozitiile Legii educatiei nationale la care a facut referire Inalta Curte se regasesc citate si in cuprinsul cererii noastre de chemare in judecata . De asemenea, dispozitiile ordinelor de ministru invocate, reitereaza, in esenta, prevederile Legii, ordinele in cauza avand ca obiect de reglementare miscarea personalului didactic din invatamantul preuniversitar.

Pentru toate aceste considerente, apreciaza ca se impune respingerea motivului de apel privitor la plata contravalorii celor 2 de educatie fizica ore/saptamana .

Referitor la motivul de apel privind plata dobanzilor este, de asemenea, nefondat.

Faptul ca prin OUG nr 57/2015 legiuitorul a obligat institutiile publice sa plateasca dobanzi pentru sumele dispuse de instanta de la data la care hotararea judecatoreasca a ramas executorie este un beneficiu, iar nu o limitare a dreptului de a cere dobanzi in termenul legal de prescriptie de 3 ani

In conditiile in care prejudiciul este evident, se impune repararea acestuia, lucru ce nu poate fi realizat decat tot de aceia obligati la executarea sentintei initiale - angajatorul (unitatea de invatamant) si finantatorul (autoritatile administratiei publice locale).

In plus, parata a ignorat si Decizia nr. 2/17.02.2014 (dosar nr. 21/2013), prin care

Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat: ``in aplicarea dispozitiilor art. 1082 si art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii, sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariate personalului din sectorul bugetar (...)". in mod similar s-a pronuntat instanta suprema si prin Decizia nr. 21/2015 (Monitorul Oficial nr. 743/05 10 2015). Ambele decizii sunt obligatorii potrivit art. 517 alin. (4) Cod de procedura civila.

In acelasi sens este si practica unitara a instantelor, care in mod constant au acordat atat actualizarea cu rata inflatiei, cat si daune-interese sub forma dobanzilor.

In aceste conditii, reclamantul apreciaza ca acordarea dobanzii legale se impune pentru neplata la scadenta a sumei datorate, creditorii (membrii de sindicat care au prestat orele de educatie fizica) fiind privati de folosirea sumei de bani cuprinse de la data scadentei Daunele-interese moratorii (dobanda legala) reprezinta o sanctiune pentru intarzierea la plata a unor obligatii, dispuse - in cazul de fata - prin lege si contractul colectiv de munca in sarcina angajatorului.

Reclamantul si-a intemeiat intampinarea in drept invocand art. 471 alin. (5) raportat la art. 205, art. 517 alin. (4) NCPC, art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011, art. 18 alin. (3), art. 262 si art. 263 alin. (1), (4), (5) si (7) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, ale art. 42 alin. (1), art. 43 alin (1) lit. b), art. 44 alin. (3), (41), (42), art. 51 alin. (12) si art. 136 din Legea nr. 128/1997, art. 10 alin. (2) din Anexa nr. 5 - Capitolul I la Legea nr. 63/2011, ale art. 2 din OG nr. 13/2011, ale art. 1530, art. 1531 si art. 1535 din Noul Cod civil, ale art. 14 si 15 alin. (3) din C.C.M U.N.S.A.I.P., precum si ale art. 1 alin. (5) si art. 41 alin (5) din Constitutia Romaniei.

Analizand sentinta apelata, in raport de motivele invocate si de dispozitiile art. 476 si urm. Cod procedura civila, Curtea ca prima instanta a facut o corecta aplicare a dispozitiilor legale incidente in speta, apelul urmand a fi respins ca nefondat, pentru urmatoarele considerente:

Potrivit art. 263 alin. 7 din Legea nr. 1/2011, ``In invatamantul primar, orele de educatie fizica prevazute in planurile de invatamant sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate``.

Totodata, in conformitate cu art. 262 din aceeasi lege, ``activitatea personalului didactic de predare se realizeaza intr-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe saptamana, si cuprinde:

a) activitati didactice de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de invatamant;

b) activitati de pregatire metodico-stiintifica;

c) activitati de educatie, complementare procesului de invatamant: mentorat, scoala dupa scoala, invatare pe tot parcursul vietii;

d) activitati de dirigentie.``

Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa reprezinta numarul de ore corespunzator activitatilor prevazute la alin. (1) lit. a) si se stabileste astfel: un post de profesor pentru invatamantul primar pentru fiecare clasa din invatamantul primar.

fata de dispozitia imperativa a art. 263 alin. 7 mai sus citat, orele de educatie fizica nu puteau intra in atributiile intimatilor membri ai sindicatului reclamant, prin urmare nici in norma didactica in niciuna dintre formele in care aceasta se prezinta, conform art. 262 din lege.

Cu toate acestea, din motive independente de vointa intimatilor reclamanti, sarcina efectuarii orelor de educatie fizica le-a fost impusa de angajator-unitatea de invatamant, imprejurare recunoscuta de angajator prin adeverintele aflate la filele nr.11-13 dosar fond .

Este evident ca intimatilor reclamanti le-a fost impusa aducerea la indeplinire a unor atributii care nu le reveneau, astfel ca munca depusa trebuie remunerata corespunzator de catre angajator .

Faptul ca intimatii nu sunt calificati pentru a efectua educatia fizica, astfel cum impune art. 263 alin. 7 din Legea nr. 1/2011 nu poate avea consecinte asupra pretentiilor acestora, deoarece ei au prestat munca la cererea angajatorului si cu acest titlu, iar in planul situatiei scolare a elevilor munca prestata de intimati a produs efecte .

Pentru aceste motive, in temeiul art. 480 Cod procedura civila, Curtea va respinge apelul si va mentine sentinta apelata.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:

Respinge apelul formulat de paratul L_ T_ S_ N_ D_ impotriva sentintei civile nr. 2437/06.10.2016, pronuntata de catre Tribunalul T__ in dosarul nr. x.

Definitiva


Pronuntata de: Curtea de Apel Timisoara - Secia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr.4/2017, in sedinta publica din 10 ianuarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Munca suplimentara invatamant    Plata ore suplimentare invatatori    Invatator educatie fizica salariu    Salariu a doua specializare profesor    Norma didactica scoala sport



Comentează: Dreptul la plata orelor suplimentare pentru invatatorii care se ocupa si de orele de educatie fizica
Alte Speţe