Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Decizia nr. 202/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 906 alin. (2)-(4) din Codul de procedura civila

Decizia nr. 202/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 906 alin. (2)-(4) din Codul de procedura civila

  Publicat: 09 Jul 2019       689 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 562 din 09.07.2019

A fost promulgat la 11.09.1865
Totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei tari.
Prevazute in sectiunea II, cap.II, t.IX, C. proc. pen., partea generala;
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei tari.
Prevazute in sectiunea II, cap.II, t.IX, C. proc. pen., partea generala;
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei tari.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei tari.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In considerarea unei anumite persoane, expresie latina care defineste actele juridice la incheierea carora elementul determinant l-au constituit aptitudinile,
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Indatorire a debitorului intr-un raport de obligatie,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen care defineste creanta
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
A fost promulgat la 11.09.1865
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice pâna la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dobânditorul subsecvent
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Creditor a carui creanta este garantata prin gaj, adica printr-un drept real accesoriu avand ca obiect unul sau mai multe bunuri mobile pe care titularul dreptului de creanta le poate executa cu prioritate,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei tari.
Totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei tari.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 906 alin. (2) - (4) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Comisia locala de fond funciar Barnova in Dosarul nr. XXXX/245/2017 al Judecatoriei Iasi - Sectia civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXXD/2017.


2. La apelul nominal lipsesc partile . Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Presedintele dispune a se face apelul si in dosarele nr. YYYYD/2017, nr. ZZZZD/2017 si nr. AAAAD/2018, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilorart. 906 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de I.I. in Dosarul nr. XXXXX/280/2016 al Judecatoriei Pitesti - Sectia civila, ale art. 906 alin. (2) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Ministerul Afacerilor Interne in Dosarul nr. YYYY/299/2015* al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila, si ale art. 906 alin. (2) din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Comisia locala de fond funciar Baia si primarul comunei Baia in Dosarul nr. ZZZZ/227/2017 al Tribunalului Suceava - Sectia I civila.
4. La apelul nominal lipsesc partile . Procedura de citare este legal indeplinita.
5. Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu masura conexarii dosarelor. Curtea, avand in vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate in dosarele sus-mentionate, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. YYYYD/2017, nr. ZZZZD/2017 si nr. AAAAD/2018 la Dosarul nr. XXXXD/2017, care a fost primul inregistrat.
6. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate, aratand totodata ca instanta constitutionala a constatat, in precedent, constitutionalitatea dispozitiilor legale criticate.


C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
7. Prin Incheierea din 17 mai 2017, pronuntata in Dosarul nr. 8.832/245/2017, Judecatoria Iasi - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 906 alin. (2)-(4) din Codul de procedura civila. Exceptia a fost invocata de Comisia locala de fond funciar Barnova intr-o cauza avand ca obiect solutionarea cererii de obligare la plata unei sumei datorate cu titlu de penalitati.
8. Prin Incheierea din 4 mai 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXXX/280/2016, Judecatoria Pitesti - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 906 din Codul de procedura civila. Exceptia a fost invocata de I.I. intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei cereri de acordare a penalitatilor.
9. Prin Incheierea din 3 octombrie 2017, pronuntata in Dosarul nr. YYYY/299/2015*, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 906 alin. (2) din Codul de procedura civila. Exceptia a fost invocata de Ministerul Afacerilor Interne intr-o cauza avand ca obiect solutionarea apelului formulat impotriva unei sentinte prin care s-a admis in parte cererea de obligare la plata sumei datorate cu titlu de penalitati.
10. Prin Decizia nr. 1.352 din 12 noiembrie 2018, pronuntata in Dosarul nr. ZZZZ/227/2017, Tribunalul Suceava - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 906 alin. (2) din Codul de procedura civila. Exceptia a fost invocata de Comisia locala de fond funciar Baia si primarul comunei Baia intr-o cauza avand ca obiect solutionarea apelului formulat impotriva unei sentinte civile prin care s-a admis cererea de obligare la plata unei sume datorate cu titlu de penalitati.
11. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca lipsa unei cai de atac impotriva incheierilor pronuntate de instanta de executare in cazurile prevazute de alin. (2) si (3) ale art. 906 din Codul de procedura civila incalca accesul liber la justitie si reprezinta o restrangere a exercitiului acestui drept, care nu respecta conditia de proportionalitate prevazuta de art. 53 alin. (2) din Constitutie . Dispozitiile art. 906 alin. (4) din Codul de procedura civila devin aplicabile, ca fundament al unei cereri de chemare in judecata intemeiata pe acest text de lege, doar in situatia pronuntarii unei incheieri fundamentate pe dispozitiile art. 906 alin. (1)-(3) din Codul de procedura civila.
12. De asemenea se mai arata ca instanta constitutionala s-a pronuntat in mod similar, admitand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prevedere similara din punctul de vedere al continutului cu cea a art. 906 alin. (2) din Codul de procedura civila.
13. Judecatoria Iasi - Sectia civila, Judecatoria Pitesti - Sectia civila, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila si Tribunalul Suceava - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
15. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
16. Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.
17. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


C U R T E A,
examinand actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
18. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
19. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din actele de sesizare a Curtii Constitutionale, il reprezinta dispozitiile art. 906 din Codul de procedura civila. Avand in vedere criticile de neconstitutionalitate, Curtea va retine ca obiect al acesteia art. 906 alin. (2)-(4) din Codul de procedura civila, care au urmatorul cuprins:
"(2) Cand obligatia nu este evaluabila in bani, instanta sesizata de creditor il poate obliga pe debitor, prin incheiere definitiva data cu citarea partilor, sa plateasca in favoarea creditorului o penalitate de la 100 lei la 1.000 lei, stabilita pe zi de intarziere, pana la executarea obligatiei prevazute in titlul executoriu.
(3) Atunci cand obligatia are un obiect evaluabil in bani, penalitatea prevazuta la alin. (2) poate fi stabilita de instanta intre 0,1% si 1% pe zi de intarziere, procentaj calculat din valoarea obiectului obligatiei.
(4) Daca in termen de 3 luni de la data comunicarii incheierii de aplicare a penalitatii debitorul nu executa obligatia prevazuta in titlul executoriu, instanta de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitiva ce i se datoreaza cu acest titlu, prin incheiere definitiva, data cu citarea partilor."
20. In legatura cu obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea observa faptul ca, dupa ce a fost sesizata, dispozitiile art. 906 alin. (4) din Codul de procedura civila au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, avand in prezent urmatorul cuprins: "Daca in termen de 3 luni de la data comunicarii incheierii de aplicare a penalitatii debitorul nu executa obligatia prevazuta in titlul executoriu, instanta de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitiva ce i se datoreaza cu acest titlu, prin incheiere, data cu citarea partilor. Creditorul poate solicita fixarea sumei definitive cu titlu de penalitati de intarziere dupa trecerea fiecarui termen de 3 luni in care debitorul nu isi executa obligatia prevazuta in titlu executoriu, pana la stingerea ei completa." Insa, avand in vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmeaza a analiza dispozitiile legale criticate.
21. In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea in drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, astfel cum acesta se interpreteaza potrivit art. 20 din Constitutie si prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, art. 24 privind dreptul la aparare, art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 124 alin. (2) privind unicitatea, egalitatea si impartialitatea justitiei si art. 129 privind folosirea cailor de atac. De asemenea se invoca si dispozitiile art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
22. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca prevederile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constitutionalitate, in acest sens fiind Decizia nr. 5 din 17 ianuarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 329 din 8 mai 2017, Decizia nr. 272 din 27 aprilie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 571 din 18 iulie 2017, Decizia nr. 380 din 6 iunie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 682 din 22 august 2017, si Decizia nr. 525 din 11 iulie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 763 din 26 septembrie 2017, sau Decizia nr. 624 din 9 octombrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 176 din 5 martie 2019.
23. Curtea a statuat ca finalitatea solutiei legislative criticate consta in determinarea debitorului rau-platnic de a executa obligatia la care este tinut in temeiul unui titlu executoriu, pe care numai el o poate executa, prin aplicarea unei amenzi civile stabilite pe zi de intarziere pana la data executarii. Prin exercitarea acestei constrangeri cu caracter pecuniar se urmareste contracararea manoperelor abuzive, tinzand la tergiversarea indeplinirii obligatiilor asumate de debitor, in vederea asigurarii celeritatii ca exigenta imperativa a executarii silite. Asa fiind, ar fi ilogic si contrar finalitatii urmarite ca incheierea de obligare a debitorului la plata amenzii civile sa fie supusa unor cai de atac. Consacrarea caracterului definitiv al acestei incheieri este deci in deplina concordanta cu finalitatea reglementarii, fara ca prin aceasta sa se incalce prevederile art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie, intrucat, asa cum Curtea a statuat in mod constant, accesul liber la justitie nu inseamna accesul la toate caile de atac si deci la toate gradele de jurisdictie, legiuitorul fiind suveran in a limita, pentru ratiuni impuse de specificul domeniului supus reglementarii, un atare acces.
24. Curtea a retinut de asemenea ca, potrivit art. 906 alin. (5) din Codul de procedura civila, penalitatea va putea fi inlaturata ori redusa, pe calea contestatiei la executare, daca debitorul executa obligatia prevazuta in titlul executoriu si dovedeste existenta unor motive temeinice care au justificat intarzierea executarii. Prin urmare, debitorul are la indemana calea contestatiei la executare pentru inlaturarea sau reducerea penalitatii stabilite de instanta, caz in care instanta va pronunta o hotarare care poate fi atacata cu apel, potrivit art. 718 din Codul de procedura civila.
25. Curtea a invederat totodata, ca, prin Decizia nr. 16 din 6 martie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 258 din 13 aprilie 2017, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a retinut ca, avand in vedere caracterul specific al executarii obligatiilor de a face sau de a nu face, ce au in vedere contributia esentiala a debitorului (spre deosebire de obligatiile de a da, ce presupun predarea unui bun, care, in cazul refuzului executarii voluntare, pot fi duse la indeplinire prin formele executarii silite directe sau indirecte), a determinat necesitatea reglementarii unor mijloace specifice de constrangere a debitorului obligatiilor cu caracter personal, intuitu personae.
26. Prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a introdus, ca o noutate absoluta in legislatie, reglementarea unui nou mecanism pentru executarea obligatiilor de a face sau a nu face, care nu pot fi aduse la indeplinire prin alte persoane . Asa fiind, prin art. 905 din Codul de procedura civila (devenit art. 906 dupa republicarea din 10 aprilie 2015) s-a prevazut posibilitatea obligarii debitorului la penalitati de intarziere, ce vor fi incasate de catre creditor, acestea reprezentand un mijloc indirect de constrangere a debitorului de a-si indeplini obligatiile prevazute in titlul executoriu. S-a consacrat astfel, spre deosebire de vechea reglementare, dreptul creditorului de a folosi orice mijloc legal pentru a-l determina pe debitor sa execute el insusi obligatia, in natura . Astfel, natura juridica a penalitatilor este aceea de mijloc juridic de constrangere indirecta pentru asigurarea executarii in natura a obligatiilor, acestea putandu-se acorda independent de existenta unui prejudiciu. Penalitatile nu se identifica cu daunele-interese compensatorii sau moratorii, fiind distincte de acestea prin finalitatea lor juridica, de sanctiune de drept procesual civil aplicata de instanta de executare debitorului pentru a-l constrange sa execute o obligatie de a face sau de a nu face ce implica un fapt personal, menita sa infranga rezistenta debitorului si care consta in obligarea acestuia la plata unei sume de bani in favoarea creditorului, pe zi de intarziere, fie intr-o suma fixa, fie intr-un anumit procent, atunci cand obligatia are un obiect evaluabil in bani, pana la executarea obligatiei prevazute in titlul executoriu. Intrucat penalitatea are un caracter provizoriu, nu este lichida si nici exigibila, incheierea prin care instanta a obligat debitorul la plata de penalitati nu este susceptibila de executare . De aceea legiuitorul a permis creditorului ca, in termen de trei luni de la data comunicarii incheierii de aplicare a penalitatilor in care debitorul nu isi executa obligatia, sa se adreseze din nou instantei de executare cu o cerere prin care sa solicite stabilirea sumei finale pe care debitorul trebuie sa o plateasca cu titlu de penalitati, cerere asupra careia instanta se va pronunta prin incheiere definitiva, data cu citarea partilor. Totodata, legiuitorul a permis numai inlaturarea sau reducerea penalitatilor, pe calea contestatiei la executare, in conditiile art. 906 alin. (5) din Codul de procedura civila, fara sa prevada si posibilitatea solicitarii succesive a sumei definitive datorate cu acest titlu . Natura juridica a penalitatilor, scopul reglementarii lor, precum si asigurarea realizarii efective a dreptului creditorului inscris in titlul executoriu, in corelare cu art. 1.516 din Codul civil, art. 1.527 din Codul civil si art. 906 alin. (7) din Codul de procedura civila, conduc spre o astfel de interpretare.
27. Asa fiind, prin decizia precitata, Inalta Curtea de Casatie si Justitie a subliniat ca penalitatile sunt un mijloc juridic lasat la indemana creditorului, reglementat de legiuitor cu scopul de a obtine constrangerea debitorului la executarea in natura a obligatiei cu caracter personal, fara a reprezenta valoarea prejudiciului suferit de creditor . Penalitatile nu au un caracter reparator, nu au drept scop acoperirea prejudiciului suferit de creditor, ci constituie un mijloc juridic de constrangere indirect pentru asigurarea executarii in natura a obligatiilor si se pot acorda independent de despagubirile la care creditorul este indreptatit in temeiul art. 892 din Codul de procedura civila, cele doua categorii de sume avand o natura si o finalitate juridica diferite. Este de subliniat faptul ca incheierea pronuntata in conditiile art. 906 alin. (4) din Codul de procedura civila se bucura de autoritate de lucru judecat provizorie doar in ceea ce il priveste pe debitor, deoarece, in cazul acestuia, legiuitorul a prevazut in mod expres la alin. (5) ca daca executa obligatia prevazuta in titlul executoriu poate solicita reducerea sau inlaturarea sumei stabilite cu titlu de penalitati pe calea contestatiei la executare, dovedind existenta unor motive temeinice care au justificat intarzierea executarii. Pentru creditor, legiuitorul nu a oferit un mijloc procedural pentru corelativa majorare a sumei deja stabilite, incheierea fiind, pentru acesta, definitiva si executorie potrivit art. 906 alin. (4) si (6) din Codul de procedura civila, fara a-l lipsi insa de calea distincta a solicitarii unor despagubiri pentru acoperirea integrala a prejudiciului in conditiile art. 892 din Codul de procedura civila si ale dreptului substantial comun.
28. Avand in vedere natura juridica diferita a celor doua categorii de sanctiuni, se constata ca exigentele constitutionale sunt diferite in privinta cailor de atac ce pot fi exercitate in privinta hotararilor. Prin urmare, daca amendarea conducatorului autoritatii este expresia unui raport de drept administrativ, aplicarea de penalitati in conditiile art. 906 din Codul de procedura civila reprezinta o sanctiune civila de constrangere de drept comun. Asadar, solutia si considerentele Deciziei nr. 898 din 17 decembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 148 din 26 februarie 2016, prin care Curtea a constatat ca solutia legislativa potrivit careia incheierea prevazuta de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este "definitiva" este neconstitutionala, nu isi gasesc aplicarea in prezenta cauza.
29. Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii, solutia adoptata si argumentele ce au stat la baza deciziilor mentionate se mentin si in cauza de fata.
30. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Comisia locala de fond funciar Barnova in Dosarul nr. XXXX/245/2017 al Judecatoriei Iasi - Sectia civila, de I.I. in Dosarul nr. XXXXX/280/2016 al Judecatoriei Pitesti - Sectia civila, de Ministerul Afacerilor Interne in Dosarul nr. YYYY/299/2015* al Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a civila si de Comisia locala de fond funciar Baia si primarul comunei Baia in Dosarul nr. ZZZZ/227/2017 al Tribunalului Suceava - Sectia I civila si constata ca dispozitiile art. 906 alin. (2) - (4) din Codul de procedura civila sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.


Pronuntata in sedinta din data de 9 aprilie 2019.



Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Codul de Procedura Civila    Penalitati de intarziere    Executare silita    Accesul liber la justitie    Decizia 202/2019

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte Speţe

Decizia CCR nr. 657/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a sintagmei "pe baza de abonament" - Legea 1/2011
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

RIL - Decizia ICCJ 2/2019 - tribunalele specializate sunt competente sa solutioneze apelurile in cererile formulate in procedura executarii silite in materiile ce fac obiectul specializarii lor.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr. 466/2019 - admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

CCR - Decizia 506/2019 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 439/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art. 109 din Codul Rutier
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 504/2019 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre prim-ministru, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr. 388/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea 115/1996 si din Legea 176/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 398/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 506 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu