Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Decizia nr. 630/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Codul de procedura civila

Decizia nr. 630/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Codul de procedura civila

  Publicat: 08 Jul 2019       109 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 558 din 08.07.2019

A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
A fost promulgat la 11.09.1865
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 906 alin. (2) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de M.A.P. in Dosarul nr. XXXX/301/2014 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila, exceptie care constituie obiectul Dosarului nr. 1.513D/2016 al Curtii Constitutionale.
2. Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 20 septembrie 2018, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand Curtea, in temeiul prevederilor art. 57 si art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai buna studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, a amanat pronuntarea pentru data de 26 septembrie 2018 si apoi 9 octombrie 2018, data la care a pronuntat prezenta decizie .


C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
3. Prin Incheierea din 15 iunie 2016, pronuntata in Dosarul nr. XXXX/301/2014, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 906 alin. (2) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de M.A.P. intr-o cauza avand ca obiect solutionarea apelului pe care autorul exceptiei, in calitate de creditor, l-a declarat impotriva incheierii prin care Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti i-a respins cererea pe care a formulat-o in scopul obligarii debitorului sau la plata de penalitati pentru neexecutarea unei obligatii de a face.
4. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia critica, in esenta, faptul ca impotriva incheierii pronuntate de instanta de executare prin care este respinsa cererea creditorului de aplicare a amenzii civile pentru obligatiile de a face care nu pot fi duse la indeplinire decat de catre debitor (angajator, in speta), creditorul (salariatul creditor al obligatiilor) nu are deschisa nicio cale de atac. In opinia sa, cererea de aplicare a amenzii civile nu este altceva decat o prelungire a cererii de incuviintare a executarii silite si, prin urmare, daca impotriva unei solutii de respingere a cererii de incuviintare a executarii legea ofera creditorului calea de atac a apelului [art. 665 alin. (6) din Codul de procedura civila], restrictionarea accesului la o cale de atac in actiunea de aplicare a amenzii civile este o masura inegala, care produce un prejudiciu a carui reparare nu ar mai fi posibila, iar dreptul la un proces echitabil nu ar mai fi decat o iluzie.
5. Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Considera, in sustinerea acestei opinii, ca instituirea caracterului definitiv al incheierii prin care instanta se pronunta asupra cererii de aplicare de penalitati este in deplina concordanta cu finalitatea reglementarii, fiind vorba de o procedura in materia executarii silite, caracterizata prin celeritate. Prin aceasta nu se incalca prevederile constitutionale, intrucat accesul liber la justitie nu inseamna accesul la toate caile de atac si, deci, la toate gradele de jurisdictie, legiuitorul fiind suveran in a limita, pentru ratiuni impuse de specificul domeniului supus reglementarii, un atare acces.
6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
7. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, aratand, in esenta, ca prevederile de lege criticate nu afecteaza dreptul la aparare al partii si nu ingradesc accesul liber la justitie in formele si modalitatile prevazute de lege.
8. Avocatul Poporului considera ca prevederile de lege criticate sunt constitutionale, precizand ca ratiunea pentru care legiuitorul a consacrat caracter definitiv al incheierii prin care instanta se pronunta asupra cererii de aplicare de penalitati este aceea a celeritatii ce se justifica in aceasta etapa procesuala, fiind in deplina concordanta cu materia executarii silite.
9. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
10. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
11. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta, potrivit incheierii de sesizare, prevederile art. 906 alin. (2) din Codul de procedura civila, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, care au urmatorul continut normativ. Din dosarul cauzei rezulta ca exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata in cursul solutionarii apelului pe care autorul acesteia, in calitate de creditor, l-a introdus impotriva incheierii prin care i s-a respins cererea de aplicare de penalitati in cuantum de 1% pe zi de intarziere pentru neexecutarea de catre debitorul acestuia a obligatiei de plata a unei sume determinate de bani . Or, prevederile art. 906 alin. (2) din Codul de procedura civila, indicate in cauza de fata ca obiect al exceptiei, au in vedere ipoteza in care obligatia nu este evaluabila in bani . Acest text de lege contine explicit solutia legislativa criticata de autorul exceptiei, constand in caracterul definitiv al incheierii la care dispozitia normativa amintita se refera. Prevederile art. 906 alin. (3), indicate ca obiect al exceptiei, desi nu mentioneaza expres caracterul definitiv al incheierii, se interpreteaza coroborat cu cele ale art. 906 alin. (2) din Codul de procedura civila.
12. Prin urmare, obiect al exceptiei il reprezinta, in realitate, prevederile art. 906 alin. (3) coroborat cu art. 906 alin. (2) din Codul de procedura civila, avand in vedere si faptul ca solutia legislativa criticata este similara pentru ambele ipoteze normative cuprinse in alin. (2) si alin. (3) ale art. 906 din Codul de procedura civila, astfel incat criticile formulate de autorul exceptiei cu privire la alin. (2) din art. 906 pot fi translatate la alin. (3) al aceluiasi articol . Prevederile art. 906 alin. (2) si (3) din Codul de procedura civila au urmatoarea redactare:
"(2) Cand obligatia nu este evaluabila in bani, instanta sesizata de creditor il poate obliga pe debitor, prin incheiere definitiva data cu citarea partilor, sa plateasca in favoarea creditorului o penalitate de la 100 lei la 1.000 lei, stabilita pe zi de intarziere, pana la executarea obligatiei prevazute in titlul executoriu.
(3) Atunci cand obligatia are un obiect evaluabil in bani, penalitatea prevazuta la alin. (2) poate fi stabilita de instanta intre 0,1% si 1% pe zi de intarziere, procentaj calculat din valoarea obiectului obligatiei."
13. In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constitutie cuprinse in art. 21 alin. (1) si (3) care statueaza cu privire la dreptul de acces liber la justitie si la un proces echitabil si in art. 24 care garanteaza dreptul la aparare. Prin raportare la dispozitiile art. 20 din Constitutie, invoca si art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
14. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca autorul acesteia a invocat neexecutarea de catre societatea la care este angajat a obligatiei de a achita o anumita suma de bani reprezentand impozite pe salariu pe care aceasta ar fi fost obligata, printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, sa le retina la sursa din salariul brut si sa le vireze la bugetul de stat, pentru salariul pe care in mod nelegal nu l-a platit autorului exceptiei, ca urmare a unei decizii de sanctionare si de suspendare din functie a acestuia.
15. Curtea observa ca textele de lege criticate fac parte din capitolul IV - "Executarea silita a altor obligatii de a face sau a obligatiilor de a nu face" al titlului III - "Executarea silita directa" din cartea V - "Despre executarea silita" a Codului de procedura civila. Dispozitiile art. 906, cu denumirea marginala "Aplicarea de penalitati", prevad la alin. (1) ca, daca in termen de 10 zile de la comunicarea incheierii de incuviintare a executarii, debitorul nu executa obligatia de a face sau de a nu face, care nu poate fi indeplinita prin alta persoana, acesta poate fi constrans la indeplinirea ei, prin aplicarea unor penalitati, de catre instanta de executare . Art. 906 alin. (2) prevede ca, atunci cand obligatia nu este evaluabila in bani, instanta sesizata de creditor il poate obliga pe debitor, prin incheiere definitiva data cu citarea partilor, sa plateasca in favoarea creditorului o penalitate de la 100 lei la 1.000 lei, stabilita pe zi de intarziere, pana la executarea obligatiei prevazute in titlul executoriu. Alin. (3) al aceluiasi articol prevede acelasi caracter definitiv al incheierii pentru situatia in care obligatia are un obiect evaluabil in bani, cand penalitatea prevazuta la alin. (2) poate fi stabilita de instanta intre 0,1% si 1% pe zi de intarziere, procentaj calculat din valoarea obiectului obligatiei.
16. Autorul exceptiei critica, in esenta, lipsa vreunei cai de atac impotriva incheierii pronuntate de instanta in situatiile de la art. 906 alin. (2) si (3).
17. Referitor la caracterul definitiv al incheierii prin care instanta de executare a constrans debitorul la executarea obligatiei prin aplicarea de penalitati pentru neexecutarea acesteia, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat prin prisma pretinsei nesocotiri a dreptului la un proces echitabil si a ingradirii dreptului de acces liber la justitie, constatand, prin raportare la dispozitiile art. 21 si art. 24 din Legea fundamentala, conformitatea cu textele constitutionale mentionate a prevederilor de lege care il consacra. Prin Decizia nr. 272 din 27 aprilie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 571 din 18 iulie 2017, Curtea a remarcat faptul ca solutia legislativa criticata si in prezenta cauza, intr-o reglementare similara, se regasea in cuprinsul art. 5803 din Codul de procedura civila din 1865, iar aceste prevederi au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 249 din 19 februarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 163 din 17 martie 2009, Decizia nr. 720 din 17 iunie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008, sau Decizia nr. 893 din 10 iulie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 578 din 31 iulie 2008, Curtea a constatat ca finalitatea reglementarii criticate consta in determinarea debitorului rau-platnic de a executa obligatia la care este tinut in temeiul unui titlu executoriu, prin aplicarea unei amenzi civile stabilite pe zi de intarziere pana la data executarii. Prin exercitarea acestei constrangeri cu caracter pecuniar se urmareste contracararea manoperelor abuzive care tind la tergiversarea indeplinirii obligatiilor asumate de debitor, in vederea asigurarii celeritatii, ca exigenta imperativa a executarii silite. Asa fiind, ar fi ilogic si contrar finalitatii urmarite ca incheierea de obligare a debitorului la plata amenzii civile sa fie supusa unor cai de atac. Consacrarea caracterului irevocabil (in prezent definitiv) al acestei incheieri este, deci, in deplina concordanta cu scopul reglementarii, fara ca prin aceasta sa se incalce prevederile art. 21 din Constitutie .
18. In deciziile citate, criticile de neconstitutionalitate au fost insa formulate din perspectiva debitorilor obligati la plata penalitatilor pentru neexecutarea obligatiilor ce le incumbau, fiind pus in discutie caracterul definitiv al incheierii de admitere a cererii de obligare la plata de penalitati. In cauza de fata se pune problema dreptului creditorului de a contesta incheierea prin care i-a fost respinsa cererea introdusa in acest scop.
19. Sub acest aspect, Curtea constata ca cererea de aplicare de penalitati reprezinta o procedura accesorie procedurii executarii silite pornite in vederea realizarii obligatiei stabilite prin hotarare judecatoreasca sau printr-un alt titlu executoriu si care nu se aduce la indeplinire de bunavoie. Aplicarea unor penalitati de catre instanta de executare reprezinta, potrivit art. 906 alin. (1) din Codul de procedura civila, o modalitate de constrangere a debitorului care, in termen de 10 zile de la comunicarea incheierii de incuviintare a executarii, nu executa obligatia de a face sau de a nu face care nu poate fi indeplinita prin alta persoana . Neavand un caracter autonom in raport cu procedura executarii silite, cererea de aplicare de penalitati nu poate fi solutionata decat in cadrul acesteia. Ca atare, solutionarea acestei cereri nu poate forma obiectul unui proces distinct, pentru desfasurarea caruia legiuitorul sa instituie garantiile specifice unui proces echitabil, inclusiv sub aspectul existentei unor cai de atac. De aceea, caracterul definitiv al incheierii de respingere a cererii de aplicare de penalitati nu contravine art. 21 din Constitutie care consacra dreptul de acces liber la justitie si la un proces echitabil, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala statuand in mod constant ca accesul liber la justitie nu inseamna accesul la toate caile de atac si, prin urmare, la toate gradele de jurisdictie, iar legiuitorul este suveran in a limita un atare acces, pentru ratiuni impuse de specificul domeniului supus reglementarii.
20. De altfel, Curtea retine ca, prin Decizia nr. 73 din 16 octombrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 914 din 22 noiembrie 2017, si Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat asupra problemei aduse in discutie de autorul prezentei exceptii si a decis ca "incheierea de solutionare a cererii de obligare la plata de penalitati pe zi de intarziere a debitorului unei obligatii de a face sau a nu face, evaluabile in bani, care nu poate fi indeplinita prin alta persoana, este definitiva, indiferent de solutia adoptata de instanta de executare, respectiv de admitere sau de respingere a cererii creditorului". In sustinerea caracterului definitiv al acestei incheieri inclusiv din perspectiva creditorului, Inalta Curte a precizat ca "nu ar putea fi retinut un argument de necesitate a protejarii drepturilor procesuale ale creditorului in etapa executarii silite - intrucat interpretarea potrivit careia incheierea de respingere a cererii de acordare a penalitatilor in baza art. 906 alin. (2) din Codul de procedura civila ar fi susceptibila de apel este una doar aparent in favoarea acestuia - deoarece, in acest caz, legiuitorul a dat prioritate principiului celeritatii executarii silite, ca cerinta imperativa a acestei etape procesuale".
21. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de M.A.P. in Dosarul nr. XXXX/301/2014 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila si constata ca dispozitiile art. 906 alin. (3) coroborat cu art. 906 alin. (2) din Codul de procedura civila sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.


Pronuntata in sedinta din data de 9 octombrie 2018.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Codul de Procedura Civila    Penalitati de intarziere    Executare silita    Dreptul la aparare    Dreptul la un proces echitabil



Comentează: Decizia nr. 630/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Codul de procedura civila
Alte Speţe

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Constitutionalitatea judecarii cererii de recuzare de catre insisi colegii judecatorului recuzat
Pronuntaţă de: Decizia Curtii Constitutionale nr. 366 din 28 mai 2019

Decizia CCR nr. 418/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 318/2019 - admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 317/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind organizarea si functionarea politiei judiciare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 209/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din OUG 44/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 263/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 349/2002
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu