Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Plata de despagubiri salariatului in cazul suspendarii contractului de munca. Principiul raspunderii civile contractuale

Plata de despagubiri salariatului in cazul suspendarii contractului de munca. Principiul raspunderii civile contractuale

  Publicat: 23 Jul 2021       174 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Tribunalul D.prin Sentinta civila nr. 867 de la 10.04.2019 a respins actiunea precizata formulata de reclamantul C.N_- I., domiciliat in C., 50, jud. D., in contradictoriu cu parata S.NATIONALA DE TRANSPORT F.DE C."C.C_"Sa-SUCURSALA REGIONALA TRANSPORT F.DE C.C., cu sediul in C., jud. D., inregistrata la Registrul Comer tului sub nr. Jx, cod unic de inregistrare x.

Pentru a se pronunta astfel instanta de fond a retinut ca prin prezenta actiune precizata, reclamantul C.N_- I. a solicitat sa fie obligata unitatea parata la plata unei despagubiri egala cu drepturile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pentru perioada 18.03. x16, obligarea paratei sa faca mentiunile de incadrare in grupa a Ii-a de munca pentru aceeasi perioada, precum si obligarea unitatii la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de solutionarea cauzei.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Depasire a legalitatii,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
infractiune care face parte din grupul de infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau a altor activitati reglementate de lege,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Depasire a legalitatii,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
infractiune care face parte din grupul de infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau a altor activitati reglementate de lege,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Depasire a legalitatii,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Nivelul raului social pe care il reprezinta o fapta ilicita,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Depasire a legalitatii,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Prevazuta in cap. III, t. VII, art. 131, alin. 2, C. pen., partea generala, cauza de inlaturare a raspunderii penale.Conform legii, in cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata, retragerea acesteia are ca efect inlaturarea raspunderii penale.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act adoptat de organele de stat,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Diminuare a valorii monedei nationale in raport cu una sau mai multe valute de referinta sau cu pretul aurului.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Depasire a legalitatii,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
infractiune care face parte din grupul de infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau a altor activitati reglementate de lege,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Depasire a legalitatii,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Ceea ce este ingaduit de lege,
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act adoptat de organele de stat,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Depasire a legalitatii,
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Depasire a legalitatii,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Depasire a legalitatii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Depasire a legalitatii,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Parti componente ale infractiunii.
Depasire a legalitatii,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Concept folosit de legislatia procesuala a unor state,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Depasire a legalitatii,
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Depasire a legalitatii,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Prin Decizia nr. S 2/1702/15.03.2013, angajatorul S.Nationala de Transport F.de C.``C. F. R. C_`` S. a. - Sucursala de Transport F.de C.C., in temeiul art. 52 alin. 1 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a dispus suspendarea contractului individual de munca al reclamantului C.N_- I.pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, masura suspendarii fiind determinata de formularea plangerii penale nr. 4822/1/458/2013, depusa de S. N. T. F. C. ``C. F. R. C_`` S. a. - S. T. F. C. C.C., pentru faptele prevazute de art. 254, alin1 Cod Penal si art. 323, alin. 1 si 2 Cod penal (luare de mita in forma continuata si asociere pentru savarsirea de infractiuni).


Dosarul penal a fost solutionat, fiind pronuntata Ordonanta din data de 26.04.2018 a Parchetului de pe langa Tribunalul B., in Dosarul nr. 223/P/2018, prin care, in temeiul art. 314 alin. 1, lit. a Cod procedura penala, rap. la art. 315 Cod procedura penala, cu referire la art. 16 CPP si art. 19 din Legea nr. 255/2013 raportat la art. 18Eˇ Cod Penal de la 1969 si art. 91 CP 1969 coroborate cu art. 5 din Noul Cod Penal s-a dispus clasarea cauzei si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ constand in amenda in cuantum de 200 lei cu privire la infractiunea de abuz in serviciu in forma continuata, prev. de art. 248 din Codul penal de la 1969, si de asemenea clasarea cauzei sub aspectul savarsirii infractiunii de luarea de mita prev. de art. 254, alin. 1 Cod penal si asociere pentru savarsirea de infractiuni prev. de art. 323, alin. 1 si 2 Cod penal de la 1969, retinute in sarcina inculpatului C.N_- I.


Prin decizia n r. CV1/2618/13.12.2016, s-a dispus incetarea deciziei de suspendare a contractului individual de munca si revenirea reclamantului C.N_- I.in functia de sef tren la S. N. T. F. C. ``C. F. R. C_`` S. a. - S. R. T. F. C. C.- Statia C.in baza cererii inregistrata cu nr. CV1/8826/09.12.2016.


Conform prevederilor art. 52 alin. 1 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului:


``b) in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti;``


La alin. 2 se prevede ca:


(2) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b), daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara si i se plateste, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civil contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.``


Asadar, in situatia suspendarii contractului individual de munca, in cazul formularii plangerii penale de catre angajator, salariatului i se va plati o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului individual de munca, daca se constata nevinovatia celui in cauza.


Potrivit dispozitiilor art. 31 alin. 1 si 3 din Legea nr. 47/1992 ``Decizia prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare este definitiva si obligatorie.


(3) Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea Deciziei Constitutionale, daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune in acord prevederile necontitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept .``


In ceea ce priveste decizia Curtii Constitutionale nr. 279/2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 431 din 17 iunie 2015, prin care s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 52. alin 1 lit. b din Codul Munc ii, instanta retine ca aceasta decizie a Curtii Constitutionale nu are relevanta in cauza, avand in vedere ca produce efecte doar pentru viitor.


Deciziile de neconstitutionalitate a prevederilor art. 52, alin. 1 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se aplica deciziilor de suspendare a contractelor individuale de munca emise, atata timp cat acestea nu au ramas definitive prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti, prin care s-a constatat temeinicie si legalitatea masurii dispuse de angajator .


Prin urmare, decizia Curtii Constitutionale se aplica deciziilor de suspendare a raporturilor de munca, emise in temeiul art. 52, alin. 1 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), aflate in cursul judecarii contestatiei la instanta de judecata, si nu in situatia in care au ramas definitive prin pronuntarea unei hotarari judecatoresti, definitive si irevocabile, in aceste sens,


Or, in cauza, prin hotarare judecatoreasca definitiva, respectiv Decizia 927/24.03.2013 a Curtii de Apel C. a fost respinsa contestatia formulata impotriva deciziei de suspendare a raporturilor de munca, astfel ca, admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a ramas fara efecte in plan procedural.


Prin Decizia nr. 19/2016 a ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie civila s-a stabilit ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 279 din 23 aprilie 2015, dispozitiile art. 52 alin. (1) pct. b) teza intai din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu-si mai produc efectul si dau nastere unui drept de creanta constand intr-o despagubire echivalenta cu remuneratia cuvenita salariatilor, pe durata suspendarii, in cauzele nesolutionate definitiv la data publicarii deciziei instantei de contencios constitutional in Monitorul Oficial, or, in speta, asa cum am retinut mai sus, cauza fusese solutionata definitiv la data publicarii deciziei CCR.


Efectele urmarite de reclamant prin promovarea prezentei actiuni (plata unei despagubiri egale cu salariile si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii) sunt cele prevazute de dispozitiile art. 52 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora: "In cazurile prevazute la alin. 1 lit. b, daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara si i se plateste a€¦. o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului. "


Ipoteza avuta in vedere de legiuitor in cuprinsul alin. 2 al art. 52 difera insa de cea in care se afla reclamantul, constatarea nevinovatiei acestuia fiind conditia necesara ce face aplicabile dispozitiile art. 52, alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Dupa cum se poate observa, Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) reglementeaza atat dreptul angajatorului de a dispune suspendarea contractului individual de munca al salariatului in cazul in care a formulat plangere penala impotriva acestuia pentru fapte penale incompatibile cu functia acestuia, dar si obligatia angajatorului de a-i plati salariatului respectiv despagubiri in cazul in care se constata nevinovatia acestuia.


Aceste despagubiri, se acorda potrivit prevederilor legale, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, atunci cand se constata nevinovatia salariatului.


Este vorba desigur de nevinovatie in sens civil, adica lipsa oricarei culpe din partea salariatului in legatura cu fapta pentru care angajatorul a formulat plangerea impotriva salariatului.


In speta, prin Ordonanta din data de 26.04.2018 a Parchetului de pe langa Tribunalul B., in Dosarul nr. 223/P/2018, prin care, in temeiul art. 314, alin. 1, lit. a Cod procedura penala, rap. la art. 315 Cod procedura penala, cu referire la art. 16 CPP si art. 19 din Legea nr. 255/2013 raportat la art. 18Eˇ Cod Penal de la 1969 si art. 91 CP 1969 coroborate cu art. 5 din Noul Cod Penal s-a dispus clasarea cauzei si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ constand in amenda in cuantum de 200 lei cu privire la infractiunea de abuz in serviciu in forma continuata, prev. de art. 248 din Codul penal de la 1969, si de asemenea clasarea cauzei sub aspectul savarsirii infractiunii de luarea de mita prev. de art. 254, alin. 1 Cod penal si asociere pentru savarsirea de infractiuni prev. de art. 323, alin. 1 si 2 Cod penal de la 1969, retinute in sarcina inculpatului C.N_- I.


In conformitate cu prevederile art. 314, alin. 1 din Codul de procedura penala:


``(1) Dupa examinarea sesizarii, cand constata ca au fost stranse probele necesare potrivit dispozitiilor art. 285, procurorul, la propunerea organului de urmarire penala sau din oficiu, solutioneaza cauza prin ordonanta, dispunand:


a) clasarea, cand nu exercita actiunea penala ori, dupa caz, stinge actiunea penala exercitata, intrucat exista unul dintre cazurile prevazute la art. 16 alin. (1) ``;


In conformitate cu prevederile art. 315, alin. 1 din Codul de procedura penala:


``Clasarea se dispune cand:


a) nu se poate incepe urmarirea penala, intrucat nu sunt intrunite conditiile de fond si forma esentiale ale sesizarii;


b) exista unul dintre cazurile prevazute la art. 16 alin. (1).``


Instanta retine ca nu a fost dovedita nevinovatia reclamantului, intrucat prin ordonanta parchetului s-a dispus clasarea cauzei si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ, retinandu-se ca inculpatul C.N_- I.in privinta infractiunii de abuz in serviciu, aceasta exista, a fost savarsita de inculpat, insa nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni .


s-a mai retinut ca, atat modul si mijloacele de comitere a faptelor, cat si imprejurarile concrete de savarsire, respectiv prejudiciul relativ scazut, confera faptelor un grad de pericol social redus.


De asemenea, s-a aratat ca referitor la art. 16 CPP si art. 19 din Legea nr. 255/2013 raportat la art. 18Eˇ Cod Penal de la 1969 si art. 91 CP 1969, ``avand in vedere caracterul limitat al actelor materiale retinute fata de inculpat, timpul scurs de la savarsirea faptelor, urmarile relativ reduse al faptelor retinute, legaturile restranse cu celelalte persoane cercetate in cauza pentru acelasi gen de fapte, atitudinea lor procesuala in contextul intregii cauze, precum si antecedenta penala a persoanelor in cauza (inculpatul fiind la primul contact legea penala) - urmeaza a se emite o solutie de clasare a cauzei cu aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ``.


In speta, asa cum rezulta in mod temeinic din inscrisurile aflate la dosar, prin ordonanta parchetului s-a dispus clasarea cauzei si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ, retinandu-se totodata faptul ca ``in privinta infractiunii de abuz in serviciu constatam ca aceasta exista, a fost savarsita de inculpat, insa nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni`` si avand in vedere modul si mijloacele de comitere a faptelor cat si imprejurarile concrete de savarsire ca si prejudiciul relativ scazut si care au conferit faptelor un pericol social redus, s-a dispus in baza art. 18Eˇ aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ in cuantum de 200 lei.


Asadar, nu s-a retinut prin ordonanta respectiva nevinovatia salariatului, reclamantul din cauza, ci dimpotriva s-a retinut vinovatia acestuia in savarsirea faptelor pentru care angajatorul a formulat plangere impotriva sa si pentru care i-a suspendat contractul individual de munca .


Nefiind indeplinita conditia prevazuta de textul de lege, si anume constatarea nevinovatiei salariatului, dreptul acestuia la despagubiri nu s-a nascut.


Legea nu prevede ca si conditie pentru antrenarea raspunderii angajatorului constatarea lipsei vinovatiei penale, adica a acelei forme de vinovatie care sa confere faptei caracterul de infractiune asa cum sustine reclamantul, ci constatarea lipsei oricarei forme de vinovatie.


De asemenea, la art. 319 din Codul de procedura penala se prevede ca:


``(1) In caz de clasare ca urmare a constatarii ca a intervenit amnistia, prescriptia, retragerea plangerii prealabile sau a existentei unei cauze de nepedepsire, precum si in cazul renuntarii procurorului la urmarirea penala, suspectul sau inculpatul poate cere, in termen de 20 de zile de la primirea copiei de pe ordonanta de solutionare a cauzei, continuarea urmaririi penale.``


Prin urmare, in cazul clasarii cauzei de catre procuror, suspectul sau inculpatul are posibilitatea de a solicita continuarea procesului penal in termen de 20 de zile de la primirea copiei de pe ordonanta de solutionare a cauzei, pentru a-si dovedi nevinovatia.


In consecinta, reclamantul avea posibilitatea sa-si dovedeasca nevinovatia prin continuarea procesului penal, ceea ce in cauza nu s-a intamplat.


Avand in vedere considerentele de fapt si de drept aratate, instanta a retin ut ca nu s-a constatat nevinovatia reclamantului cu privire la infractiunile pentru care s-a formulat plangere penala impotriva sa de catre S. N. T. F. C. ``C. F. R. C_`` C., astfel ca reclamantul nu este indreptatit la plata drepturilor salariale pentru perioada suspendarii contractului individual de munca, respectiv 18.03. x16 si, in consecinta, urmand sa respinga cererea principala, ca neintemeiata si in virtutea principiului a ccesorium sequitur principale, a respin s si cererile accesorii privind obligarea paratei sa faca mentiunile de incadrare in grupa a Ii-a de munca pentru aceeasi perioada, precum si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata .


Impotriva acestei sentinte a declarat apel C.N.I., criticand-o pentru nelegalitate.


In motivarea apelului arata ca hotararea este nelegala deoarece in mod gresit instanta i-a respins actiunea formulata prin care a solicitat drepturile salariale de care ar fi beneficiat pe perioada 18.03. x18, drepturi salariale indexate, actualizate si majorate.


In ceea ce priveste primul capat de cerere, in mod gresit instanta de fond a facut o interpretare gresita a dispozitiilor art. 52 alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si a considerat ca ipoteza avuta in vedere de legiuitor in cuprinsul alin. 2 difera in ceea ce priveste persoana s a, constatarea nevinovatiei s ale fiind necesara pentru a face aplicabila dispozitia art. 52 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Sustine ca in mod gresit instanta de fond nu a considerat fa ta de continutul articolului 18 indice 1 Cod Procedura Penala ca fapta savarsita de catre reclamant nu constituie infractiune, solutia de clasare data de catre P.fiind similara celei de achitare.


In mod gresit instanta de fond motiveaza ca nu benefici a z a de aceste despagubiri deoarece este vorba de o nevinovatie in sens civil, respectiv lipsa oricarei culpe din partea subsemnatului salariat in legatura cu fapta pentru care angajatorul a formulat plangerea impotriva salariatului.


Nelegalitatea este evidenta deoarece nevinovata s a din punct de vedere al raspunderii penale a fost stabilita sub put erea lucrului judecat astfel ca justific a indreptatire nu numai la reintegrarea pe postul detinut anterior, ci si indreptatire la a i se plati o despagubire egala cu salariul si celela l te dreptur i de care a fost lipsit pe perioada suspe ndarii contractului individual de munca .


S olicit a sa se constat e ca in cauza sunt incidente prevederile art. 52, alin. 1, lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), precum si dispozitiile art. 52, alin. 2, Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), dispozitii interpretate in mod neechivoc prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 279/2015 si prin care au fost declarate neconstitutionale prevederi le art. 52 alin. I lit. b teza intai din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), prevederi in baza carora i-a fost suspendat contractual individual de munc a.


In ceea ce priveste efectele acestei decizii, Inalta Curte de Casatie si Justitie ``CompletuI pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronuntat Decizia nr. 19/13 iunie 2016 prin care a admis sesizarea si a stabilit ca urmar e a Deciziei nr. 279/2015 a Curt ii Constitutionale, dispozitiile art. 52 alin. } pct. b teza intai din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu is i mai produc efectul si dau nastere unui drept de creanta constand intr-o despagubire echivalenta cu remuneratia cuvenita salariilor, pe durata suspendarii.


Astfel, potrivit art. 52, alin. l, lit. B din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) contractul individual de munca putea fi suspendat din initiativa angajatorului: ``In cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pa n a la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.


Potrivit art. 52, alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): ``In cazurile prevazute la alin. l, lit. a si b daca se constata nevinovata celui in cauza, salariatul is i reia activitatea anterioara si i se plateste.. o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului".


In raport de aceste norme legale precum si de deciziile precizate, in situatia suspendarii contractului individual de munca in cazul formularii plangerii penale de catre angajator, salariatului i se va plati o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului individual de munca daca se constatata nevinovata celui in cauza.


In concluzie, din analiza dispozitiilor legale mai sus precizate rezulta ca este vorba de nevinovatia sub aspectul raspunderii pena le a salariatului si nu nevinovat ia din punct de vedere administrativ sau civil asa cum mot ive az a instanta de fond .


In al doilea rand, interpretarea dispozitiilor art. 52, alin. 2 referitoare la nevinovat ia salariatului a fost realizata si de Curtea Constitu t ionala prin Decizia 116/20 18, in aceasta Decizie existand motivarea potrivit careia ``In masura in care, prin solutia pronuntata nu retine in mod transant ca se afla in una din situatiile prevazute de art. 16 alin. 1 literele a) a€” d) din Codul d e Procedura Penala, respectiv a) fapta nu exista; b) fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege, c) nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea ; d) exista o cauza justificati va sau de neimputabilitate`` est e evident ca temeiurile suspendarii nu sunt infirmate chiar daca nu este pronuntata o hotarare de condamnare. Curtea apreciaza ca, desi aflatc intr-o stransa legatura in ipoteza textului de lege analizat, problema stabilirii vinovatiei penale trebuie abordata in mod distinct fata de cea a stabilirii caracterului justificat al suspendar ii contractului individual de munca in temeiul art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003. Astfel, sintagma "daca se constata nevinovatia celui in cauza"nu are semnificatia faptului ca, exceptand situatiile prevazute la art. 16 alin. (I) lit. a,) - d) din Codul de procedura penala, salariatul este considerat vinovat din punct de vedere penal, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 23 alin. (11) din Constitutie, ci ca, in planul raportului de munca, temeiurile suspendarii contractului individual de munca nu au fost infirmate, astfel ca este necesara clarificarea lor ulterioara. "


In concluzie, clasarea dispusa in dosarul 223/P/2018 prin Ordonanta din data de 2 6.04.2018 a Parchetului de pe langa Tribunalul B., si motivata pe prevederile art. 16 alineat 1 litera b si Cod Penal rezulta ca suspendarea contractului individual de munca nu a avut un temei legal, si, pe cale de consecinta, are dreptul la o despagubire egala cu salariu si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului individual de munca .


2. In ceea ce priveste cel de-al doilea capat de cerere prin care solicita obligarea paratei la plata drepturilor salariale si a celorlalte drepturi de care a fost lipsit (drepturile salariale indexate, majorate si reactualizate) pe perioada 18.03. x16, nelegalitatea este determinata tot de o interpretare gresita a dispozitiilor art. 52, alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), text care prevede acordarea unor despagubiri egale cu salariu si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.


Aceasta deoarece, capatul de cerere avand ca obiect drepturile salariale indexate, majorate si reactualizate are acoperire in dispozitiile art. 52, alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) in sensul ca salariul va fi actualizat in raport de coeficientul de devalorizare a monedei nationale, fiind vorba de acelasi salariu care insa s-a devalorizat, iar indexarile si majorarile constituie tocmai ``celelalte drepturi`` la care face referire acest text de lege.


In concluzie, in raport de dispozitiile art. 52, alin. 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) solicita sa se constata te ca se impune si acordarea indexarilor, majorarilor si reactualizarilor salariului aferent perioadei pentru care contractul individual de munca a fost suspendat.


S olicit a admite rea apelul ui, schimba rea in tot a sentin tei in sensul admiterii ac t iunii asa cum a fost formulata.


In drept, invoca dispozitiile art. 466 Cod p rocedura c ivil a.


Intimata SNTFC ``C_`` C.SA Bucuresti a depus intampinare la dosar, solicitand respingerea apelului si mentinerea sentintei apelate ca fiind legala si temeinica.


Curtea, analizand sentinta prin prisma criticilor invocate, a apararilor formulate, a dispozitiilor legale relevante si a art. 479 alin. (1) teza a Ii-a si urm., din Codul de procedura civila, constata ca nu subzista nici motive de ordine publica si nici alte motive care sa poata duce la schimbarea sau anularea acesteia.


Astfel, sustinerile apelantului in sensul ca in mod gresit prima instanta a interpretat prevederile art. 52, al 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si a considerat ca ipoteza avuta in vedere de legiuitor vizeaza constatarea nevinovatiei reclamantului pentru a da dreptul acestuia la despagubiri sunt neintemeiate.


Potrivit art. 52, al 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) in cazurile prevazute la alin 1, lit. a si b, daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara si I se plateste, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.


Ceea ce genereaza disputa in prezentul litigiu este interpretarea notiunii de ``nevinovatie a salariatului`` continuta de textul legal amintit pentru a se putea naste dreptul la despagubiri al salariatului al carui contract de munca a fost suspendat din initiativa angajatorului, intrucat acesta a formulat o plangere penala impotriva salariatului.


Prin Decizia nr S2/1702/15.03.2013 angajatorul S.Na t ionala de Transport F.de C.``C. F. R. C_`` S. a. - Sucursala de Transport F.de C.C., in temeiul art. 52 alin. 1 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), a dispus incepand cu data de 18.03.2013 suspendarea contractului individual de munca al reclamantului C.N_- I.pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatore s ti. Masura suspendarii a fost determinata de formularea plangerii penale nr. 203/15.03.2013, depusa de S. N. T. F. C. ``C. F. R. C_`` S. a. - S. T. F. C. C.C.la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov, pentru faptele prevazute de art. 254, alin1 Cod Penal si art. 323, alin. 1 si 2 Cod penal (luare de mita in forma continuata si asociere pentru savar s irea de infrac t iuni).


Prin Decizia nr. CV1/2618/13.12.2016 s-a dispus incepand cu data de 14.12.2016 incetarea deciziei de suspendare a contractului individual de munca si revenirea reclamantului C.N_- I.in func t ia de s ef tren la S. N. T. F. C. ``C. F._`` S. a. - S. R. T. F. C. C.- Sta t ia C.


Aceasta din urma decizie a avut la baza Ordonanta de clasare din 26.04.2018 prin care Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov, in dosarul nr 223/P/2018, in temeiul art. 314 alin. 1, lit. a Cod procedura penala, rap. la art. 315 Cod procedura penala, cu referire la art. 16 CPP si art. 19 din Legea nr. 255/2013 raportat la art. 18 Eˇ Cod Penal de la 1969 si art. 91 CP 1969 coroborate cu art. 5 din Noul Cod Penal a dispus clasarea cauzei si aplicarea unei sanc t iuni cu caracter administrativ constand in amenda in cuantum de 200 lei cu privire la infrac t iunea de abuz in serviciu in forma continuata, prev. de art. 248 din Codul penal de la 1969, si de asemenea clasarea cauzei sub aspectul savar s irii infrac t iunii de luarea de mita prev. de art. 254, alin. 1 Cod penal si asociere pentru savar s irea de infrac t iuni prev. de art. 323, alin. 1 si 2 Cod penal de la 1969, re t inute in sarcina inculpatului C.N_- I.


Impotriva acestei ordonante de clasare reclamantul din prezenta cauza a formulat plangere, solicitand inlaturarea sanctiunii cu caracter administrativ, iar prin Ordonanta din 26.06.2018 Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov a respins ca nefondata plangerea, retinand ca in cauza exista numeroase probe din care rezulta incalcarea de catre acesta a atributiilor de serviciu, incalcare care a avut ca urmare producerea unui prejudiciu in patrimoniul angajatorului, astfel ca toate conditiile constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu sunt intrunite.


Ceea ce solicita reclamantul pe calea prezentului demers judiciar este obligarea angajatorului la plata de despagubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pentru perioada suspendarii contractului de munca, invederand ca se incadreaza in ipoteza reglementata de art. 52, al 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Cum corect a retinut si instanta de fond, aceste despagubiri, se acorda potrivit prevederilor legale, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, atunci cand se constata nevinovatia salariatului. Aceasta forma de raspundere patrimoniala a angajatorului fata de angajat este impusa prin lege, antrenarea ei fiind conditionata doar de constatarea inexistentei culpei salariatului in procesul penal, neavand nicio relevanta caracterul licit sau ilicit al faptei angajatorului de a suspenda contractul individual de munca sau eventuala culpa a acestuia.


In situatia in care se demonstreaza ca ratiunile care au justificat suspendarea raportului de munca s-au dovedit a fi neintemeiate, art. 52 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 prevede o veritabila masura reparatorie pentru salariat, acesta reluandu-si activitatea anterioara, cu dreptul de a i se plati, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii executarii contractului individual de munca .


In acest context, solutia organului judiciar asupra vinovatiei sau nevinovatiei penale a salariatului este cea care are rolul de a pune capat situatiei provizorii create de suspendarea raportului de munca din initiativa angajatorului, confirmand justetea temeiurilor acestei masuri sau infirmandu-le, cu caracter reparator. Prin urmare, in planul dreptului muncii, aceasta solutie este relevanta in masura in care clarifica, cu certitudine, caracterul temeinic sau lipsit de temeinicie al suspendarii.


In masura in care, prin solutia pronuntata, organul judiciar nu retine in mod transant ca se afla intr-una dintre situatiile prevazute de art. 16 alin. (1) lit. a) - d) din Codul de procedura penala, respectiv "a) fapta nu exista; b) fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege; c) nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea; d) exista o cauza justificativa sau de neimputabilitate", este evident ca temeiurile suspendarii nu sunt infirmate, chiar daca nu este pronuntata o hotarare de condamnare. Prin urmare, clarificarea situatiei raportului de munca necesita demersuri suplimentare.


Prin Ordonanta de clasare din 26.04.2018, in privinta infractiunii de abuz in serviciu, s-a dispus clasarea cauzei si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ, in baza art. 314, al 1, lit. a rap. la art. 315 Cod procedura penala cu referire la art. 16 Cod procedura penala, rap la art. 18, indice 1 Cod penal din 1969 si art. 91 Cod penal 1969, retinandu-se ca infractiunea de abuz in serviciu exista, a fost savarsita de inculpat, insa nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni . Solutia a fost confirmata prin respingerea plangerii formulate de reclamant, prin Ordonanta din 26.06.2018 prin care s-a retinut ca toate conditiile constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu sunt intrunite, constatandu-se ca in cauza exista numeroase probe din care rezulta incalcarea de catre acesta a atributiilor de serviciu, incalcare care a avut ca urmare producerea unui prejudiciu in patrimoniul angajatorului.


Ca atare, in nici un caz nu s-a retinut nevinovatia penala a reclamantului din prezenta cauza in savarsirea infractiunii de abuz in serviciu pentru care angajatorul a formulat plangere penala ce a stat la baza suspendarii contractului sau de munca, ipoteza ce ar da nastere dreptului reclamantului la plata de despagubiri . Din contra, s-a retinut de catre organul de cercetare penala ca fapta pentru care s-a formulat plangere penala exista si a fost savarsita de catre inculpat, intrunind toate elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu, motivul pentru care s-a dispus clasarea cauzei fiind doar acela ca nu intruneste gradul de pericol social al unei infractiuni . In acest context, este evident ca nu este intrunita situatia premisa reglementata de art. 52, al 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), aceea a constatarii nevinovatiei salariatului, fara a se face chiar o distinctie .cea penala, pentru a da nastere dreptului salariatului la despagubiri .


Pentru a inlatura orice suspiciune atat cu privire la o eventuala vinovatie penala, cat si cu privire la justetea temeiurilor care au fundamentat suspendarea contractului individual de munca in ipoteza art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariatul, in calitate de inculpat, are posibilitatea de a solicita continuarea procesului penal, potrivit art. 18 din Codul de procedura penala. Aceasta situatie nu are semnificatia unei incalcari a prezumtiei de nevinovatie, de vreme ce, continuand procesul penal, salariatul se bucura de aceleasi garantii pe care acest principiu le impune. Continuarea procesului penal nu rastoarna sarcina probei, asa cum este prevazuta de art. 99 din Codul de procedura penala, suspectul sau inculpatul beneficiind de prezumtia de nevinovatie, astfel ca nu are obligatia sa isi dovedeasca nevinovatia si are dreptul de a nu contribui la propria acuzare . In cauza insa, salariatul C.I.N.nu a solicitat continuarea procesului penal pentru a isi putea proba nevinovatia.


Prin urmare, atat timp cat in prin Ordonanta din 26.04.2018 s-a dispus clasarea cauzei in privinta infractiunii de abuz in serviciu, nu pentru existenta vreuneia din cauzele reglementate de art. 16, literele a-d Cod procedura penala, ci pentru ca s-a constatat doar lipsa de pericol social al faptei penale retinute in sarcina salariatului inculpat, nu se poate retine ca prin aceasta solutie de clasare s-a constatat nevinovatia reclamantului pentru a face aplicabile prevederile art. 52, al 2 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Dimpotriva, prin ordonanta de clasare s-a retinut tocmai vinovatia penala a salariatului in savarsirea infractiunii de abuz in serviciu pentru care angajatorul a formulat plangere penala si pentru care s-a suspendat contractul de munca .


Pe cale de consecinta, solutia pronuntata de prima instanta de respingere a actiunii reclamantului este legala si temeinica, motiv pentru care in baza art. 480 C. apelul va fi respins ca nefondat.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


D E C I D E:


Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul reclamant C.N_- I., domiciliat in C., 50, jud. D.impotriva Sentintei civile nr. 867 din 10.04.2019 pronuntata de Tribunalul D., Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale in Dosarul nr. x/x in contradictoriu cu intimata parata S.NATIONALA DE TRANSPORT F.DE C."C.C_"SA - SUCURSALA REGIONALA TRANSPORT F.DE C.C., cu sediul in C., jud. D.


Decizie definitiva.




Pronuntata de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 2351/2019


Citeşte mai multe despre:    suspendarea contractului individual de munca    principiul raspunderii civile contractuale    despagubiri    raport de munca
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Contestatie decizie de suspendare a contractului individual de munca din initiativa angajatorului. Trimiterea in judecata a angajatului pentru fapte incompatibile cu functia detinuta
Pronuntaţă de: Curtea de apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 361/22.09.2020

Reducerea programului de lucru si a salariului in contextul reducerii temporare a activitatii impune existenta unor motive obiective care nu depind de vointa exclusiva a angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr.135/2020

Suspendarea de drept a raportului de serviciu nu poate opera in cazul in care este necesar a se evalua de catre angajator infractiunea pentru care s-a dispus trimiterea in judecata
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges - Sentinta civila nr. 292/2020

Suspendarea raportului de serviciu al functionarului public. Conditii
Pronuntaţă de: Tribunalul ARGES - Sentinta civila nr. 292/17.07.2020

Termenul de contestare a deciziei prin care s-a dispus suspendare a contractului individual de munca.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BRASOV - Decizia civila nr. 897/26.06.2019

Decizia CCR 279/17.06.2015 nu este aplicabila atunci cand decizia de suspendare fost consolidata prin trimiterea in judecata a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 897/26.06.2019

Despagubirile pe perioada suspendarii neintemeiate a contractului de munca. Renuntarea la judecata nu inlatura posibilitatea salariatului de a solicita despagubiri pe cale separata.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 87/16.01.2020

Angajatorul este obligat sa plateasca impozite specifice si contributii pentru despagubirile cuvenite salariatului pe perioada in care i s-a suspendat netemeinic contractul de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Vrancea - Sentinta Civila nr. 605 din 18.12.2019

Lipsa elementelor obligatorii ale deciziei de concediere atrage sanctiunea nulitatii absolute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti - Decizia civila nr. 2114 din data de 18 aprilie 2019



Articole Juridice

Modificarea contractelor de munca in contextul noilor realitati economice
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Izolarea si carantina in coronacriza. Efecte juridice si economico-sociale
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Protectia sociala a salariatilor. Drepturi si Proceduri de care acestia pot beneficia (II – pe durata starii de urgenta)
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Evitati abuzurile! Informati-va despre suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca!
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Beneficiarii si procedura de atribuire a somajului tehnic pe perioada starii de urgenta
Sursa: MCP Cabinet avocati

Pastrati-va si protejati-va salariatii! Veti avea din nou nevoie de ei!
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Suspendarea contractului de munca ca urmare a carantinei sau fortei majore
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut