Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Ştiri juridice » De la Cluj vine contestarea candidaturii lui Dan Lupascu pentru CSM

De la Cluj vine contestarea candidaturii lui Dan Lupascu pentru CSM

  Publicat: 20 Aug 2010       1472 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
1. Zona portuara amplasata de-a lungul unui chei si amenajata special pentru acostarea navelor si manipularea marfurilor.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Admiterea candidaturii judecatorului dr. Dan Lupascu pentru un nou mandat la CSM a fost contestata joi, 19 august 2010, de Dana Girbovan, judecator la Curtea de Apel Cluj.

1. Zona portuara amplasata de-a lungul unui chei si amenajata special pentru acostarea navelor si manipularea marfurilor.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Stefan al III-lea , supranumit Stefan cel Mare (n. 1433 , Borzesti - d. 2 iulie 1504 , Suceava ), fiul lui Bogdan al II-lea , a fost domnul Moldovei intre anii 1457 si 1504.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Titlu translativ de proprietate , vanzare-cumparare, donatie, schimb etc, care, desi nu indeplineste conditiile de valabilitate, de exemplu, actul de vanzare incheiat intr-o alta forma decat era prevazuta de lege ori de vanzatorul care nu este proprietar,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Mandatul de arestare european reprezinta o decizie juridica emisa de un stat membru pentru arestarea si predarea de catre un alt stat membru a unei persoane data in urmarire penala sau pentru executarea unei sanctiuni privative de libertate.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de reguli privind utilizarea cailor de comunicatie si de masuri tehnice cu privire la functionarea mijloacelor de transport,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Lista electorala - lista ce cuprinde toti alegatorii care isi exercita dreptul de vot in cadrul unei sectii de votare;
Lista electorala - lista ce cuprinde toti alegatorii care isi exercita dreptul de vot in cadrul unei sectii de votare;
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,
Operatiune prin care o persoana fizica sau juridica depune numerar la ghiseul unei banci
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Candidat - persoana care participa la alegeri in urma propunerilor inaintate de competitori electorali sau in nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator,
(Annual general meeting) Adunare generala ce se intruneste o data pe an, in cadrul careia managerii unei companii prezinta actionarilor rezultatele economico-financiare anuale corespunzatoare anului fiscal incheiat si se alege noul consiliu de administratie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Lista electorala - lista ce cuprinde toti alegatorii care isi exercita dreptul de vot in cadrul unei sectii de votare;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
(Single Management Information System). Desemneaza sistemul de informatii la nivel national, prin Internet, creat in scopul sprijinirii institutiilor din Romania in implementarea Cadrului National Strategic de Referinta si a programelor operationale.Abrevieri: SUIM/SMIS
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,

a€śCatre,

Comitetul Electoral Permanent al Consiliului Superior al Magistraturii

Domnule Presedinte,


Subsemnata Dana Cristina Girbovan, judecator la Curtea de Apel Cluj, cu domiciliul ales la sediul Curtii de Apel Cluj, P-ta Stefan cel Mare nr. 1 , fax. 0264-254758, email danapascut2002@yahoo.com, in temeiul art. 4 alin. 5 din Hotararea Plenului CSM nr. 327/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, solicit modificarea partiala a Hotararii nr. 1 din 6 august 2010 a Comitetului Electoral Local de la nivelul Curtii de Apel Bucuresti , in partea privind admiterea candidaturii domnului judecator Dan Lupascu, pentru alegerea in functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea curtilor de apel, in sensul respingerii candidaturii sale.

Chestiuni prealabile

Potrivit comunicatului de presa aparut pe http://portal.just .ro/InstantaInformatiiPublice.aspx?idInstitutie=2 Comitetul electoral local al Curtii de apel Bucuresti a constatat indeplinite conditiile prevazute de art.10 din Hotararea nr.327/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii si art. 7 din Legea nr. 317/2004, republicata.

Ca atare, verificarea legalitatii candidaturilor depuse s-a rezumat la analizarea stricta si limitativa a conditiilor prevazute de art. 10 din Regulament, fara a verifica si indeplinirea altor conditii prevazute de lege, precum interdictia de a detine mai mult de un mandat ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Or, desi doar analizarea conditiilor prevazute de art.7 si 10 din regulament este prevazuta in mod expres , analizarea celorlalte conditii se face in temeiul competentei generale ce a fost data comitetelor locale de catre art. 5 alin. 2 din acelasi regulament, care prevede: a€žArt. 5 (2) Comitetele electorale raspund de organizarea alegerilor la nivel local, cu exceptia acelor sarcini si responsabilitati pe care Legea nr. 317/2004*) privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificarile si completarile ulterioare, sau prezentul regulament le atribuie in mod expres in competenta altor organe.a€ť

Ca atare, atata vreme cat nici un alt organ nu este chemat sa verifice in mod distinct indeplinirea acestei conditii a€“ imposibilitatea reinvestirii a€“ in baza competentei generale privind organizarea alegerilor la nivel local a€“ revine comitetelor electorale aceasta sarcina, in cadrul procedurii depunerii si acceptarii candidaturilor.

Competenta Comitetului electoral pemanent in solutionarea prezentei contestatii

Potrivit art. 4 alin. 2 din Hotararea Plenului CSM nr. 327/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, colegiul electoral permanent supravegheaza si coordoneaza procedura alegerilor; intreprinde la nivelul CSM toate masurile necesare la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii in ceea ce priveste procedurile electorale care nu sunt date prin lege sau regulament in competenta Plenului Superior al Magistraturii.

Ca atare, regulamentul amintit instituie in competenta Comitetului electoral permanent al Consiliului Superior al Magistraturii o competenta generala in ceea ce priveste procedura alegerilor.

In ceea ce priveste raporturile Comitetului electoral permanent cu comitetele electorale locale, alin. 5 al aceluiasi articol prevede in mod explicit ca :a€ť Deciziile Comitetului electoral permanent sunt obligatorii pentru comitetele electorale de la nivelul instantelor si parchetelor. a€ť Ca atare, rezulta in mod evident stabilirea unei ierarhizari a competentelor in materie electorala si, implicit, competenta comitetului electoral permanent de a cenzura deciziile comitetelor electorale.

In fond

Conform art. 133 alin. 4 din Constitutie a€žDurata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ania€ť. Art. 51 (1) din Legea nr. 317/2004 modificata in anul 2005 prevede ca a€žDurata mandatului membrilor alesi ai CSM este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestiriia€ť.

Legea, in forma sa initiala din 2004, nu prevedea o asemenea interdictie, modificarea fiind operata ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 274/2005 privind reforma in domeniul proprietatii si justitiei.

Existenta interdictiei pentru actualii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, alesi anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 247/2005 si care doresc din nou sa obtina un mandat in CSM, pune in discutie problema aplicabilitatii legii in timp .

1. Problema aplicarii legii in timp

a) Retroactivitatea in acceptiunea Curtii Constitutionale

Curtea Constitutionala a statuat ca a€ś(a€¦) legea posterioara nu poate atinge dreptul nascut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar insemna ca legea noua sa fie aplicata retroactiv, contrar prevederilor art.15 alin.(2) din Constitutie si cerintelor legate de asigurarea stabilitatii raporturilor juridice, insa poate modifica regimul juridic al dreptului anterior. (a€¦) Acesta este un aspect care nu priveste existenta dreptului, ci regimul sau juridic.a€ť (Decizia Curtii Constitutionale nr.3 din 2 februarie 1993, publicata in Monitorul Oficial nr.95 din 17 mai 1993; Decizia Curtii Constitutionale nr.5 din 23 februarie 1993, publicata in Monitorul Oficial nr.129 din 17 iunie 1993).

In consecinta a€śo lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa reglementeze pentru perioada ulterioara intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare.a€ť (Decizia Curtii Constitutionale nr.294 din 6 iulie 2004, publicata in Monitorul Oficial nr.887 din 29 septembrie 2004).

b) Continutul mandatului , interdictiile si incompatibilitatile

Din deciziile Curtii Constitutionale amintite mai sus rezulta cu evidenta ca retroactivitatea legii priveste modificarea unei situatii pentru trecut, si nicidecum reglementarea diferita a unei situatii juridice obiective pentru viitor, in acest din urma caz legea noua fiind de imediata aplicabilitate.

Aplicand aceste reguli la situatia de fata, este necesar sa distingem si sa definim continutul mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Aceasta deoarece este asadar evident ca nici continutul acestui mandat, nici modul sau de exercitare si nici durata sa nu pot fi modificate retroactiv. Acestea constituie drepturi castigate in temeiul unei legi , carora nu le pot fi aduse atingeri prin modificari ulterioare.

Textul vizat nu aduce insa astfel de modificari (legate de continutul mandatului, modul de exercitare al acestuia sau durata lui), ci instituie o interdictie, si anume aceea de a nu avea un mai mult de un singur mandat . Intrebarea la care trebuie asadar dat un raspuns este urmatoarea : afecteaza aceasta noua incapacitatea desfasurarea mandatului in curs? Daca da, atunci legea retroactiveaza . Daca nu, atunci legea nu retroactiveaza si este de imediata aplicare.

Raspunsul pe care il consider ca fiind corect este cel potrivit caruia nu se aduce atingere in nici un fel mandatului in curs (dovada graitoare fiind aceea ca de la aparitia Legii nr. 247/2005 mandatul membrilor CSM a curs in continuare fara nici o schimbare, facandu-se totala abstractie de obligativitatea caracterului permanent al activitatii prevazut de noua lege).

Posibilitatea de a recandida dupa expirarea mandatului nu este un drept castigat odata cu mandatul, fiind un element obiectiv si extrinsec acestuia. Mai clar si pe scurt, dreptul de a fi reales nu intra in continutul mandatului, ci este o conditie obiectiva, o posibilitate prevazuta de lege ce poate fi insa modificata pentru viitor, deoarece priveste o noua procedura de alegeri care este demarata sub imperiul legii noi.

Conditiile care trebuie indeplinite de un candidat, interdictiile si incompatibilitatile se analizeaza intotdeauna prin prisma legii in vigoare la data declansarii procedurii alegerilor.

Pentru o mai mare acuratete si o mai detaliata argumentare, amintesc faptul ca Legea nr. 274/2005 a stabilit si alte incompatibilitati, cum ar fi interdictia de a candida a celor care au colaborat cu securitatea . Or, cred ca nu este contestat ca o astfel de interdictie se aplica tuturor candidatilor in actualele alegeri, inclusiv actualilor membri ai CSM. Identitatea de ratiune impune o concluzie similara in cazul tuturor interdictiilor si a incompatibilitatilor introduse prin legea amintita, inclusiv cea privind imposibilitatea unei noi candidaturi.

c) Precedent solutionat de Curtea Constitutionala : Hotararea Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 septembrie 1996 referitoare la solutionarea contestatiilor privind inregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru functia de Presedinte al Romaniei la alegerile din 3 noiembrie 1996

Hotararea amintita prezinta relevanta in speta, din perspectiva interpretarii notiunii de retroactivitate a legii in conditiile intervenirii unei limitari a numarului de mandate.

Astfel, Curtea a retinut ca prevederile art. 81 alin. (4) din Constitutie, potrivit carora functia de Presedinte al Romaniei poate fi indeplinita pentru cel mult doua mandate, sunt inaplicabile perioadei anterioare Constitutiei. In acest sens, Curtea s-a pronuntat prin Hotararea nr. 18 din 7 septembrie 1992, in care s-a retinut ca a€śorice judecata cu privire la logica, semnificatia si implicatiile unor texte ale Constitutiei, inclusiv cele care privesc institutia Presedintelui Romaniei, se analizeaza si se interpreteaza incepand cu situatiile care apar dupa intrarea ei in vigoarea€ť, subliniindu-se ca a€śtextul art. 81 alin. 4 (a€¦) isi gaseste aplicarea numai pentru viitora€ť.

Mergand mai departe insa, vom vedea ca rationamentul Curtii se fundamenteaza pe natura juridica esentialmente diferita a tipurilor de mandate indeplinite anterior intrarii in vigoare a Constitutiei.

Se retine ca nici un act preconstitutional nu a reglementat natura mandatului prezidential, ca actele anterioare nu au avut valoare constitutionala si ca mandatul presedintial are determinari constitutionale specifice si inedite fata de reglementarile anterioare. Ca atare, a atribui valente constitutionale unor mandate indeplinite anterior intrarii in vigoare a Constitutiei, inclusiv sub aspectul limitarii lor, inseamna a aplica retroactiv Constitutia .

Curtea a retinut ca esential urmatorul argument:a€ť Cu alte cuvinte, pentru compararea institutiei de sef al statului, in reglementarea actuala, cu situatii anterioare, trebuie sa se observe ca institutia Presedintelui Romaniei este definita intre altele si prin mandatul constitutional. In lipsa unui astfel de a€śmandata€ť, anterior intrarii in vigoare a Constitutiei, orice asociere cu situatii juridice premergatoare Constitutiei este nefondata.a€ť

De ce este important acest precedent? Pentru ca, aplicand rationamentul Curtti la speta de fata, vom ajunge la concluzia ca aplicarea interdictiei de a detine doua mandate nu retroactiveaza, fiind de imediata aplicare.

Curtea a retinut ca element esential natura juridica diferita a celor doua tipuri de mandate. Or, in transarea prezentului litigiu este esential si important a se constata ca natura juridica a mandatului actual al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii , ca de altfel intreg continutul sau, este identic cu cel ce urmeaza a se derula. Ca atare, concluzia ce se desprinde este aceea ca interdictia reglementata pe parcursul mandatului este aplicabila si detinatorilor acestuia, fara ca aceasta sa semnifice aplicarea retroactiva a legii.

2. Cine poate candida pentru CSM

a. Poate candida judecatorul/procurorul care isi desfasoara activitatea la instanta/parchet

Atat legea cat si regulamentul folosesc o sintagma pentru a desemna apartenenta candidatului: acesta trebuie sa fie de la instanta/parchetul unde se desfasoara procesul electoral.

Astfel, conform art 4 din Legea nr. 317/2004 a€žSectia pentru judecatori a CSM este alcatuita din: a) 2 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie; b) 3 judecatori de la curtile de apel; c) 2 judecatori de la tribunale; d) 2 judecatori de la judecatorii. Iar conform art. 5 a€žSectia pentru procurori a CSM este alcatuita din: a) 1 procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de la Parchetul National Anticoruptie; b) 1 procuror de la parchetele de pe langa curtile de apel; c) 2 procurori de la parchetele de pe langa tribunale; d) 1 procuror de la parchetele de pe langa judecatorii.a€ť Reglementarea este reluata asemanator in art 25 alin.1 din Regulament si art 16 alin 2 din lege.

Pentru noi este evident ca sintagma a€žde laa€ť se refera la o apartenenta faptica a judecatorului/procurorului la instanta/parchetul respectiv. Dar daca acest argument nu este considerat suficient, propunem sa analizam si alte reglementari:

b. Poate candida cel care are drept de vot in adunarea generala care alege membrul CSM

Conform art. 9 alin 2 din Regulamentul privind procedura alegerilor membrilor CSM (aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr 327/2005) a€žIn procedura de desemnare a candidatilor, judecatorii si procurorii pot candida numai in adunarea generala in care au drept de vota€ť. Asadar, trebuie de stabilit cine are drept de vot.

Pentru aceasta, trimitem la art. 7 alin 1 din Regulament, care prevede ca a€žIn procedura de desemnare a candidatilor si de alegere a membrilor CSM au drept de vot judecatorii si procurorii numiti in functie, precum si judecatorii stagiari si procurorii stagiari inscrisi pe lista electoralaa€ť. Deci, mai departe, trebuie de vazut cine este trecut pe lista .

In alin. 2 si 3 al aceluiasi articol se prevede in mod explicit ca pe o lista electorala sunt trecuti a€žtoti judecatorii si procurorii care au drept de vot in adunarea generala la categoria de instante sau parchete unde isi desfasoara activitateaa€ť, respectiv pe lista se noteaza a€ťin ordine alfabetica, numele si prenumele judecatorului sau ale procurorului cu drept de vot, data nasterii, data numirii in functia de judecator sau de procuror, functia oficiala si instanta sau parchetul unde isi desfasoara activitateaa€ť.

Prin urmare, candidatul trebuie sa isi desfasoare activitatea in cadrul instantei/parchetului unde are dreptul sa voteze.

c. Poate candida cel care este de la instanta/parchetul unde isi desfasoara activitatea

Potrivit art. 12 alin. 1 din Regulament a€žDupa implinirea termenului de depunere a candidaturilor, comitetele electorale de la curtile de apel si de la parchetele de pe langa aceste instante stabilesc cate o lista de candidati pentru fiecare dintre cele 3 categorii de instante si parchete din circumscriptiile lor. Lista contine, in ordine alfabetica, numele si prenumele fiecarui candidat, data nasterii, data la care a fost numit in functia de judecator sau de procuror, functia oficiala si instanta sau parchetul la care isi desfasoara activitateaa€ť.

Aceeasi prevedere referitoare la instanta/parchetul unde judecatorul/procurorul isi desfasoara activitatea se reia si in privinta listelor transmise de comitetele electorale locale dupa implinirea termenului de depunere a candidaturilor (art 12 alin 1 din Regulament), a buletinelor de vot din prima runda locala de alegeri (art 15 alin 2 din Regulament), a faptului ca fiecare judecator sau procuror are dreptul de a vota pentru un candidat din categoria de instante ori parchete la nivelul carora judecatorul sau procurorul isi desfasoara activitatea (art 17 alin 1 din Regulament), a mentiunilor din buletinul de vot din runda finala de alegeri (art 23 alin. 3 din Regulament ).

Ca atare, este evident ca nu poate fi vorba decat o activitate desfasurata in mod efectiv in cadrul instantei/parchetului.

d. Poate candida cel care isi exercita functia

Cu privire la a€ždesfasurarea activitatiia€ť, normele in vigoare mai folosesc o sintagma cu acelasi inteles a€žexercitarea functieia€ť. Astfel, art. 9 alin. 10 din Regulament prevede: a€žScrisoarea de depunere a candidaturii trebuie sa cuprinda numele, prenumele, data nasterii, data la care judecatorul sau procurorul in cauza a fost numit in functie, functia oficiala detinuta de candidat si denumirea instantei sau a parchetului unde isi exercita functiaa€ť.

Mai este o reglementare care se refera la necesitatea efectivitatii functiei/activitatii: in art. 14 alin.1 din Legea 317 se prevede ca a€žIn procedura de desemnare a candidatilor si de alegere a membrilor CSM, adunarile generale sunt legal constituite in prezenta a cel putin doua treimi din numarul judecatorilor sau, dupa caz, al procurorilor in functie, inclusiv cei delegati sau detasati de la alte instante sau parchetea€ť. Iar art. 7 alin 5 din Regulament mai adauga o conditie, cum ca data detasarii se refera la data la care are loc adunarea generala .

Prin urmare, numai judecatorii/procurorii care sunt efectiv in functie la instante/parchete pot vota. Sub acest aspect membrii CSM cu activitate permanenta (care nu isi desfasoara activitatea in instante/parchete) au o situatie asemanatoare cu cea a magistratilor detasati in alte institutii. Or, sub acest aspect in art 14 alin. 5 din Legea 317 se prevede: a€ž La alegerea membrilor CSM nu pot participa judecatorii si procurorii detasati la alte autoritati decat la instante sau parchetea€ť.

In concluzie, poate candida judecatorul/procurorul de la instanta/parchetul unde isi desfasoara efectiv activitatea (=isi desfasoara functia), care apare pe lista electorala si care este de la instanta/parchetul unde are loc procesul electoral.

Indeplinesc membrii CSM aceste conditii?

Ramane de vazut daca membrii CSM a€“ care au activitate permanenta si care provin de la anumite instante/parchete unde au fost alesi a€“ pot fi considerati ca desfasurandu-si activitatea la acestea, deci daca pot fi considerati de la acestea.

Ei bine, raspunsul se afla in lege. Astfel, potrivit art 23 alin. 2 din Legea nr. 317/2004, a€žMembrii CSM desfasoara activitate permanentaa€ť, de unde rezulta in mod logic ca ei au activitate numai la CSM, deci nu isi desfasoara activitatea (si) la instanta/parchetul de unde au fost alesi.Acest lucru reiese explicit din dispozitiile alin. (3) al aceluiasi articol: a€žJudecatorii si procurorii alesi ca membri ai CSM isi suspenda activitatea de judecator, respectiv de procuror, referitoare la prezenta judecatorilor in complete de judecata, respectiv efectuarea actelor de urmarire penala de catre procuroria€ť.

Deci, membrii cu activitate permanenta ai CSM au calitatea de judecator/procuror dar nu isi desfasoara efectiv activitatea la instante/parchete, asadar nu exercita in fapt functia de judecator sau procuror. Ei nu sunt de la o anumita instanta/parchet, ci sunt de la CSM, odata alesi ei devin reprezentativi pentru intreg sistemul . Prin urmare, nu pot aparea pe listele electorale ale unei anumite instante/parchet. Ceea ce inseamna ca nu au drept de vot. Asadar, membrii CSM cu activitate permanenta nu pot candida pentru a ocupa un nou mandat cat timp detin aceasta calitate .

Fata de cele aratate mai sus, avand in vedere ca in mod gresit a fost admisa candidatura doamnului judecator Dan Lupascu, solicit admiterea plangerii si in consecinta modificarea partiala a Hotararii nr. 1 din 6 august 2010 a Comitetului Electoral Local de la nivelul Curtii de Apel Bucuresti , in partea privind admiterea candidaturii domnului judecator Dan Lupascu, pentru alegerea in functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea curtilor de apel, in sensul respingerii candidaturii sale.

Precizez ca sunt indreptatita sa formulez prezenta plangere prealabila, intrucat la data de 06.08.2010 mi-am depus scrisoarea de candidatura pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, din partea curtilor de apel, candidatura mea fiind admisa.

judecator
Dana Cristina Girbovana€ť



Citeşte mai multe despre:    Dana Cristina Girbovan    Dan Lupascu    ICCJ    CSM    Alegeri CSM    Membrii CSM



Comentează: De la Cluj vine contestarea candidaturii lui Dan Lupascu pentru CSM
Alte titluri

Aparitie editoriala: Prezentare comparativa. Noul si vechiul Cod de procedura penala
18 Feb 2014 | 1227

Intalnire intre conducerea CAB si presedintii tribunalelor si judecatoriilor arondate
27 Jun 2012 | 1568

Clubul de Drept si Revista Pandectele Saptamanale organizeaza doua conferinte cu tema Noul Cod civil - perspective practic
14 Sep 2011 | 2221

Anteproiect de lege privind asigurarea practicii judiciare unitare
10 Jun 2011 | 1101

Concluziile reuniunii de lucru organizata la nivelul Curtii de Apel Bucuresti
30 May 2011 | 1118

Universitatea „Nicolae Titulescu”, sub auspiciile Asociatiei Romane de Stiinte penale, a organizat in Romania prima conferinta regionala a Asociatiei Internationale de Drept Penal
09 May 2011 | 6510



Articole Juridice

Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice
Sursa: Liliana Gologan

Filiatia paterna in contextul reproducerii asistate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Clauza de preciput in noul Cod civil roman
Sursa: EuroAvocatura.ro