Prima pagină » Ştiri juridice » Hotararea Adunarii Generale a ICCJ din data de 21 septembrie 2009

Hotararea Adunarii Generale a ICCJ din data de 21 septembrie 2009

Publicat: 21 Sep 2009 2474 citiri Sursa: EuroAvocatura.ro

In data de 21 septembrie 2009 a avut loc Adunarea Generala a judecatorilor din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a hotarat continuarea actiunii de protest pana la momentul realizarii unui dialog real cu celelalte puteri ale statului si stabilirea unei agende cu obiective clar definite si termene de indeplinire a acestora.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Act adoptat de organele de stat,

Totalitatea bunurilor mobile si imobile, precum si a altor valori cu care un asociat participa la constituirea sau majorarea capitalului social al unei societati comerciale.

Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).

Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.

Art. 1722 Cod civil - drept recunoscut unui creditor, decurgand din calitatea creantei sale de a fi preferat celorlalti creditori, chiar daca acestia sunt ipotecari

Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,

Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Organ colectiv format din totalitatea (ori majoritatea, dupa caz) membrilor asociati si care reprezinta vointa societatii.

Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie isi manifesta in continuare disponibilitatea pentru un dialog institutional, pentru negociere, pentru discutarea cu celelalte puteri ale statului a problemelor cu care se confrunta justitia.

De la data de 1 septembrie 2009, data ultimei Adunari Generale a judecatorilor, nu au intervenit elemente esentiale din partea executivului pentru rezolvarea acestor probleme, solicitarile formulate de catre magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de catre reprezentantii Asociatiilor Profesionale a Magistratilor, ramanand fara raspuns.

Judecatorii resping cu hotarare orice incercare de politizare a demersului lor, orice tendinta de a-i da conotatii politice, nefacand politica si nici partizanat politic, astfel ca folosirea protestului lor de catre forte politice este cu totul neavenita.

Precizam inca o data ca nu problemele privind salarizarea constituie obiectul principal al demersului judecatorilor, aspectele privind statutul material al magistratilor fiind importante, pentru ca tin de statutul general al magistratilor, de asigurarea independentei lor, insa protestul nu se rezuma la acest aspect, ci are in vedere aspecte de fond cum sunt:

- Subfinantarea cronica a sistemului judiciar, subdimensionarea schemei de personal la toate instantele si parchetele, ceea ce conduce la o grevare extraordinara a activitatii magistratilor, cu consecinte grave asupra actului de justitie, uitandu-se in mod deliberat ca justitia este singura dintre cele trei puteri care aduce un aport bugetar considerabil constand in taxe de timbru, timbru judiciar, cheltuieli judiciare, taxe de la Registrul Comertului si multe altele. In loc ca aceste resurse sa fie destinate justitiei, printr-un act normativ din 2009 acestea au fost alocate administratiei publice locale.

Pentru finantarea justitiei este necesara alocarea unui procent de minim 1% din PIB fata de 0,37% cat este in prezent, care si asa, este cel mai mic din Uniunea Europeana.

Judecatorii sunt constienti de importanta relatiei cu justitiabilii, in sensul ca protestul din aceste zile le creeaza nemultumiri, insa scopul protestului il reprezinta imbunatatirea actului de justitie, o judecata mai rapida, mai transparenta, in conditii de legalitate. Justitiabilii ar trebui sa inteleaga ca independenta reala a puterii judecatoresti este in interesul lor si nu un privilegiu al judecatorilor.

S-a folosit in mod nepotrivit si cu rea credinta notiunea de a��grevaa��, insa judecatorii si procurorii au venit la serviciu, au intrat in sedinta si au desfasurat activitati specifice actului de justitie, au indeplinit activitati procesuale si chiar au solutionat cauze . Chiar mass media a prezentat cauze foarte mediatizate in materie penala care au fost solutionate in aceste zile .

Judecatorilor li s-a reprosat ca au luat atitudine numai cand a fost vorba de salarizarea lor, afirmatie care este falsa.

Inca din 5 aprilie 2009, printr-o actiune fara precedent in intreaga istorie de peste 140 ani a instantei supreme, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, reuniti in Adunare generala extraordinara, au adresat Presedintelui Romaniei, Primului ministru, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului Romaniei, o scrisoare deschisa sesizand problemele cu care se confrunta sistemul judiciar, in conditiile in care la acel moment nu se discuta legea salarizarii unice si nu se vorbea de aspectele salariale ale magistratilor.

Desi nu s-a primit un raspuns la acest demers judecatorii instantei supreme isi mentin in continuare disponibilitatea pentru un dialog institutional, real, desfasurat cu buna credinta, pentru deblocarea acestei situatii nedorite de nimeni.

Citeşte mai multe despre: