Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Raspunderea patrimoniala a salariatului. Obligarea salariatului la restituirea tichetelor de masa pentru zilele in care nu a lucrat efectiv

Raspunderea patrimoniala a salariatului. Obligarea salariatului la restituirea tichetelor de masa pentru zilele in care nu a lucrat efectiv

  Publicat: 22 Jun 2021       372 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale la data de 19.04.2019 sub nr. x, reclamanta Regia AUTONOMA DE DISTRIBUTIE A E.T. BUCURESTI - RADET a chemat in judecata paratul G.M.solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa oblige paratul la plata sumei de 171 lei cu titlu de prejudiciu reprezentan d drepturi de concediu de odihna incasate fara d rept pentru perioada nelucrata in anul 2018, precum si la contravaloarea a 71 tic hete de masa primite necuvenit in suma de 1069, 42 lei pe perioada februarie-august 2018, sume actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Stare a unei persoane de a fi lipsita de capacitate juridica. Nepricepere, nepregatire, lipsa de aptitudini pentru indeplinirea unei activitati,functii, meserii, profesii sau ocupatii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Diminuare a valorii monedei nationale in raport cu una sau mai multe valute de referinta sau cu pretul aurului.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezinta suma activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si servicii si pentru achitarea datoriilor,
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004). Prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenta sau, dupa caz,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Banda ce incadreaza tinta de inflatie,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice pâna la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dobânditorul subsecvent
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Persoana desemnata cu intocmirea documentatiei privind lichidarea unei societati comerciale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Reprezinta suma activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si servicii si pentru achitarea datoriilor,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Solutionand cauza prin Sentinta civila nr. 4911/18.09.2019, Tribunalul Bucuresti a admis in parte cererea de chemare in judecata si a obligat paratul sa achite reclamantei suma de 171 lei cu titlu de prejudiciu reprezentand indemnizatie de concediu de odihna incasata necuvenit in anul 2018 aferenta perioadei nelucrate si contravaloarea a 10 tichete de masa incasate necuvenit in luna februarie 2018, suma actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective.


A respins cererea privind obligarea paratului la achitarea contravalorii tichetelor de masa pe lunile martie - august 2018, ca neintemeiata.


Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele:


Paratul a fost angajat al societatii reclamante in functia de muncitor necalificat la Sucursala Nord - Sectia Transport Distributie Furnizare S 3 in baza contractului individual de munca de la filele 9- 12 din dosar care, la lit. I privind concediul, mentioneaza durata concediului de odihna ca fiind de 23 zile lucratoare si un concediu suplimentar cu o durata de 6 zile .


Prin actul aditional din data de 24.02.2017 la contractul individual de munca (fila 13), locul de munca al paratului a fost modificat, acesta prestand activitate la Sectia L.Reparatii si Modernizari.


Prin decizia emisa la data de 03.01.2019 (filele 14- 17), contractul individual al paratului paratului a incetat de la acea data in temeiul disp. art. 61 lit. a din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) pentru absentarea nemotivata de la serviciu timp de 8 zile consecutiv in perioada 22.10- 31.10.2018.


Potrivit inscrisului aflat la dosarul cauzei la fila 18 rezulta ca, paratul avea dreptul la 25 de zile de concediu anual conform vechimii si ca, in anul 2018 a efectuat integral cele 25 de zile de concediu de odihna, desi a incetat raporturile de munca la data de 03.01.2019 astfel ca, paratul a incasat fara drept indemnizatia de concediu de odihna pentru 2 zile .


Potrivit art. 145. - (1) Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare.


(2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, c u respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile. (Legea nr. 12/2015).


(3) Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.


(4) La stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav se consid era perioade de activitate prestata (Legea nr. 12/2015).


Potrivit art. 150 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), alin. (1) Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca .


(2) Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prevazute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.


(3) Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.


In situatia incetarii contractului de munca dupa efectuarea integrala a concediului de odihna, salariatul in cauza are obligatia de a restitui partea din indemnizatia de concediu, corespunzatoare perioadei nelucrate.


Avand in vedere inscrisurile de la filele 21- 40 potrivit carora reclamanta a dovedit ca paratul a efectuat integral zilele de concediu de odihna, ca a beneficiat de indemnizatia aferenta desi nu i se cuvenea decat pentru doua zile raportat la activitatea desfasurata in anul 2018, ca a notificat paratul in privinta debitului si, fata de dispozitiile art. 256 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), instanta retine ca acesta datoreaza societatii reclamante suma de 171 lei, motiv pentru care va fi obligat sa o restituie, actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective, in scopul despagubirii reclamantei cu prejudiciul cert si efectiv suferit, avand in vedere prevederile art. 1385 Cod civil.


Instanta retine ca, masura actualizarii drepturilor indicate in prezenta sentinta cu indicele de inflatie, se impune pentru a fi asigurata recuperarea creantei la valoarea ei reala, ca urmare a procesului de devalorizare a monedei nationale cauzata de procesul de inflatie.


Asadar, daca instanta acorda creditorilor o suma de bani reactualizata de la data scadentei acesteia, creditorul nu primeste o valoare mai mare decat cea pe care ar fi trebuit sa o primeasca la data cand aceasta ar fi trebuit achitata.


Referitor la tichetele de masa, din piesele probatorii aflate la filele 19, 20, 25, 41- 50, instanta constata inadvertente atat in ceea ce priveste perioadele in care reclamanta a aratat ca paratul datoreaza contravaloarea tichetelor de masa, cat si in ceea ce priveste cuantumul contravalorii tichetelor de masa incasate necuvenit, astfel:


In cererea de chemare in judecata este mentionata perioada februarie - august 2018, iar in notificarea transmisa paratului (fila 19) reclamanta a mentionat lunile februarie, aprilie, mai, iunie si august 2018 (omitand lunile martie si iulie 2018 din perioada dedusa judecatii), insa in inscrisul de la fila 28, neinregistrat si neavizat de organele de conducere in care debitul este evidentiat prin intermediul unui economist sunt mentionate zilele de 29.03.2018, 01.04.2018, 12.04.2018, 13.04.2018, 16.10.2018 in care sunt mentionate atat sume in plus cat si in minus reprezentand contravaloare tichete de masa, fara explicitarea modalitatii de calcul a sumelor si, tot in contradictie cu obiectul dedus judecatii sunt mentiunile din inscrisurile de la filele 43, 45, 47 si 49 din dosar cu titlu de ``imputatii tichete de masa`` in raport de suma solicitata si de perioadele in care au fost achitate tichete de masa in favoarea paratului.


Aceleasi inadvertente rezulta din cererea de chemare in judecata, respectiv 1069, 42 lei si suma calculata in inscrisul aflat la fila 28 din dosar, respectiv 1.069, 07 lei, astfel ca prejudiciul desi este real, nu este cert (a se vedea diferenta de zecimale care nu rezulta din nicio modalitate concreta de calcul).


Se retine ca, pe luna februarie 2018, paratul a lucrat 7 zile (pontaj si fluturas salariu filele 25, 30), pentru care a primit 7 tichete de masa, nefiind intemeiata nici cererea de restituire a contravalorii acestor tichete.


Instanta retine dispozitiile art. 1 alin. 2 din Legea nr. 142/1998 care prevad ca tichetele de masa se acorda in limita prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz ale bugetelor locale pentru unitatile din sectorul bugetar si in limita bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate potrivit legii pentru celelalte categorii de angajatori.


Raspunderea patrimoniala a salariatului este o raspundere personala, reparatorie, avandu-si izvorul in contractul individual de munca bazata pe culpa acestuia si ia nastere urmare incalcarii unei/unor obligarii, respectiv savarsirii unei fapte ilicite prin care s-a creat o paguba in patrimoniul angajatorului in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.


Angajarea raspunderii patrimoniale presupune astfel, indeplinirea unor conditii, precum: calitatea de angajat a celui raspunzator, existenta prejudiciului, fapta ilicita savarsita cu vinovatie in legatura cu munca prestata de angajat si raportul de cauzalitate dintre acestea.


Potrivit art. 254 (1) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.


(3) In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.


Avand in vedere probatoriul depus la dosarul cauzei, instanta apreciaza ca reclamanta a dovedit existenta raportului juridic de munca dintre parti, producerea pagubei de catre salariat din vina si in legatura cu munca acestuia, mai putin intinderea prejudiciului.


Se retine si ca, paratul nu a inteles sa invoce si sa probeze vreuna din ipotezele prevazute de art. 254 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), reprezentand situatii exoneratoare de raspundere .


Instanta apreciaza justificata contravaloarea a 10 tichete de masa incasate necuvenit in luna februarie 2018 care corespund pretentiilor reclamantei necontestate prin achiesarea paratul ui la plata, motiv pentru care a obliga t paratul sa le achite, suma urmand a fi actualizata cu indicele de inflatie la data platii efective, actualizare incuviintata pentru motivele de fapt si de drept mai sus aratate.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat, reclamanta REGIA AUTONOMA DE DISTRIBUTIE A E.T. BUCURESTI - RADET, solicitand schimbarea in parte a hotararii atacate, in sensul admiterii in integralitate a actiunii.


In motivare arata ca in mod gresit a retinut instanta de fond ca exista inadvertente in ceea ce priveste perioadele in care domnul G.M.datoreaza contravaloarea tichetelor de masa, cat si al cuantumului contravalorii acestora.


Asa cum s-a aratat prin cererea de chemare in judecata, dl. G.M. a primit 71 de tichete de masa necuvenite, aferente lunilor februarie, aprilie, mai iunie si august 2018.


Din Situatia analitica a tichetelor de masa distribuite salariatilor rezulta ca intimatul-parat a incasat tichete de masa astfel:


Pentru luna februarie 2018 a primit 20 de tichete de masa iar din Fisa colectiva de prezenta rezulta ca acesta are 7 zile lucrate, 10 zile CO/2018 si 3 zile concediu medical. Salariatului i-a fost retinuta contravaloarea a 3 tichete de masa, ramanand de plata suma de 150, 62 lei, contravaloarea a 10 tichete de masa, asa cum rezulta din angajamentul de plata si din adresa x/15.10.2018 si cum in mod corect a retinut instanta de fond prin incheierea de indreptare eroare materiala.


Pentru luna aprilie 2018, salariatul a primit 19 tichete de masa dar s-a aflat 19 zile concediu medical. Din angajamentul de plata si din adresa x/15.10.2018 rezulta ca acesta datoreaza suma de 286, 19 lei reprezentand contravaloarea a 19 tichete de masa .


Pentru luna mai 2018, salariatul s-a aflat 21 de zile concediu medical dar a primit 2 tichete de masa, asa cum rezulta din Situatia analitica aferenta lunii mai 2018. Urmare adresei x/15.10.2018 - imputatii 2 tichete de masa, avand contravaloarea de 30, 12 lei, salariatul a incheiat angajamentul de plata prin care recunoaste ca datoreaza suma de 30, 12 lei reprezentand contravaloarea a 2 tichete de masa primite pentru luna mai 2018.


Pentru luna iunie 2018, salariatul a primit 18 tichete de masa dar s-a aflat in concediu medical. Conform adresei x/15.10.2018 si Angajamentului de plata incheiat, acesta datoreaza suma de 271, 12 lei reprezentand contravaloarea celor 18 tichete de masa incasate necuvenit.


Pentru luna august 2018, salariatul a primit 22 de tichete de masa dar acesta s-a aflat 19 zile in concediu medical si 3 zile in concediu de odihna. Din adresa x/15.10.2018 si Angajamentului de plata incheiat, rezulta ca acesta datoreaza suma de 331, 37 lei reprezentand contravaloarea celor 22 tichete de masa incasate necuvenit.


Facand un simplu calcul matematic, rezulta fara putinta de tagada ca fostul salariat a primit necuvenit 71 de tichete de masa aferente lunilor februarie, aprilie, mai iunie si august 2018 a caror contravaloare este de 1069, 42 lei, asa cum a fost solicitata prin cererea de chemare in judecata, instanta de fond in mod gresit retinand ca suma nu este certa.


Instanta de fond, in mod gresit a retinut ca nu a fost explicitata modalitatea de calcul a sumelor, fara a tine cont ca in adresele ce au avut ca obiect imputatii tichete de masa, a fost explicata modalitatea de calcul, respectiv: centru de cost, n umar tichete imputate, valoarea nominala unitara, valoarea aferenta numarului total de tichete, valoare cost imprimare, TVA si valoare totala.


Referitor la faptul ca in cererea de chemare in judecata este mentionata perioada februarie - august 2018 si ar fi fost omise lunile martie si iulie, subliniaza faptul ca nu s-a solicitat plata tichetelor de masa aferente acestor luni ci contravaloarea tichetelor de masa aferente lunilor februarie, aprilie, mai, iunie si august 2018.


Potrivit art. 5 alin. l si 2 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa ``Tichetele de masa pe suport hartie se distribuie iunar, in ultima decada a fiecarei iuni pentru luna urmatoare, de catre angajator .. in conditiile prevazute la alin. (1) angajatorul distribuie, pe salariat, un numar de tichete de masa corespunzator numarului de zile lucratoare din luna pentru care se face distribuirea ", iar art. 6. alin. 1 prevede ca ``Salariatul poate utiliza, lunar, un numar de tichete de masa cel mult egal cu numarul de zile in care este prezent la lucru in unitate".


I nvedereaza ca paratul a incheiat Angajamente de plata prin care a recunoscut sumele ``.. din vina mea am cauzat unitatii RADET Bucuresti o paguba .. imi iau angajamentul de a plati aceasta suma prin retinere din salariu ".


Facand referire la dispozitiile art. 256. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) apelanta concluzioneaza in sensul ca din analiza celor enuntate mai sus rezulta fara putinta de tagada faptul ca in speta dl. G.M., are obligatia de a restitui suma nedatorata in cuantum de 1069, 42 lei, reprezentand contravaloarea a 71 de tichete de masa primite necuvenit in lunile februarie, aprilie, mai, iunie si august 2018.


In drept invoca art. 148 coroborat cu art. 466 si urm. Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), art. 215 din Legea nr. 62/2011, Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In dovedire solicita proba cu inscrisuri .


Intimatul G.M.nu a formulat intampinare.


Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate in apel, a probelor administrate si a dispozitiilor legale incidente, Curtea retine urmatoarele:


Prin promovarea prezentei cai de atac, apelanta critica solutia primei instante in ceea ce priveste dispozitia de respingere a pretentiilor constand in contravaloarea tichetelor de masa incasate necuvenit de catre fostul salariat . Din aceasta perspectiva, Curtea constata ca prima instanta a apreciat indeplinite cumulativ conditiile raspunderii patrimoniale conform art. 254 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) numai in ceea ce priveste tichetele de masa aferente lunii februarie 2018. In privinta celorlalte s-a apreciat ca nefiind intrunita cerinta unui prejudiciu cert, identificandu-se unele inadvertente atat in ceea ce priveste perioadele in care reclamanta a ar atat ca paratul datoreaza contravaloarea tichetelor de masa, cat si in ceea ce priveste cuantumul contravalorii tichetelor de masa incasate necuvenit.


Procedand la un examen propriu al acestei conditii prin raportare la probatoriul administrat si la precizarile reclamantei din cuprinsul motivelor de apel, Curtea retine in primul rand faptul ca problema unei inadvertente sub aspectul perioadei pentru care se datoreaza contravaloarea tichetelor in litigiu este una falsa. Este adevarat ca in motivarea cererii introductive reclamanta a indicat intervalul februarie - august 2018, insa aceasta nu inseamna in mod necesar ca pretentiile deduse judecatii vizeaza tichete acordate in cadrul fiecarei luni din acest interval . Dupa cum s-a precizat ulterior si rezulta din inscrisurile doveditoare, pretentiile in litigiu vizeaza exclusiv tichete de masa acordate in lunile februarie, aprilie, mai iunie si august 2018. Din aceasta perspectiva, nu prezinta relevanta nici inscrisul existent la fila 28 din dosarul de fond, in realitate un extras dintr-o evidenta informatizata unde este mentionata data inregistrarii, fara a se putea stabili o corelare cu intervalele de timp vizate de pretentiile reclamantei.


In referire la cel de-al doilea aspect avut in vedere de prima instanta, respectiv inadvertente in modul de calcul, Curtea retine existenta unei diferente nesemnificative intre suma pretinsa si cea mentionata in inscrisul existent la fila 28, pe de o parte, iar pe de alta parte, luand in considerare explicitarea pretentiilor din cuprinsul motivelor de apel, constata ca foile colective de prezenta permit stabilirea exacta a numarului de zile efectiv lucrate in intervalul de referinta, iar inscrisurile intitulate, Imputatii tichete de masa`` includ sume din a caror insumare rezulta intocmai cuantumul total pretins prin actiune cu acest titlu .


In sfarsit, Curtea constata ca sumele inscrise in cuprinsul actelor mentionate anterior, emanate de la angajator, au fost recunoscute in integralitate si in tocmai de catre salariatul parat, prin semnarea angajamentelor de plata anexate in dosarul de fond . Or, aceasta ultima imprejurare, coroborata cu celelalte inscrisuri depuse in sustinerea pretentiilor, alaturi de absenta oricarei aparari, opozitii sau contestatii din partea intimatului parat, are caracter determinant in aprecierea temeiniciei pretentiilor in integralitate.


Fata de aceste considerente, in baza art. 480 alin. 2 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro) urmeaza a admite apelul si a schimba in parte sentinta civila apelata, in sensul admiterii in tot a cererii de chemare in judecata .


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Admite apelul declarat de apelanta R. a. DE DISTRIBUTIE A E.T. bUCURESTI (RADET), cu sediul in Bucuresti, 15, sector 3, prin lichidator judiciar ROMINSOLV SPRL, cu sediul in Bucuresti, Splaiul Unirii nr. 223, in contradictoriu cu intima tul G.M., cu domiciliul in Bucuresti, Costaforu, nr. 2, sector 3, impotriva Sentintei civile nr. 4911/18.09.2019 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale.


Schimba in parte sentinta civila apelata, in sensul ca admite in tot cererea de chemare in judecata .


Obliga paratul sa achite reclamantei si suma de 1069, 42 lei reprezentand contravaloarea a 71 de tichete de masa .


Pastreaza in rest sentinta apelata, in masura in care nu contravine dispozitiilor prezentei.


Definitiva.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucureti, Decizia nr. 690/2020 din data de 09.03.2020


Citeşte mai multe despre:    tichete de maza    concediu de odihna    raspunderea patrimoniala a salariatului    incetarea contractului individual de munca    Codul Muncii    Legea 53/2003
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Indemnizatie de concediu de odihna. Stabilirea prin luarea in considerare a sporului pentru conditii deosebite de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 254/14.07.2020

Dreptul la concediu de odihna in cazul cumulului de contracte de munca ale aceluiasi salariat. Principiul nediscriminarii in cazul salariatilor angajati cu fractiune de norma
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 640/11.10.2018

Obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale restante si a dobanzii legale aferente acestora
Pronuntaţă de: Tribunalul BUZAU - Sentinta civila nr. 4471/08.08.2019

Sarcina probei privind achitarea drepturilor salariale si a altor beneficii revine angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 1829/2019 din 28.03.2019

Hotararea de validare a popririi are ca efect iesirea fortata a sumei urmarite din patrimoniul debitorului in cel al creditorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 339 din data de 05 Iunie 2020

Nicio retinere din salariu nu poate fi operata in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 339 din data de 05 iunie 2020

Restituirea contravalorii concediului de odihna necuvenit. Conditii restituire sume nedatorate
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI – Decizia civila nr. 4618/21.10.2019

Concediul de odihna se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic. Restituire sume nedatorate
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI – Decizia civila nr. 603/05.03.2020

Recuperarea indemnizatiei de concediu de odihna incasata necuvenit
Pronuntaţă de: Tribunalul Iasi - Sentinta civila nr. 966/2019



Articole Juridice

Beneficiarii Legii nr. 19/2020. Conditiile de acordare a indemnizatiei
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Legea 19/2020: Intrebari privind zilele libere pentru supravegherea copiilor
Sursa: ITM

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Pastrati-va si protejati-va salariatii! Veti avea din nou nevoie de ei!
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Neacordarea concediului de odihna si a sporurilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Concedierea salariatilor. Consecintele nerespectarii termenului de preaviz
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

CJUE. Un lucrator nu isi poate pierde in mod automat dreptul dobandit la concediu anual platit pentru ca nu a solicitat concediu
Sursa: