Librarie Juridica
  Harta profesiilor juridice
Acasa » Stiri Juridice

RIL-uri admise de ICCJ


Publicare: 16 Mar 2009 Vizualizari: 2096


    CITESTE MAI MULT DESPRE:
  
RIL-uri admise de ICCJ
In sedinta din 19 ianuarie 2009 Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, a solutionat un numar de 6 dosare in care au fost declarate recursuri in interesul legii de catre Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pronuntandu-se urmatoarele solutii:

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, ce consitutie o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a celui condamnat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Principiu fundamental potrivit caruia debitorul trebuie sa indeplineasca efectiv, in natura lor specifica, obligatiile ce-i revin,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
A fost elaborat avand ca model Codul Francez
Incetare a proprietatii comune asupra unui bun sau unei universalitati de bunuri,
Proprietate pe cote parti avand ca obiect o universalitate juridica,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

- Prin decizia nr. 1, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit:

In aplicarea dispozitiilor art. 278 alin. 2 si 3 si art. 2781 alin. 1 si alin. 2 teza a II-a din Codul de procedura penala, organul judiciar competent sa solutioneze plangerea impotriva rezolutiei sau ordonantei prim-procurorului, prin care s-a infirmat rezolutia sau ordonanta procurorului de netrimitere in judecata si s-a dat aceeasi sau alta solutie de netrimitere in judecata, pentru alte motive sau pentru unele din motivele invocate de petent, este procurorul ierarhic superior.

Numai in situatia in care, la randul sau, procurorul ierarhic superior, astfel sesizat, a respins plangerea si a mentinut solutia prim-procurorului sau nu a solutionat plangerea, in termenul legal, prevazut in art. 277 Cod procedura penala, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt afectate, se pot adresa cu plangere instantei de judecata .

- Prin decizia nr. 2, admitandu-se recursul in interesul legii s-a stabilit:

In aplicarea dispozitiilor art. 290 alin. 1 teza I din Codul de procedura penala stabileste ca, in cazul judecarii cererilor de liberare provizorie sub control judiciar, sedinta de judecata este publica.

- Prin decizia nr. 3, admitandu-se recursul in interesul legii s-a stabilit ca termenul de reabilitare judecatoreasca se socoteste in raport de pedeapsa cea mai grea ce intra in componenta pedepsei rezultante ca urmare a cumulului juridic sau aritmetic.

- Prin decizia nr. 4, admitandu-se recursul in interesul legii s-a stabilit ca:

Dispozitiile art. 3741 din Codul de procedura civila, raportate la art. 61 din Legea nr. 58/1934 si respectiv art. 53 din Legea nr. 59/1934, se interpreteaza in sensul ca, biletul la ordin, cambia si cecul se investesc cu formula executorie pentru a fi puse in executare .

- Prin decizia nr. 5, s-a respins sesizarea formulata prin recursul in interesul legii declarat de Colegiul de Conducere al Curtii de Apel Cluj, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 11 alin. 2 teza I din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, republicata, constatand ca in practica instantelor nu s-au ivit solutionari diferite in aceasta materie.

- Prin decizia nr. 6, admitandu-se recursul in interesul legii s-a stabilit:

Dispozitiile art. 728 raportate la art. 774, art. 775, art. 777 si art. 896 din Codul civil si ale art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, republicat, se interpreteaza in sensul ca:

Cererile privind lichidarea pretentiilor referitoare la cheltuielile de inmormantare si respectarea traditiilor religioase ce compun pasivul succesoral sunt prescriptibile in termenul general de prescriptie atat in situatiile in care sunt formulate in cadrul actiunii de iesire din indiviziune cat si atunci cand sunt formulate pe cale separata.

Dupa redactarea considerentelor si semnarea deciziilor, acestea se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Purtator de cuvant al Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Judecator Cristina Madalina Buta

Materiale juridice conexe:    Trimite stirea si prietenilor

Sursa : EuroAvocatura.ro

Ce parere aveti ...

Nume: Email: (nu va fi publicat pe site)
Titlu:
Comentariu:
Cod validare:
Security Image
                





Nume
Email*
Titlu
Mesaj*
Cod Validare
Security Image
     
Inchide                    


Sondaj: Ati inceput sa puneti in aplicare dispozitiile Noului Cod Civil?

Da
Nu
   Comenteaza si tu:
Publicitate pe EuroAvocatura.ro