Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Despagubirile pe perioada suspendarii neintemeiate a contractului de munca. Renuntarea la judecata nu inlatura posibilitatea salariatului de a solicita despagubiri pe cale separata.

Despagubirile pe perioada suspendarii neintemeiate a contractului de munca. Renuntarea la judecata nu inlatura posibilitatea salariatului de a solicita despagubiri pe cale separata.

Publicat: 21 Jul 2021 1997 citiri Secţiunea: Drept Civil

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.

Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.

Prin Sentinta civila nr. 323 din 04 iulie 2019, pronuntata de Tribunalul M., s-a respins exceptia tardivitatii actiunii invocata de parata.
S-a admis in parte actiunea formulata de reclamantul M. s., domiciliat in comuna Prunisor, in contradictoriu cu paratul R.Nationala a P.R.- Directia S.M., cu sediul in Drobeta-T_- S., C., nr. 22, judetul M.
A fost obligata parata sa plateasca reclamantului o despagubire egala cu salariile, precum si celelalte drepturi banesti de care ar fi beneficiat, pe perioada 01.07. x17, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflatie la data platii si dobanda legala aferenta sumei, calculata de la data scadentei pana la data platii efective.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Act adoptat de organele de stat,

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,

Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.

Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,

Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.

Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.

(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.

Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.

Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice

1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Despagubiri ce se acorda partii vatamate

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.

Serviciul de amator - serviciu de radiocomunicatii avand ca scop

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.

Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si

Pentru a se pronunta astfel, Tribunalul a constatat urmatoarele:

In conformitate cu art. 248 Cod procedura civila instanta s-a pronuntat mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe noi, sau, dupa caz cercetarea in fond a cauzei.

Prin intampinarea depusa, in termen, parata a invocat tardivitatea cererii, invocand art. 268, alin. 1, lit. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) reclamantul avand posibilitatea sa solicite acordarea tuturor drepturilor salariale in 30 zile de la emiterea deciziei de incetare a contractului individual de munca .

Exceptia a fost nefondata.

Potrivit art. 268, lit. a Codul Munc ii Cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care a fost comunicata decizia unilaterala a angajatorului referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca si potrivit lit. c in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, in situatia in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat, precum si in cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator .

In cazul de fata obiectul conflictului de munca il reprezinta plata unor drepturi salariale si nu contestarea deciziei de incetare a contractului individual de munca astfel ca termenul prevazut de lege a fost respectat.

Pe fond s-au constatat urmatoarele:

Reclamantul M. s. a fost angajat al paratei in baza contractului individual de munca nr 677/04.11. x in functia de padurar.

Prin Decizia nr 182/30.0 6.2016 emisa de Directorul Directiei Silvice M.contractul individual de munca al reclamantului a fost suspendat pe perioada 01.07. x17 in temeiul art. 52, alin. 1, lit. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Prin Sentinta 1603/08.12.2016 a Tribunalului M., ramasa definitiva prin nerecurare decizia nr 182/30.06.2016 a fost anulata si s-a dispus repunerea in situatia anterioara emiterii acesteia si s-a luat act de renuntarea la judecata a petitului privind plata despagubirilor reprezentand drepturi salariale si alte drepturi banesti de care ar fi beneficiat pe perioada suspendarii contractului individual de munca .

Prin actiunea de fata reclamantul a solicitat plata unor despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate precum si a cu celelalte drepturi banesti de care ar fi beneficiat pe perioada 01.07. x17, aratand ca in cursul lunii februarie 2017, dupa ce decizia de suspendare a contractului individual de munca a fost anulata, a fost reintegrat in functia de padurar dar la data de 15.02.2017, contractul individual de munca a incetat in temeiul art. 55, lit. b Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

In conformitate cu art. 52, lit. a Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului pe durata cercetarii disciplinare prealabile, in conditiile legii si potrivit dispozitiilor alin. 2, art. 52 in cazul in care se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara si i se plateste, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului individual de munca .

Prin rapoartele nr x/25.03.2015 si x/27.03.2015 ale Ocolului Silvic Corcova s-a propus desfacerea contractului individual de munca al reclamantului pentru absente nemotivate si prin Hotararea nr 7 din 16.07.2015 a Consiliului de disciplina intrunit pentru a solutiona propunerea de sanctionare a reclamantului s-a hotarat mentinerea propunerii de desfacere a contractului individual de munca al reclamantului.

Prin Sentinta nr 1120/15.09.2016 a Tribunalului M. a fost anulata hotararea Consiliului de disciplina.

Ulterior prin Hotararea nr 10/28.11.2016 a Consiliului de disciplina din cadrul Directiei Silvice s-a hotarat mentinerea propunerii de desfacere a contractului individual de munca pentru savarsirea unor abateri disciplinare, hotarare mentinuta prin Sentinta civila 2487/25.10.2017 a Tribunalului M.

Contractul individual de munca a fost suspendat prin decizia nr 182 din 30.06.2016, masura anulata de instanta insa nu a mai fost continuata cercetarea disciplinara si nici nu a fost emisa o decizie de desfacerea disciplinara a contractului individual de munca .

Contractul individual de munca a incetat ulterior, in temeiul art. 55, lit. b Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), prin Dispozitia nr 3/13.02.2017.

In atare situatie nu a fost stabilita vinovatia reclamantului sau savarsirea unei abateri grave, acesta bucurandu-se de prezumtia de nevinovatie in sensul legii fundamentale.

Prin u rmare, reclamantul este indreptatit la plata drepturilor salariale si a despagubirilor pe perioada suspendarii contractului individual de munca cu atat mai mult cu cat prin masura suspendarii angajatorul nu s-a pronuntat asupra vinovatiei/nevinovatiei salariatului.

Prin notele de sedinta parata a aratat ca nu i se poate acorda reclamantului drepturile salariale reprezentand sporul de risc prevazut in contractul colectiv de munca deoarece nu a fost incheiat un act aditional prin care sa- i fie inclus in salariu acest spor, cu atat mai mult cu cat art. 132 din Contractul Colectiv de Munca prevede ca toate sporurile se acorda prin negociere intre parti, cu exceptia sporului de vechime.

Apararea paratei nu poate fi primita avand in vedere ca reclamantul nu a fost prezent la serviciu si inclusiv la negociere din cauza suspendarii contractului individual de munca, masura dispusa de angajator si anulata ulterior de instanta.

In consecinta, in temeiul art. 253 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) potrivit carora angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul, parata a fost obligata la repararea prejudiciului reprezentand salariile si celelalte drepturi banesti de care ar fi beneficiat reclamantul numai pe perioada suspendarii raporturilor de munca, respectiv 01.07. x17.

Pentru o justa reparare a prejudiciului se impune plata actualizata cu indicele de inflatie a sumei datorate precum si a dobanzii legale aferente sumei, conform art. 166, alin. 4 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).

Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata R.Nationala a P.R_- Directia S.M., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, pentru urmatoarele considerente:

1- Instanta de fond a interpretat in mod eronat existenta a doua hotarari judecatoresti care contin dispoz itii contrare in legatura cu con tractul individual de munca al reclamantului Mitrita S. Astfel prin sentin ta nr. x16, pronuntata de Tribunalul M. S-a dispus anularea deciziei 182/2016 privind suspendarea raporturilor de munca si reintegrarea reclamantului in mu nca, iar prin Sentinta nr. 2487/25.10.2017 pronuntata de Tribunalul Mehedinti in Dosarul nr. x/x aceluiasi reclamant/salariat i s-a respins definitiv contestatia impotriva Hotararii nr. 10/28.11.2016, prin care s-a dispus desfacerea discipli nara a contractului individual de munca, deci, per a contrario, incepand cu data de 28. II.2016 reclamantul Mitrita S.nu mai avea calitate de salariat

2 - Desi s-a dovedit faptul ca reincadrarea in munca a reclamantului, ca dispozitie principala a sentintei nr. 1603/2016 a Tribunalului Mehedinti, nu a avut loc, nu datorita angajatorului, ci din manifestarea de vointa a salariatului de a nu s e prezenta la sediul Ocolului Silvic Corcova a�� unde isi desfasurase activitatea, pentru a - i fi predat ca ntonul silvic, pe baza de control de fond, asa cum prevede r egulamentul de paza aprobat prin H. G 1076/2009 si, astfel salariatul reclamant si-a incalcat obligatia prevazuta de art. 39 alin. 2 lit. a, coroborat cu art. 40 alin. 1 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in sensul ca nu si-a indeplinit atributiunile de serviciu stabilite prin fisa postulu i. Mai mult salariatul si - a dat demisia, fara a solicita in prealabil acordarea drepturilor salariale aferente perioadei suspendarii dreptului la care renuntase prin chiar sentinta 1603/2016. Astfel instanta de fond, a aplicat gresit dispozitiile din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) referitoare la drepturile si obligatiile salariatilor.

3- Prin sentinta apelata, au fost nesocotite dispozi tiile din Contractul Colectiv de Munca privind acordarea sporurilor la salarii a�� art. 132, care prevede conditia negocierii dintre angajator si salariat, pentru acordarea tuturor sporurilor prevazute de anexa 4, cu exceptia sporului de vechime. Initiativa negocierii se manifesta prin tr - o solicitare scrisa din partea anga jatorului, iar cuantumul insasi al acestor sporuri, se stabileste tot prin negociere, cel prevazut in CC. M fiind in cuantum maxim brut.

4- In sentinta criticata, nu este stabilit cuantumul drepturilor salariale si al cuantumului i ndicelui de inflatie, desi unitatea a depus la dosar doua variante de calcul al acestor drepturi pretinse de catre reclamant.

Pentru considerentele mai sus expuse, apreciaza ca Sentinta civila nr. 323 din 04.07.2019 pronuntata de T ribunalul M., in Dosarul nr. 1354/101 x este nelegala si netemeinica, iar pe cale de consecinta, so licita admiterea apelului, schimbarea in totalitate a sentintei, in sensul respingerii actiunii ca nefondat a.

Intimatul reclamant, desi legal citat, nu a formulat intampinare.

Analizand sentinta apelata prin prisma criticilor formulate, se constata ca apelul este nefondat, urmand a fi respins pentru considerentele ce succed.

Pentru inceput este de observat ca, prin prima critica adusa sentintei, apelanta invoca faptul ca prima instanta a ignorat existenta a doua hotarari judecatoresti care contin dispozitii contrare in legatura cu contractul individual de munca al reclamantului, respectiv S.C. nr. 1603/08.12.2016 pronuntata de Tribunalul M.si S.C. nr. 2487/25.10.2017 pronuntata Tribunalul Mehedinti prin care s-a respins contestatia impotriva Hotararii nr. 10/28.11.2016 prin care s-a dispus desfacerea disciplinara a contractului, sustinand astfel imposibilitatea producerii efectelor sentintei privind reintegrarea ulterioara.

Examinand aceasta critica, se constata ca apelanta ignora atat obiectul litigiilor finalizate prin pronuntarea celor doua hotarari, cat si obiectul actelor atacate.

Astfel, litigiul in care a fost pronuntata S.C. nr. 1603/08.1 2.2016 a avut ca obiect anularea Deciziei nr. 182/30.06.2016 prin care a fost suspendat contractul individual de munca al reclamantului incepand cu data de 01.07.2016 pana la data de 31.01.2017, dispunandu-se anularea sus mentionatei decizii si repunerea in situatia anterioara. Totodata, s-a luat act ca reclamantul a renuntat la judecata privind plata despagubirilor.

Pe de alta parte, Dosarul nr. x al Tribunalului Mehedinti in care a fost pronuntata S.C. nr. 2487/25.10.2017 a avut ca obiect anularea Hotararii nr. 10/28.11.2016, contestatia fiind respinsa.

Asa cum rezulta din considerentele acestei din urma sentinte, prin Hotararea nr. 10/28.11.2016 emisa de Consiliul de disciplina a RNP ROMSIVa-Directia S.M. S-a hotarat mentinerea propunerii OCOLULUI SILVIC CORCOVA de desfacere a contractului individual de munca al reclamantului.

Astfel fiind, cele doua acte atacate au avut un obiect diferit, primul avand in vedere anularea masurii de suspendare a contractului de munca, in timp ce cel de al doilea a privit anularea propunerii de desfacere a contractului.

Sub acest aspect, eroarea in care se afla apelanta decurge din interpretarea dispozitiilor cuprinse in Hotararea nr. 10/28.11.2016, insa, asa cum s-a stabilit cu putere de lucru judecat si cum rezulta din chiar continutul Hotararii, prin aceasta nu s-a dispus desfacerea contractului de munca, ci a fost doar mentinuta propunerea OCOLULUI SILVIC CORCOVA facuta in acest sens.

Prin urmare, cele doua hotarari judecatoresti nu cuprind dispozitii contra dictorii, anularea deciziei de suspendare a contractului de munca, cu consecinta repunerii partilor in situatia anterioara neputand fi influentata de mentinerea propunerii de desfacere a acestuia cata vreme aceasta propunere isi mentine acest caracter, fara a putea fi echivalata cu o decizie de desfacere a contractului.

In ceea ce priveste sustinerea potrivit careia reclamantul si-a dat demisia fara a solicita drepturile salariale in privinta carora a renuntat in cursul judecatii dosarului nr. x, se retine ca renuntarea la judecata, ca institutie procesuala, nu se confunda cu renuntarea la drept, asa incat faptul ca reclamantul a renuntat la judecarea capatului de cerere privind plata despagubirilor nu poate conduce la stingerea dreptului sau, efectul fiind doar de incetare a analizei pe fond, in acel litigiu, a indreptatirii sale de a beneficia de despagubiri .

Cu alte cuvinte, cata vreme dreptul la actiune in plata despagubirilor nu este prescris, acestea pot fi solicitate in cadrul unui alt litigiu, fara a se putea opune renuntarea la judecata facuta in cadrul altui dosar.

Mai mult, desi apelanta invoca neindeplinirea atributiunilor stabilite prin fisa postului, respectiv absenta reclamantului de la locul de munca ca temei al neacordarii drepturilor salariale, un astfel de argument nu poate fi retinut in conditiile in care propunerea de sanctionare disciplinara nu a fost urmata de constatarea savarsirii faptelor imputate, ca o continuare a cercetarii disciplinare si a emiterii unei decizii de sanctionare.

Astfel, exceptand cazul mustrarii, nicio sanctiune disciplinara si implicit, nicio o constatare a unei abateri disciplinare nu poate fi dispusa de angajator inainte de cercetarea disciplinara prealabila. Prin urmare, intrucat suspendarea contractului individual de munca nu este rezultatul unei masuri dispuse in temeiul unei cercetari disciplinare efectuate anterior, ci insoteste procedura cercetarii in urma careia se va stabili in viitor eventuala raspun dere a salariatului si aplicarea unei sanctiuni disciplinare, masura prevazuta de art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 nu poate fi considerata ca fiind o sanctiune disciplinara.

Avand in vedere cele mai sus aratate, se apreciaza ca in conditiile in care masura suspendarii contractului individual de munca a reprezentat o restrangere a exercitiului dreptului la munca, precum si incetarea temporara a obligatiilor partilor ce izvorasc din contractul individual de munca, trebuie admis ca anularea acestei masuri nu poate avea drept consecinta privarea salariatului de drepturile ce decurg din raportul de mun ca, de la data anularii deciziei de suspendare nascandu-se dreptul salariatului de a solicita despagubiri echivalente cu drepturile salariale pentru perioada in care a fost suspendat contractul de munca .

Neintemeiata este, in mod asemanator, si critica privind acordarea sporului de risc prevazut in contractul colectiv de munca, in acest sens apelanta prevalandu-se de inexistenta unei solicitari scrise a angajatorului in vederea negocierii cuantumului ace s tui spor.

Astfel, desi este real ca nu a existat o negociere, asa cum pretind prevederile contractului colectiv de munca, in mod corect prima instanta a apreciat ca acest fapt este imputabil angajatorului, acesta fiind cel care a luat masura suspendarii contractului individual de munca si a cauzat, prin atitudinea sa, imposibilitatea negocierii sporului conventional stabilit.

Cu alte cuvinte, neexecutarea clauzelor contractuale este imputabila angajatorului, astfel incat acesta nu se poate prevala de propria culpa pentru a pretinde lipsa oricarei indreptatirii a reclamantului la plata sporului.

D e altfel, dispozitiile art. 253 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) au in vedere tocmai aceasta ipoteza, stabilind, cu titlu de principiu, ca angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul .

Nici faptul ca prin sentinta apelata nu a fost stabilit cuantumul drepturilor salariale si al indicelui de inflatie nu poate conduce la constatarea nelegalitatii sentintei, dispozitivul acesteia relevand respectarea cadrului procesual in care a avut loc investirea instantei, respectiv pronuntarea instantei asupra obiectului pricinii astfel cum a fost formulat prin cererea introductiva de instanta, aceasta din urma neputand, in lipsa unei cereri a reclamantului in acest sens, sa acorde una dintre sumele propuse de intimata prin cele doua variante de calcul depuse la dosar.

Pentru considerentele ce preced, in temeiul art. 480Cod Procedura civila, apelul urmeaza a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondat apelul declarat de parata R.Nationala a P.R.- Directia S.M., cu sediul in Drobeta-T_- S., C., nr. 22, judetul M., impotriva Sentintei civile nr. 323 din 04 iulie 2019, pronuntata de Tribunalul M., in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimatul reclamant M. s., domiciliat in comuna Prunisor,

Definitiva.

Pronuntata de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 87/16.01.2020

Citeşte mai multe despre:

renuntarea la judecata

despagubiri

suspendarea contractului individual de munca

Codul muncii

Legea 53/2003

Consultă un avocat online

Formular contact online.

MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Momentul de la care curge termenul de prescriptie al dreptului material la actiune privind plata despagubirilor pentru pagubele produse de salariati
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges

Angajatorul are dreptul de a-si organiza activitatea insa aceasta nu inseamna ca prin reorganizare se poate modifica contractul individual de munca al salariatului
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.569/04.10.2017 a Curtii de Apel Galati

Revocare Hotarare ANRP dupa ce acesta a intrat in circuitul civil si si-a produs efectele prin efectuarea unei plati partiale a despagubirilor
Pronuntaţă de: Decizia nr. 1667 din 17.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Conflict negativ de competenta generat de obiectul actiunii in materia fondului funciar
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 56 din 18 iunie 2018 a Curtii de Apel Galati

Validarea deciziilor acordarea de despagubiri privind acordarea de despagubiri pentru bunurile abandonate in Bulgaria de catre persoanele refugiat in baza Tratatului dintre Romania Bulgaria
Pronuntaţă de: Decizia nr. 420/27 februarie 2018 a Curtii de Apel Galati

Contract de asigurare obligatorie RCA. Neindeplinirea obligatiilor de plata a despagubirii de catre asiguratorul RCA. Momentul de la care incep sa curga penalitatile de intarziere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 692/21.10.2020

CEDO: Monica Macovei impotriva Romaniei. Libertatea de exprimare
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

CEDO: Petro Carbo Chem S.E. impotriva Romaniei. libertatea de exprimare
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Executarea obligatiei de plata a despagubirilor civile. Ridicarea sechestrului asigurator
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, incheierea nr. 100 din 25 februarie 2020

Reducerea programului de lucru si a salariului in contextul reducerii temporare a activitatii impune existenta unor motive obiective care nu depind de vointa exclusiva a angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia civila nr.135/2020

Articole Juridice

Neachitarea integrala a drepturilor salariale. Probleme practice si solutii juridice.
Sursa: MCP avocati

CCR. Noul mod de calcul al despagubirilor pentru imobilele confiscate abuziv, pronuntand o decizie favorabila persoanelor care solicita compensatii
Sursa: MCP avocati

Hartuirea la locul de munca. Criterii de identificare si masuri legale
Sursa: MCP avocati

Perioada de proba. Incetarea contractului individual de munca dupa modificarea functiei
Sursa: MCP avocati

Suspendarea contractului de munca pe durata suspendarii permisului auto al salariatului
Sursa: MCP avocati

Acordarea despagubirilor pe durata suspendarii contractului individual de munca
Sursa: MCP avocati

Simpla incalcare a Regulamentului GDPR nu constituie temeiul unui drept la despagubiri
Sursa: MCP Cabinet avocati

Tabloul Avocatilor din Romania

Tabloul Avocatilor din Republica Moldova

Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania

Tabloul Contabililor din Romania

Tabloul Detectivilor Particulari din Romania

Tabloul Evaluatorilor din Romania

Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania

Tabloul Expertilor Judiciari din Romania

Tabloul Mediatorilor din Romania

Tabloul Notarilor Publici din Romania

Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania

Tabloul Psihologilor din Romania

Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania

Arhiva Stirilor juridice din anul 2007

Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964