Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca

Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca

  Publicat: 08 Jul 2021       174 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Pe rol solutionarea apelului formulat de parata P.I.S. S.R.L. impotriva Sentintei civile nr. 4329/25.07.2019, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu reclamantul R.C., avand ca obiect: drepturi banesti.

Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Interval de timp in care un angajat este scutit conform legii sa lucreze si sa vina la lucru in cadrul unitatii cu care aceasta are incheiat un contract de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Calificativ pentru acele probleme privind existenta sau inexistenta unui drept de a caror rezolvare prealabila depinde solutionarea unei pricini.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de munca si asigurari sociale, sub nr. x la data de 20.03.2019, astfel cum a fost precizata la data de 28.03.2018, reclamantul R.C. a chemat in judecata parata S.C. P.I.S.S.R.L. solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa dispuna obligarea acesteia plata drepturilor salariale restante aferente lunii septembrie 2018 si compensarea in bani a zilelor de concediu de odihna neefectuat in perioada 23.03.2018 - 27.09.2018.


Prin Sentinta civila nr. 4329 din data de 25.07.2019, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Social e, in Dosarul nr. x, s-a admis actiunea si a fost obligata parata sa plateasca reclamantului drepturile salariale aferente lunii septembrie a anului 2018 si compensarea in bani a concediului de odihna aferent perioadei lucrate in intervalul 23.03.2018 - 27.09.2018, cuvenite in baza contractului de munca nr. 705/22.03.2018, sume la care se va calcula dobanda legala de la data scadentei fiecarei sume pana la data platii efective.


Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut d in inscrisurile depuse la dosar rezulta ca, reclamantul a fost salariatul paratei in baza contractului individual de munca nr. 705/22.03.2018, in perioada 23.03.2018 - 27.09.2018.


Potrivit mentiunilor cuprinse in Adresa ITM nr. P864/x/CCRP/17.12.2018 incepand cu data de 27.09.2018 raporturile de munca cu societate parata au incetat in baza art. 81 alin. 7 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Potrivit contractului individual de munca nr. 705/22.03.2018, instanta retine ca, reclamantul a fost incadra pentru functia de paznic, avand stabilit un salariu de baza brut lunar de 1900 lei, la care se adauga un spor de 25% pentru orele lucrate noapte, spor de weekend permanent de 3 zile, angajatul urmand a beneficia de un 20 de zile de concediu de odihna.


In drept, instanta a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 159 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca, iar in conformitate cu art. 166 alin. 1 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.


In continuare, instanta a retinut ca in baza art. 168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii, iar potrivit art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.


In cauza, instanta a constatat ca, desi in baza art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), paratei i s-a pus in vedere sa depuna la dosar statele de plata a salariilor aferente perioadei care face obiectul litigiului, aceasta nu s-a conformat dispozitiilor instantei.


Mai mult decat atat, instanta a retinut ca, prin notele scrise depuse la dosar parata a recunoscut in mod indirect neplata drepturilor salariale cuvenite reclamantului, invocand dificultatile financiare ale societatii, facand referire si la termenul acordat de ITM pentru plata restantelor salariale, respectiv 30.04.2019.


Pe cale de consecinta, fata de situatia de fapt rezultata din inscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv intrucat parata nu a facut dovada platii drepturilor salariale, instanta retine ca, parata, careia ii revenea sarcina probei, conform disp. art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), nu a dovedit plata salariului cuvenit reclamantului pentru munca prestata in luna septembrie a anului 2018.


In ceea ce priveste concediul de odihna aferent perioadei 23.03.2018 - 27.09.2018, de asemenea, instanta retine ca, parata nu a facut dovada acordarii in natura a zilelor de concediu de odihna cuvenite reclamantului in raport cu perioada lucrata si nici nu a facut dovada platii compensarii in bani a acestora, contrar disp. art. 272 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In drept, instanta a retinut ca sunt incidente dispozitiile art. 144 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) potrivit carora, dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor, acesta nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari, precum si prevederile art. 146 alin. 1 si 4 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora, concediul de odihna se efectueaza in fiecare an si compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca .


De asemenea, instanta a retinut ca, in baza prevederilor art. 253. Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul, iar conform art. 166 alin. 4 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.


Din dispozitiile legale susmentionate rezulta ca, pentru a fi angajata raspunderea patrimoniala, este necesar sa se dovedeasca elementele raspunderii civile, respectiv fapta ilicita a angajatorului, prejudicial si legatura de cauzalitate.


Instanta a constatat ca, in cauza, sunt indeplinite conditiile art. 253. din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) pentru angajarea raspunderii patrimoniale a paratei, astfel, exista o fapta ilicita savarsita de catre parata, respectiv aceea de a nu efectua plata drepturilor salariale aferente lunii septembrie a anului 2018 si nici nu a platit reclamantului compensarea in bani a concediului de odihna aferent perioadei 23.03.2018 - 27.09.2018, desi potrivit dispozitiilor legale sus mentionate parata avea obligatia legala de a efectua plata drepturilor salariale cel mai tarziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva, iar compensarea in bani a concediului de odihna trebuia efectuata la data incetarii raporturilor de munca .


Pe cale de consecinta, fata de considerentele de fapt si de drept retinute, intrucat parata nu a facut dovada respectarii obligatiei privind plata salariului catre reclamant, avand in vedere dispozitiile legale sus mentionate, instanta a admis cererea de chemare in judecata si a obligat parata sa plateasca reclamantului drepturile salariale nete restante aferente lunii septembrie a anului 2018 si compensarea in bani concediului de odihna neefectuat de catre reclamant in perioada 23.03.2018 - 27.09.2018 cuvenite in baza contractului individual de munca nr. 705/22.03.2018.


De asemenea, instanta a retinut ca, in cauza sunt aplicabile si dispozitiile art. 1535 Cod Civil, potrivit carora, in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii platii ar fi mai mic.


Tribunalul a precizat ca dobanda legala reprezinta castigul, fol osul ori profitul pe care l-ar fi obtinut reclamantul din investirea banilor daca parata ar fi platit debitul datorat la termen.


Dobanda legala, prevazuta art. 1535 din Codul civil se datoreaza indiferent de motivul pentru care suma datorata nu este platita la scadenta si de existenta sau nu a culpei debitorului, indiferent daca este sau nu prevazuta in vreun contract incheiat intre parti, fara a fi necesar a se face dovada indeplinirii conditiilor raspunderii civile delictuale sau contractuale.


Pe cale de consecinta, fata de aceste considerente de fapt si de drept, instanta a obligat parata la plata catre reclamant a dobanzii legale aferente drepturilor salariale restante, dobanda legala urmand a fi calculata de la data scadentei salariului aferent lunii septembrie a anului 2018, pana la data platii efective, iar in ceea ce priveste plata compensarii in bani a concediului de odihna dobanda legala urmeaza a fi calculata de la data incetarii contractului individual de munca, respectiv de la data de 27.09.2018, pana la data platii efective.


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat, apelanta-parata S.C. P.I.S.S.R.L., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.


In motivarea apelului, apelanta a aratat ca cererea de chemare in judecata este prematur formulata si se impune respingerea ca neintemeiata a cererii de chemare in judecata .


Mai solicita sa se constate ca a fost supusa unui control de la ITM I., in cadrul caruia a formulat un Memoriu privind explicarea starii de lipsa temporara de disponibil pentru plata salariilor si solicitarea prelungirii termenului de plata a acestora, memoriu inregistrat sub nr. 2913/28.02.2019.


In cuprinsul acestui memoriu a evidentiat faptul ca `` au crescut datoriile catre furnizarii societatii, catre salariati, iar neachitarea la timp a datoriilor catre bugetul de stat a dus la calcularea de dobanzi si penalitati. mai mult, in luna Decembrie 2018, datorita perioadei scurte si a numarului redus de zile lucratoare din cauza Sarbatorilor de iarna, ritmul incasarilor a fost unul deficitar, (..).


(..) si astfel considera oportuna acordarea unui ragaz suplimentar de maxim 60 de zile pentru plata datoriilor salariale restante in cuantum de aprox.150.000 ron.``


Raportat la aceasta imprejurare, ITM i-a acordat termen pentru prezentarea dovezii de plata a drepturilor salariale pentru perioada august 2018 - ianuarie 2019, a compensarii in bani a concediului de odihna neefectuat pana la data incetarii contractului de munca, termen de realizare 30.04.2019.


Avand in vedere aceste aspecte, solicita sa se constate ca la momentul formularii cererii de chemare in judecata era inauntrul termenului stabilit de ITM, sens in care prezenta actiune este prematur formulata.


De asemenea, s-a sustinut ca s-a dat mai mult decat s-a cerut. Prin dispozitivul hotararii apelate, instanta a stabilit si calcularea dobanzii legale de la data scadentei fiecarei sume pana la data platii efective, obligatie stabilita de instanta in mod cu totul nejustificat, fara a se raporta la petitele cererii de chemare in judecata .


Or, instanta nu era investita sa se pronunte asupra unor eventuale dobanzi, astfel cum rezulta din cererea de chemare in judecata comunicata.


In cazul in care intimatul si-a modificat cererea de chemare in judecata, nu s-a respectat principiul contradictorialitatii si principiul egalitatii de arme, principii obligatorii potrivit prevederilor Codului de procedura civila.


Prin cererea de apel s-a solicitat si judecarea cauzei in lipsa .


Intimatul nu a depus intampinare in prezenta cauza.


In etapa apelului nu au fost administrate probe noi.


Analizand apelul declarat, potrivit dispozitiilor art. 477 Cod procedura civila, in raport de actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:


Apelanta a criticat hotararea instantei de fond sub urmatoarele aspecte: ITM i-a acordat termen pentru prezentarea dovezii de plata a drepturilor salariale pentru perioada august 2018 - ianuarie 2019, a compensarii in bani a concediului de odihna neefectuat pana la data incetarii contractului de munca, termen de realizare 30.04.2019, iar la momentul formularii cererii de chemare in judecata era inauntrul termenului stabilit de ITM, sens in care actiunea este prematur formulata; instanta nu era investita sa se pronunte asupra unor eventuale dobanzi.


Relativ la sustinerea apelantei conform careia fata de memoriul sau inregistrat sub nr. 2913/28.02.2019 prin care invedera lipsa disponibilului pentru plata salariilor si solicita prelungirea termenului de plata a acestora, ITM i-ar fi acordat termen 30.04.2019 pentru a prezenta dovezi de plata a drepturilor salariale pentru perioada august 2018- ianuarie 2019, Curtea retine ca, desi sarcina probei ii revenea potrivit art. 249 C., apelantul nu a depus la dosarul cauzei nici memoriul in cauza, nici inscrisul din care ar rezulta ca ITM i-ar fi acordat termen 30.04.2019 pentru a face dovezi privind plata drepturilor salariale.


Pe de alta parte, chiar in masura in aceste inscrisuri ar fi fost depuse la dosar, Curtea observa ca ITM nu are calitatea de a modifica raportul dintre munca dintre parti in ceea ce priveste amanarea termenul de plata al drepturilor salariale. In realitate, raportat la controlul efectuat de ITM, era un termen acordat societatii pentru a se face dovada drepturilor salariale in vederea evitarii unor sanctiuni.


In consecinta, din perspectiva dreptului salariatului la plata salariilor nu prezinta nici o relevanta eventualul termen acordat de ITM pentru a se depune dovezi cu privire la plata drepturilor salariale in cadrul unui control efectuat la angajator, sens in care se apreciaza ca nefondata critica apelantului conform careia actiunea introdusa de salariat inainte de expirarea acestui termen ar fi prematura.


Pe fondul pretentiilor avand ca obiect drepturi salariale aferente lunii septembrie 2018 si compensarea in bani a concediului de odihna aferent perioadei lucrate in intervalul 23.03. x18, Curtea constata ca existenta sau inexistenta resurselor financiare ale apelantei nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca, atata vreme cat intimatul si-a indeplinit obligatia de a presta munca in folosul angajatorului. Prin urmare, in mod corect instanta de fond a dispus obligarea apelantei la plata drepturilor salariale restante si a compensarii in bani a concediului de odihna cuvenit.


In schimb, in ceea ce priveste obligarea apelantei la plata dobanzii legale, Curtea retine ca prin actiunea introductiva intimatul nu a solicitat si obligarea la plata dobanzii legale. De asemenea, din examinarea inscrisurilor existente la dosarul de fond se constata ca nu a intervenit nici o modificare a actiunii initiale din partea intimatului.


Potrivit art. 9 alin. 2 C.``Obiectul si limitele procesului sunt stabilite prin cererile si apararile partilor.``


Avand in vedere ca prin actiunea introductiva intimatul nu a investit instanta de fond cu o solicitare de acordare a dobanzii legale, Curtea constata ca in mod nelegal, cu depasirea limitelor investirii sale, instanta de fond a acordat mai mult decat i s-a cerut atunci cand a obligat apelanta la plata dobanzii legale aferente drepturilor salariale datorate si compensarii in bani a concediului de odihna.


Pentru aceste considerente, in baza art. 480 alin. 2 Cod procedura civila, Curtea va admite apelul, va schimba in parte sentinta apelata in sensul ca va admite in parte actiunea va inlatura obligatia paratei de plata a dobanzii legale si va pastra celelalte dispozitii.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Admite apelul declara de apelanta-parata P.I.S. S.R.L., cu sediul in comuna ``Decembrie, cam.1, si 723, jud. I., inregistrata la ORC sub nr. Jx, avand CUI RO30456980, impotriva Sentintei civile nr. 4329/25.07.2019, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIIi-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul-reclamant R.C., domiciliat in Bucuresti, sector 2, nr. 31,


Schimba in parte sentinta apelata in sensul ca:


Admite in parte actiunea .


Inlatura obligatia paratei de plata a dobanzii legale.


Pastreaza celelalte dispozitii.


Definitiva.


Pronuntata azi, 03.12.2019 prin punerea solutiei la dispozitia partii prin intermediul grefei instantei.




Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019


Citeşte mai multe despre:    drepturi salariale restante si neachitate    compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat    salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca    plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii    prin notele scrise depuse la dosar parata a recunoscut in mod indirect neplata drepturilor salariale cuvenite reclamantului    din perspectiva dreptului salariatului la plata salariilor nu prezinta nici o relevanta eventualul termen acordat de ITM pentru a se depune dovezi cu privire la plata drepturilor salariale in cadrul unui control efectuat la angajator
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3376 din data de 24 Iunie 2019

ITM nu are calitatea de a modifica raportul de munca dintre parti
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019

Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Sentinta civila nr. 1597/03.09.2020 Tribunalul Cluj

Sarcina probei. Neadministrarea probelor de catre angajator determina acordarea drepturilor salariale neachitate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi - Decizia civila nr. 119 din data de 07.03.2019

Compensarea in bani a concediului de odihna aferent perioadei detasarii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau - Decizia civila nr. 363 din data de 16.09.2020

Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Ploiesti, Sectia I Civila, Decizia nr. 1136 din 23.05.2016



Articole Juridice

Neacordarea concediului de odihna si a sporurilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

CJUE. Un lucrator nu isi poate pierde in mod automat dreptul dobandit la concediu anual platit pentru ca nu a solicitat concediu
Sursa:

[Av. muncii] Compensarea in bani a concediului de odihna
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat, posibila doar in cazul incetarii contractului individual de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Acordarea drepturilor salariale astfel cum au fost prevazute in contractual individual de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Forma aplicabila in 2016 a Codului muncii
Sursa: EuroAvocatura.ro