Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Ştiri juridice » Senatul a publicat un raport cu privire la prevenirea si corectarea dezechilibrelor macroeconomice

Senatul a publicat un raport cu privire la prevenirea si corectarea dezechilibrelor macroeconomice

  Publicat: 27 Jun 2019       120 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Banca Centrala Europeana (BCE)a fost inaugurata pe 30 iunie 1998. De la 1 ianuarie 1999 a preluat responsabilitatea implementarii politicii monetare europene, asa cum este definita de Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC).
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
In Monitorul Oficial nr. 522 din 26.06.2019 a fost publicata Hotararea nr. 29/2019 referitoare la Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrala Europeana si EUROGRUP Semestrul european 2019: evaluarea progreselor inregistrate in ceea ce priveste reformele structurale, prevenirea si corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum si rezultatele bilanturilor aprofundate efectuate in temeiul Regulamentului (UE) nr. 1.176/2011 - COM (2019) 150.

Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
In pofida crearii unei piete unice si a Uniunii economice si monetare, nu exista inca o politica comunitara adevarata cu privire la impozitare. Prevederi specifice sunt incluse in Articolele 90-93 ale Tratatului de constituire a Comunitatii Europene (fostele Articole 95-99), dar procedura de adoptare a deciziilor in ce priveste impozitarea impune votul in unanimitate in Consiliu. Pina acum, acest mecanism a functionat ca o frana in ce priveste adoptarea de reguli comune privind impozitarea directa si indirecta.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

In cadrul Comunicarii, Senatul a facut urmatoarele constatari:


a) prezenta comunicare sustine necesitatea coordonarii economice, dar se apreciaza ca eficienta acesteia in cadrul Semestrului este relativ slaba la nivel european, din motive legate de diagnoza, capacitate si vointa politica de implementare a masurilor, aspecte vizibile in gradul foarte diferit de aplicare a recomandarilor specifice de tara. In medie, aproximativ jumatate dintre recomandari sunt luate in considerare, dar nu in mod egal. Recomandarile referitoare la consolidarea fiscala si normele financiare sunt preluate aproape integral; in acelasi timp, recomandarile care vizeaza ameliorarea conditiilor sociale sunt larg ignorate;


b) indicatorii folositi in evaluarea situatiei sunt insuficienti sau inadecvati. Piata unica europeana reprezinta un spatiu economic fara granite. Mentinerea echilibrelor macroeconomice in piata unica se face in baza unor indicatori nationali (PIB, in primul rand) si cu instrumente nationale. Mentinerea echilibrelor macroeuropene cu instrumente nationale s-ar putea realiza doar in conditiile unei dezvoltari economice egale a statelor membre si izolarii pietei unice de influentele externe. Or, decalajele economice dintre statele membre, dar si din interiorul acestora sunt mari, iar economia europeana este doar o parte a unei economii globale cu care interactioneaza si de care depinde. Diagnosticul mai putin realist duce la recomandarea unor reforme necorespunzatoare. Pentru masurarea convergentei, utilizam produsul intern brut (pe cap de locuitor, la puterea paritatii de cumparare). Dar PIB-ul arata ceea ce este inregistrat pe o piata nationala, nu ceea ce ramane in acea tara, masoara rezultatele prezente, neglijand stocurile de active, acumularea de bogatie intr-o societate, ca si resursele, inclusiv capitalul uman; potentialul de dezvoltare viitoare depinde de acestea din urma, mai mult decat de un indicator foarte variabil precum nivelul PIB;


c) principalul dezechilibru macroeconomic este reprezentat de raportul dintre veniturile din munca si veniturile din capital, precum si concentrarea averii. Acest dezechilibru conduce la un raport inadecvat intre investitii si consum, raport esential pentru cresterea pe termen lung; dezechilibrul este unul global, iar exportarea efectelor negative nu mai este posibila, pentru ca nu mai sunt piete externe care sa il poata absorbi, asa cum existau in trecut. Acest indicator - raportul dintre salarii si dobanzi, profituri, rente - nu se regaseste printre cei 14 indicatori care evalueaza dezechilibrele macroeconomice;


d) se solicita Comisiei Europene o verificare a coerentei supozitiilor care stau la baza examinarii realitatilor si recomandarilor elaborate in cadrul Semestrului european. Se remarca cu ingrijorare ca observatiile si recomandarile se contrazic direct sau prin efectele lor. Spre exemplificare, la un capitol se critica cresterile salariale ca subminand perspectivele economice, iar la un altul se vede drept piedica pentru dezvoltare ponderea ridicata a celor care, desi sunt pe piata muncii, traiesc in risc de saracie sau nivelul redus al pregatirii profesionale pentru a face fata provocarilor revolutiei digitale. Comparatiile cu indicatori relativi pot fi extrem de inselatoare, de asemenea. Salariul minim in Romania era la un nivel inuman de redus; in ciuda cresterii procentuale semnificative, el ramane unul dintre cele mai reduse din Uniune. Aceasta realitate determina un nivel calitativ scazut al fortei de munca (capacitatea de refacere, reproducere si ameliorare este dependenta de nivelul veniturilor) si o mobilitate fortata, din ratiuni economice, a fortei de munca care afecteaza tesutul social si perspectivele economice;


e) majorarea costurilor unitare cu forta de munca nu a deteriorat competitivitatea la nivel national. Aceasta evolutie s-a bazat mai mult pe cresterea veniturilor salariale pe piata fortei de munca, in contextul in care nivelul salariilor se situa la niveluri extrem de reduse. Mai mult decat atat, costul unitar nominal cu forta de munca va intra pe o traiectorie descendenta incepand cu anul 2019, iar o abordare de tip forward-looking ar trebui sa ia in considerare aceste aspecte. Conform estimarilor interne, de la o crestere estimata la 14,0% in 2018 a costului unitar nominal cu forta de munca, sporul indicatorului se va reduce la 3,9% in 2019, respectiv la 1,7% in 2020. De asemenea, cresterea salariului minim din ultimii ani nu a afectat ocuparea in economie si competitivitatea firmelor. Sporirea salariilor a fost cu atat mai mult necesara cu cat ponderea remunerarii salariatilor in PIB a fost si continua sa fie extrem de redusa, comparativ cu cea detinuta de excedentul brut de exploatare al firmelor. Un astfel de model de crestere favorizeaza persistenta inegalitatilor de venit si excluziunea sociala. Abordarea riscurilor sociale a devenit cu atat mai importanta in cadrul Semestrului european din momentul integrarii Pilonului european al drepturilor sociale in cadrul acestui proces prin includerea sa in rapoartele de tara;


f) rezultatul analizei aprofundate realizate in cazul Romaniei s-a dovedit a fi nefavorabil in maniera preventiva; Romania este incadrata in categoria statelor cu dezechilibre, desi doar un singur indicator din cadrul tabloului de bord aferent analizei a depasit pragul sau de referinta (pozitia investitionala internationala neta % din PIB - NIIP). Este necesara mentionarea faptului ca pragul de -35% din PIB aferent pozitiei investitionale internationale nu este respectat de catre 13 state membre. Mai mult decat atat, dintre cele 15 state care nu se confrunta cu dezechilibre, nu exista niciun stat care respecta pragurile specifice tuturor indicatorilor inclusi in tabloul de bord;


g) in Romania, indicatorul mentionat (NIIP) a inregistrat o evolutie favorabila, pozitia sa imbunatatindu-se cu 19,7 puncte procentuale din PIB din 2012 pana in prezent, ajungand la -47,7% din PIB in 2017. Cu toate acestea, nivelul acestui indicator este cu atat mai putin relevant cu cat Romania este un stat care se afla in faza de recuperare a decalajelor de dezvoltare fata de celelalte state membre, astfel fiind esentiale intrarile de investitii straine directe;


h) se propune o imbunatatire a reformelor structurale astfel incat sa se eficientizeze alocarea resurselor. Este nevoie de o reforma a politicii fiscale privind ambele aspecte, structura si nivelul, o distribuire si redistribuire mai corecte si mai eficiente, in special masuri ferme de combatere a optimizarii fiscale, cu accent special pe impozitarea digitala. Sunt necesare finalizarea Uniunii Economice si Monetare, cu un buget european demn de aceasta denumire, precum si construirea unui pilon social european. De asemenea, se impun renuntarea la austeritate si incurajarea investitiilor pentru furnizarea de bunuri si servicii publice.



Citeşte mai multe despre:    Senatul Romaniei    Parlament    Raport    Dezechilibre macroeconomice    Bilanturi aprofundate



Comentează: Senatul a publicat un raport cu privire la prevenirea si corectarea dezechilibrelor macroeconomice
Alte titluri

Parlamentul Romaniei a retras increderea Guvernului - Motiunea de cenzura din 10.10.2019 a fost adoptata.
11 Oct 2019 | 65

CEDO: Negarea Holocaustului nu este protejata de Conventia Europeana a Drepturilor Omului
05 Oct 2019 | 92

CCR: Excluderea barbatului condamnat care are copil mai mic de un an de la posibilitatea amanarii pedepsei inchisorii/detentiunii pe viata este neconstitutionala
25 Sep 2019 | 110

Guvernul a stabilit masuri pentru asigurarea conectivitatii transportului de marfuri si persoane dupa Brexit
20 Sep 2019 | 140

MAI a facut modificari privind coordonarea activitatii si delegarea unor competente in cadrul Ministerului.
16 Sep 2019 | 99

Proiectele de acte normative aprobate sau de care Guvernul a luat act in sedinta din 12 septembrie 2019
12 Sep 2019 | 89



Articole Juridice

Functia publica sub imperiul Noului Cod Administrativ (V)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Calificarea juridica si natura fiscala a diurnei externe, a cheltuielulor cu transportul si cazarea. Deducerea diurnei externe. Legislatie incidenta
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Administratorul unui site internet echipat cu butonul „imi place” al Facebook poate fi operator, impreuna cu Facebook, in privinta colectarii si a transmiterii catre Facebook a datelor cu caracter personal ale vizitatorilor site-ului sau
Sursa: EuroAvocatura.ro

Jurisprudenţă

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 418/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 141/2019
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 140/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei