Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Ştiri juridice » Carta Drepturilor Fundamentale semnata la Strasbourg

Carta Drepturilor Fundamentale semnata la Strasbourg

  Publicat: 14 Dec 2007       7659 citiri       Sursa: Parlamentul European, Serviciul de presa  


Presedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, Presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso si Presedintele in exercitiu al Consiliului Uniunii, José Sócrates, au semnat, miercuri, la Strasbourg, Carta Drepturilor Fundamentale, in cadrul unei ceremonii oficiale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Politica Agricola Comuna (PAC) common agricultural policy
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Tratatul de la Amsterdam a intarit rolul si pozitia Presedintelui Comisiei. Conform noului Tratat, Guvernele Statelor Membre desemneaza de comun acord persoana pe care intentioneaza sa o numeasca Presedinte, alegere care va trebui aprobata de Parlamentul European.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Denumire data crimelor impotriva pacii internationale, crimelor de razboi si crimelor impotriva umanitatii.
Carta drepturilor sociale fundamentale ale lucratorilor, denumita si Carta Sociala, a fost adoptata in 1989 sub forma unei declaratii a tuturor statelor membre cu exceptia Marii Britanii. Documentul este considerat un instrument politic care contine "obligatiile morale" al caror obiect este garantarea respectarii anumitor drepturi sociale in statele respective. Aceste drepturi se refera in primul rand la piata muncii, la pregatirea profesionala, la egalitatea de sanse si la mediul de munca.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Adolf Hitler (20 aprilie 1889, Braunau am Inn, Austria - 30 aprilie 1945, Berlin), lider al Partidului National Socialist German, cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducator absolut (\"Fuhrer\") al Germaniei, a fost unul din cei mai cruzi dictatori din istoria omenirii.
Parlamentul European reprezinta cele 453 milioane de cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene. Este singura institutie Uniunii care este aleasa direct de catre cetateni si joaca un rol politic in crestere in cadrul Uniunii Europene.
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Infractiune prevazuta in codul penal anterior;
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).

Presedintele Parlamentului, Hans-Gert Pöttering, a subliniat, in discursul sau, importanta pe care o are Carta pentru cetateni. "Astazi, proclamarea oficiala a Cartei pentru Drepturile Fundamentale ne da sansa si obligatia sa clarificam, in fata celor aproape 500 milioane de cetateni ai Uniunii Europene si a generatiilor viitoare, exact ce inseamna unificarea Europeana. Tratatul de la Lisabona, care va fi semnat joi de sefii de stat si de guvern ai Uniunii, confera Cartei acelasi caracter obligatoriu ca si tratatele".

"In Uniunea Europeana, nu totul graviteaza in jurul calculelor economice ale costurilor si beneficiilor. Desigur ca astfel de calcule sunt si vor continua sa fie importante pentru viata noastra de zi cu zi, dar mai intai, suntem o comunicate de valori si zilnic trebuie sa asiguram solidaritatea, libertatea si drepturile egale. Aceste valori comune, ce au ca nucleu respectul fata de demnitatea inviolabila a cetatenilor, constituie baza procesului de unificare Europeana".

"Fara un set de valori fundamentale, pe care trebuie sa-l respectam in orice clipa, Uniunea Europeana nu are viitor. N-am putea cere respectarea drepturilor omului in alte locuri din lume daca am esua in recunoasterea propriilor noastre valori ca fiind parte integranta a legii Comunitare".

Premierul portughez, Presedinte in exercitiu al Consiliului, José Sócrates, si-a inceput discursul prin a preciza: "Astazi este o zi fundamentala in istoria Europei. 

Aceasta ceremonie este probabil cea mai importanta la care am participat in toata cariera mea politica . Sunt onorat ca proclamam aceasta Carta in timpul Presedintiei Portugheze a Uniunii".

El a explicat ca procesul lung care a dus la semnarea Cartei a inceput in 2000, sub Presedintia Portugheza a Uniunii. "Este o onoare pentru tara mea sa fie asociata unui moment atat de important in istoria Europeana".

Carta, asa cum a spus Premierul Portughez, "include valori care sunt parte a traditiilor noastre si care deriva din instrumente cum ar fi Conventia pentru Drepturile Omului". De aceea, "incepand cu astazi, drepturile fundamentale devin o mostenire a Uniunii Europene", a spus el.

"Carta va reprezenta "linii directoare" pentru actiunile Uniunii Europene, conform Premierului Socrates. Ea va da linii directoare si politicii externe a Uniunii, "pentru a asigura ca toate aceste drepturi sunt garantate in mod universal", a spus el.

Ceremonia de astazi arata ca "Uniunea Europeana este un proiect de pace si democratie", iar Carta reprezinta "autoritatea noastra morala: acesta este mesajul acestei proclamari".

Presedintele Comisiei, José Manuel Barroso : "Ceremonia de astazi reafirma angajamentul asumat in decembrie 2000", cand Carta a fost proclamata pentru prima oara. Totusi, a spus el, proclamarea de astazi reprezinta "un pas crucial inainte: in 2000, Carta nu a fost obligatorie, asa cum au fost tratatele". Daca Tratatul de la Lisabona va fi ratificat, Carta va avea acelasi statut legal.

Carta aduce "progrese concrete pentru cetatenii Europeni", a spus Barroso. El a accentuat ca pana acum, aceste drepturi au fost recunoscute de Curtea Europeana de Justitie, pe baza cazurilor individuale, si ca noul text va furniza un cadru legal corect pentru asigurarea respectarii lor.

Presedintele Comisiei a mai declarat ca textul Cartei include si drepturi economice si sociale. Mai mult, include ceea ce Barroso a denumit "drepturile secolului 21", in special dreptul la protectia datelor personale si la o buna administrare. Uniunea trebuie sa respecte toate aceste drepturi in toate politicile sale, cum ar fi imigrarea si lupta impotriva terorismului, a adaugat Presedintele Comisiei .

 

Prevederile Cartei

 

Carta Europeana pentru Drepturile Fundamentale stabileste, intr-un singur text, o serie de drepturi civile, politice, economice, sociale pe care le au cetatenii Europeni si toate persoanele cu rezidenta pe teritoriul Uniunii Europene - drepturi definite ca valori comune ale Uniunii. Obiectivul Cartei consta in asigurarea unei vizibilitati sporite a acestor principii, in vederea consolidarii protectiei drepturilor fundamentale, dupa schimbarile din societate, progresele sociale si evolutiile stiintifice.

Previziunile Cartei se aplica institutiilor, agentiilor Europene si Statelor Membre doar cand aplica legea comunitara. Carta nu stabileste prerogative noi pentru Uniune.

Daca Tratatul de la Lisabona va fi ratificat de toate Statele Membre, Curtea Europeana de Justitie va fi institutia care se va asigura de respectarea prevederilor Cartei, in intreaga Uniune.

 

Drepturile cetatenilor Europeni

 

1) Demnitate: demnitatea umana, dreptul la viata, dreptul la integritate, interzicerea torturii si a tratamentelor degradante sau inumane, interzicerea sclaviei si a muncii fortate;

2) Libertate: dreptul la libertate si securitate, respectarea vietii private si de familie, protectia datelor personale, dreptul la casatorie si la formarea unei familii, libertatea de gandire, de exprimare, de apartenenta religioasa, dreptul la informare, libertatea de asociere, libertatea artelor si a stiintelor, dreptul la educatie, libertatea de a alege o ocupatie si de a munci, libertatea de a incepe o afacere, dreptul la proprietate, dreptul la azil, protectie in caz de expulzare sau extradare;

3) Egalitate: egalitate in fata legii, nediscriminare, egalitate culturala, religioasa si lingvistica, diversitate, egalitate intre barbati si femei, drepturile copiilor, drepturile persoanelor in varsta, integrarea persoanelor cu disabilitati.

4) Solidaritate: drepturile lucratorilor la informare si consultare, dreptul la actiuni colective, dreptul la acces la serviciile de plasare, protectie in caz de demitere nejustificata, conditii corecte de munca, interzicerea folosirii copiilor pe piata muncii, protectia tinerilor la locul de munca si in viata profesionala si de familie, securitate si asistenta sociala, protectia consumatorilor, protectia mediului inconjurator, acces la servicii de sanatate si interes general.

5) Drepturile Cetatenilor : dreptul la vot si la participarea in alegerile pentru Parlamentul European, in alegerile municipale, dreptul la o buna administratie, la acces la documente, la Mediatorul European, la petitii, libertatea de miscare si de rezidenta, protectie consulara si diplomatica;

6) Justitie: dreptul la un proces corect, la prezumtia de nevinovatie, dreptul la aparare, dreptul la legalitate si proportionalitate in dosarele penale, dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de doua ori pentru aceeasi crima .

Toate acestea sunt stabilite in baza drepturilor si a libertatilor fundamentale deja recunoscute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, de Carta Sociala a Consiliului Europei, de Carta Comunitara pentru Drepturile Sociale Fundamentale ale Lucratorilor si de alte conventii internationale, in care Uniunea Europeana sau Statele sale Membre sunt parti.

 

---

 

Proclamarea Cartei a avut loc cu o zi inaintea semnarii, in capitala Portugaliei, a noului Tratat European, de sefii de stat si de guvern ai Uniunii. Ceremonia a fost insa intrerupta de cateva ori de o minoritate de Deputati Europeni asezati pe ultimele randuri din hemiciclul din Strasbourg, care au scandat "referendum". Minoritatea insa a fost infranta insa de aplauzele majoritatii Deputatilor Europeni.

 

Dezbaterea care a urmat proclamarii Cartei

 

Martin Schulz (PSE - DE): "In copilarie am fost invatati in scoala ca in Germania nazista exista o strategie comuna de eliminare a oponentilor politici. Partidul parlamentar care a abordat un astfel de comportament a fost cel al lui Adolf Hitler. Atitudinile de astazi imi amintesc de acest lucru". El a spus ca singurul lider de grup politic care vrea sa mearga la Lisabona la ceremonia de semnare a noului Tratat este Jens-Peter Bonde.

Josep Daul (PPE-DE - FR): "Intr-un loc atat de democrat cum este Parlamentul European nu-si au locul astfel de comportamente. Fiecare are dreptul sa vorbeasca".

Francis Wurtz  (GUE-NGL - FR) a condamnat ferm actiunea minoritatii. El a spus ca "grupul sau este in favoarea unui referendum, dar ca acest lucru nu are nimic de-a face cu atitudinea minoritatii care a strigat in incinta Parlamentului".

Graham Watson  ( ALDE , UK )   a cerut oficial ca in viitor, cei cu astfel de comportamente sa fie dati afara din Parlament. "Acesti Deputati au adus, astazi, atitudinea de huliganism de pe stadioane in Parlamentul European".

Daniel Cohn-Bendit (VERZI - DE) a declarat ca Parlamentul a fost socat de atitudinea minoritatii, dar a cerut "sa nu se dramatizeze situatia". "Daca au fost 50 de idioti in Parlament care au strigat, au fost 700 oameni cu ratiune".

Brian Crowley (UEN - IR) a declarat ca "s-a depasit cu mult limita admisa in Parlamentul European".

Jens-Peter Bonde (ID - DA) a declarat ca nu este anti-democrat si ca "provine dintr-o traditie diferita". "Tot ceea ce am facut a fost sa port un tricou pe care scria Referendum".




Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Interdictia suprapunerii programului de lucru in cazul salariatilor cu mai multe locuri de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Calculul termenului de preaviz la concedierea salariatului. Aspecte practice si procedurale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Absenta salariatului de la locul de munca in situatii de urgenta familiala
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut



Jurisprudenţă

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Contestatie pentru depasirea termenului de redactare a unei decizii penale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 549/2021

Cerere de recurs semnata electronic. Nulitatea recursului
Pronuntaţă de: Decizia nr. 520 din 7 martie 2019, pronuntata de Sectia I civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Legislaţie

O.U.G. nr. 42 din 24 mai 2023
pentru modificarea si completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social si a Legii nr. 53/2003 ...

DIRECTIVA (UE) 2019/1152 din 20 iunie 2019 privind transparenta si previzibilitatea conditiilor de munca in Uniunea Europeana
DIRECTIVA (UE) 2019/1152 din 20 iunie 2019 privind transparenta si previzibilitatea conditiilor de m ...

LEGEA nr. 367/2022 a dialogului social
LEGEA nr. 367/2022 privind dialogul social (Inlocuieste Legea nr. 62/2011) Publicata in MONITORUL ...