din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1714 de useri online



Prima pagină » Ştiri juridice » Pozitia DNA privind modificarea Codului Penal, a Codului de procedura penala si a altor acte normative

Pozitia DNA privind modificarea Codului Penal, a Codului de procedura penala si a altor acte normative

  Publicat: 26 Apr 2019       1048 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
Referitor la modificarile legislatiei penale adoptate de Parlament la data de 24 aprilie 2019 (Codul Penal, Codul de procedura penala, Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, proiectul de act normativ privind contestatia in anulare) Directia Nationala Anticoruptie exprima urmatorul punct de vedere:

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Depasire a legalitatii,
Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Coruptia, in sens larg, reprezinta folosirea abuziva a puterii incredintate, fie in sectorul public fie in cel privat, in scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup.
Acea modificare a cursului acestei prescriptii, care se concretizeaza in stergerea timpului scurs de la inceputul prescriptiei pana la ivirea uneia din imprejurarile prevazute de lege care intrerup aceasta prescriptie si in inceperea unei noi prescriptii.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Persoana care a implinit varsta de 18 ani.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Imprejurare sau situatie de natura sa puna in lumina pericolul social mai redus al unei fapte ilicite
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :

In situatia intrarii in vigoare, modificarile la legislatia penala vor afecta in mod substantial activitatea de urmarire penala si implicit tragerea la raspundere a celor care au savarsit fapte penale, implicit fapte de coruptie sau asimilate coruptiei.

Concret, modificarile adoptate la cele trei legi vor determina urmatoarele consecinte:
- autorii unor categorii largi de fapte care sunt in prezent sanctionate de legea penala nu vor mai putea fi trasi la raspundere;
- se reduc limitele de pedeapsa pentru anumite infractiuni ceea va avea ca efect prescrierea raspunderii penale, adica va fi depasit termenul in care autorii acestor fapte vor putea fi pedepsiti;
- se impun conditii suplimentare pentru ca anumite fapte sa poata intra in sfera infractiunilor, prin urmare, numeroase dosare aflate deja pe rol la parchet sau instante se vor clasa;
- se introduc conditii suplimentare pentru ca anumite cerinte aprobate prin directive europene, cum ar fi confiscarea extinsa, sa poata fi aplicate efectiv, ceea ce va ingreuna recuperarea foloaselor obtinute prin infractiuni .

1. Nu mai este considerata infractiune si, prin urmare, nu mai este pedepsita,fapta de abuz in serviciu cu obtinere de foloase necuveniteasa cum este formulata de art. 132din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Articolul 132din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.
Consecinta:
Abrogarea art. 132din Legea nr. 78/2000 afecteaza in mod grav activitatea desfasurata de catre Directia Nationala Anticoruptie, in conditiilein care exista un numar de 1.249 dosare in care a fost inceputa urmarirea penalain remsauin personampentru aceasta infractiune.
Aproximativ 25% din totalul infractiunile trimise in judecata de DNA reprezinta infractiune definita de art. 132din Legea nr. 78/2000
Prin urmare, daca intra in vigoare, aceasta modificare ar determina inchiderea unui procent important din numarul cauzelor solutionate in prezent de catre Directia Nationala Anticoruptie.
Mai mult, articolul respectiv transpune in legislatia romana dispozitiile art. 19 privind abuzul de functie din Conventia O.N.U. privind Coruptia (Conventia de la Merida) ratificata de Romania. Conform acestui articol, una dintre caracteristicile infractiunii de coruptie este conditia ca fapta sa fie comisa in scopul obtinerii unor avantaje necuvenite pentru sine sau pentru altul.

2. Termenele de prescriptie se reduc (se micsoreaza perioada de timp in care autorii pot fi trasi la raspundere); se ingreuneaza modalitatea de intrerupere a cursului prescriptiei .

Termenele de prescriptie se reduc
``De la 10 la 8 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 20 de ani; De la 8 la 6 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani;``
Aceasta modificare afecteaza major activitatea Directiei Nationale Anticoruptie, intrucatinfractiunile care sunt de competenta Directiei Nationale Anticoruptie (prevazute de Legea nr. 78/2000) intra in categoria infractiunilor pentru care se reduc termenele de prescriptie.
Consecinta: clasarea cauzelor, respectiv incetarea procesului penal.
Acest lucru va produce consecinte mai ales in cauzele complexe cu mai multi inculpati si cu mai multe infractiuni
Multe dosare dintre cele aflate in instrumentare risca sa fie clasate, iar dintre cele deja trimise in judecata, multe risca sa fie finalizate cu incetarea procesului penal, pe motiv de prescrierea faptelor.
Practic, prin aceasta modificare, in toate cauzele Directiei Nationale Anticoruptie se vor reduce termenele de prescriptie, situatie in care un mare numar dintre persoanele suspectate pentru comiterea faptelor de coruptie vor putea scapa de raspunderea penala.

3. Descoperirea si tragerea la raspundere a infractiunilor de dare de mita si trafic de influenta este extrem de mult ingreunata de noua prevedere ce limiteaza la un an termenul pana la care persoana care a savarsit fapta, in caz ca o denunta, nu mai este pedepsita.
``Mituitorul/faptuitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta,dar nu mai tarziu de 1 an de la data savarsirii acesteia.``
In foarte putine cauze, denuntatorii anunta organele de urmarire penala imediat dupa consumarea infractiunii, deoarece la acel moment sunt multumiti de folosul primit in schimb.
Din practica, s-a constatat ca, denunturile se inregistreaza cand apar neintelegeri intre participantii la infractiune sau cand acestia doresc sa profite de cauzele de reducere a pedepselor. Nu se explica ratiunea pentru care se doreste protejarea celor care au luat mita si garantarea faptului ca, dupa trecerea a un an nu mai pot fi trasi la raspundere .
Nu e indicat nici un argument care sa justifice o asemenea modificare. In legislatia romana, cauza de nepedepsire a denuntatorului pentru infractiunile de coruptie e o institutie traditionala, in vigoare in mod neintrerupt din 1936.

4. Infractiunile de coruptie si cele asimilate, precum si a infractiunilor de fraudare a fondurilor europene intra in sfera acelora pentru care acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin infractiune, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, devine circumstanta atenuanta.
Se consacra un tratament penal mai bland pentru cele mai grave infractiuni .
De asemenea, aceeasi actiune, respectiv acoperirea integrala a prejudiciului de catre oricare dintre autorii infractiunii, in cauzele de coruptie, determina reducerea la jumatate a limitelor de pedeapsa pentru toti participantii infractiunii, chiar daca plata a fost facuta doar de unul dintre acestia.
Se creeaza inechitate intre inculpati: autorii infractiunii de furt calificat, spre exemplu, nu beneficiaza de circumstanta atenuanta, dar cei care fraudeaza bugetul Uniunii Europene, da. De asemenea, beneficiaza cei care fac trafic cu minori, spala bani, fac trafic de organe.

Nu exista decizie CCR, directiva europeana care sa justifice amendamentul.

5. Desi aparent aria confiscarii extinse se largeste si va cuprinde toate infractiunile cu pedepse mai mari de 4 ani, se introduc conditii suplimentare care ingreuneaza aplicarea institutiei confiscarii extinse.
Spre exemplu, nu vor mai face obiectul confiscarii extinse bunurile transferate unui membru al familiei sau unui tert, daca acesta nu cunostea ca scopul transferului este evitarea confiscarii.

6. Se limiteaza situatiile in care procurorii pot ridica documente sau inscrisuri necesare in investigatii penale si, de asemenea, se ingreuneaza posibilitatea ca organele de urmarire penala sa obtina date privind tranzactiile financiare.
Si prin aceste modificari, se restrange nejustificat culegerea de probe in cauzele penale, fiind necesara existenta de ``probe sau indicii``, fata de reglementarea in vigoare care prevede doar conditia ``suspiciunii rezonabile``.

7. Se restrange nejustificat posibilitatea acordarii statutului de martor amenintat.
``In cazul in care existaprobe sau indiciitemeinice ca viata, integritatea corporala, libertatea, bunurile sau activitatea profesionala a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse in pericol ca urmare a datelor pe care le furnizeaza organelor judiciare sau a declaratiilor sale, organul judiciar competent acorda acestuia statutul de martor amenintat si dispune una ori mai multe dintre masurile de protectie prevazute la art. 126 sau 127, dupa caz.``
Prin aceasta modificare se restrange nejustificat posibilitatea acordarii statului de martor amenintat fiind necesar sa existe ``probe sau indicii``, fata de reglementarea existenta acum care prevede doar conditia ``suspiciunii rezonabile``.



Citeşte mai multe despre:    DNA    Codul penal    Codul penal 2019    Codul de procedura penala    Codul de procedura penala 2019    Legea 78/2000

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

Legi promulgate in data de 1 iulie 2021
01 Jul 2021 | 1307

Sase companii care ofera servicii de food & beverage in incinta Aeroportului Otopeni amendate pentru fixarea preturilor, concurenta neloiala
27 Mar 2021 | 1149

Legi promulgate in data de 05 noiembrie 2020
06 Nov 2020 | 1974

ICCJ: Titular unei intreprinderi individuale poate avea calitatea de functionar public
13 May 2020 | 2512

Proiectele de acte normative adoptate de Guvern in sedinta din 18 martie 2020
19 Mar 2020 | 1300

Pozitia Consiliului Barourilor si Societatilor de Drept din Europa privind eradicarea fenomenului avocaturii clandestine
29 Feb 2020 | 849



Articole Juridice

Protectia corespondentei electronice a salariatului in era digitala
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Beneficiarii Legii nr. 19/2020. Conditiile de acordare a indemnizatiei
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii � pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert � aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Jurisprudenţă

Respingerea ca tardiva a cererii de incuviintare a probelor formulata in fata instantei de judecata
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 537 din 25 februarie 2020

Efectele fiscale ale cesiunii de creanta. Importanta determinarii caracterului cert sau incert al creantei preluate in determinarea corecta a impozitului pe profit
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 2536 din 16 iunie 2020

Dovedirea faptei ce reprezinta abatere disciplinara. Sarcina probei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1343/07.03.2019

Rolul activ al instantei de judecata in litigiile de munca. Constatarea din oficiu a nulitatii deciziei de sanctionare disciplinara pentru lipsa descrierii faptei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizia civila nr. 1222/2017 din 13.10.2017