Prima pagină » Ştiri juridice » Promovare RIL privind posibilitatea suspendarii conditionate a executarii pedepsei pentru o infractiune intentionata

Promovare RIL privind posibilitatea suspendarii conditionate a executarii pedepsei pentru o infractiune intentionata

Publicat: 01 Nov 2010 2757 citiri Sursa: EuroAvocatura.ro

Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

In baza art.414 ind. 2 alin.1 din Codul de procedura penala si a art.25 lit.a din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei a promovat urmatorul:

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,

Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Infractiunea se consuma in momentul in care,

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.

Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Acele situatii in care efectele contractului se produc fata de alte persoane care nu au calitatea de parti contractante sau de succesori in drepturi ai partilor.

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,

Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.

Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.

Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Categorie de infractiuni cu gradul cel mai ridicat de periculozitate sociala.

Act adoptat de organele de stat,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Infractiunea se consuma in momentul in care,

Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.

Fapta care constituie, dupa caz, potrivit legii penale: a) o modalitate de savarsire a unor infractiuni cum ar fi ;nerespectarea regimului armelor si munitiilor, .

Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.

Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.

Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.

Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,

Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.

Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.

A preluat prin lupta tronul, la 25 octombrie 1632, dupa ce l-a invins pe Radu Alexandru Ilias, domnul numit de Poarta.

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.

RECURS IN INTERESUL LEGII

in vederea interpretarii si aplicarii unitare a dispozitiilor art.83 alin.1 din Codul penal. Posibilitatea suspendarii conditionate a executarii pedepsei stabilite pentru o infractiune intentionata (savarsita in cursul termenului de incercare al unei suspendari conditionate a executarii pedepsei dispusa anterior), pedeapsa la care a fost cumulata o alta pedeapsa ca urmare a revocarii suspendarii conditionate a executarii acestei din urma pedepse, in cazul indeplinirii conditiilor prevazute de art.81 din Codul penal cu privire la infractiunea savarsita ulterior.

Examenul jurisprudentei penale actuale evidentiaza trei orientari cu privire la acest aspect si, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare, astfel :

1) Potrivit unei jurisprudente majoritare se apreciaza ca, in acceptiunea dispozitiilor art.83 alin.1 din Codul penal, nu este posibila suspendarea conditionata a executarii pedepsei stabilite pentru o infractiune intentionata, pedeapsa la care a fost cumulata o alta pedeapsa ca urmare a revocarii suspendarii conditionate a executarii acestei din urma pedepse, in cazul indeplinirii conditiilor prevazute de art.81 din Codul penal ( Anexe 1- 20).

In argumentarea acestei solutii s-a sustinut ca potrivit dispozitiilor art.83 alin.1 din Codul penal pedeapsa rezultanta se executa in regim de detentie, aceasta fiind, de altfel, sanctiunea ce rezulta din revocarea suspendarii conditionate a executarii unei pedepse. In caz contrar, al aplicarii art.81 din Codul penal dupa revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei anterioare, prevederile art.83 alin 1 din acelasi cod ar fi lipsite de continut si finalitate.

In acelasi timp s-a aratat ca daca legiuitorul ar fi inteles sa reglementeze si o astfel de posibilitate ar fi spus-o expres, asa cum a facut in art.83 alin.3 din Codul penal potrivit caruia in cazul in care infractiunea ulterioara este savarsita din culpa, se poate aplica suspendarea conditionata a executarii pedepsei, caz in care nu mai are loc revocarea primei suspendari.

In acest sens s-a pronuntat si instanta suprema prin deciziile nr.1628 din 6 iunie 1995 (publicata in Buletinul Jurisprudentei, Culegere de decizii pe anul 1995 p.161), nr.2481 din 18 iunie 1999 (publicata in Buletinul Jurisprudentei, Culegere de decizii pe anul 1999, p.200) si nr.212 din 22 ianuarie 2008 (Anexa 1).
2) In aceeasi materie, alte instante au apreciat ca in cazul indeplinirii conditiilor prevazute de art.81 din Codul penal pedeapsa la care a fost cumulata o alta pedeapsa ca urmare a revocarii suspendarii conditionate a executarii acestei din urma pedepse poate fi suspendata conditionat. Aceasta jurisprudenta recunoaste posibilitatea suspendarii conditionate a executarii pedepsei rezultante, obtinute prin aplicarea mecanismului prevazut de art.83 alin.1 din Codul penal (Anexe 21- 29).

S-a retinut ca din analiza dispozitiilor art.83 alin.1 din Codul penal rezulta ca in cazul in care in termenul de incercare al suspendarii conditionate inculpatul savarseste o noua infractiune cu intentie, instanta are obligatia de a revoca suspendarea conditionata a executarii pedepsei si de a dispune executarea alaturata a celor doua pedepse, fara a specifica forma de executare a pedepsei rezultate in urma aplicarii acestui mecanism.

Totodata, s-a aratat ca revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei si starea de recidiva nu sunt exceptate de dispozitiile art.81 din Codul penal, in acest caz operand principiul unde legea nu distinge nici interpretul nu va putea distinge.

S-a considerat ca intentia legiuitorului a fost ca in astfel de situatii, existand pedepse mai mici pentru infractiunile de o gravitate mai redusa, sa existe un tratament sanctionator mai bland.

3) In sfarsit, alte instante au apreciat ca pentru cea de a doua pedeapsa (stabilita pentru fapta savarsita in cursul termenului de incercare al suspendarii conditionate dispuse anterior) se poate face aplicarea art.81 din Codul penal, urmand a dispune executarea intr-un loc de detinere doar a pedepsei a carei suspendare este revocata (Anexa 30).

Apreciez ca fiind corecta prima orientare jurisprudentiala. In acceptiunea dispozitiilor art.83 alin.1 din Codul penal, nu este posibila suspendarea conditionata a executarii pedepsei stabilite pentru o infractiune intentionata, pedeapsa la care a fost cumulata o alta pedeapsa ca urmare a revocarii suspendarii conditionate a executarii acestei din urma pedepse, in cazul indeplinirii conditiilor prevazute de art.81 din Codul penal; de asemenea, suspendarea conditionata nu poate fi dispusa nici in ceea ce priveste pedeapsa rezultanta, obtinuta prin aplicarea mecanismului prevazut de art.83 alin.1 din Codul penal. In aceasta situatie, pedeapsa inchisorii trebuie executata in regim de privare de libertate.

Premisele legale ale practicii neunitare ce fac obiectul prezentului recurs in interesul legii sunt urmatoarele :
Dispozitiile art.83 alin.1 din Codul penal potrivit carora daca in cursul termenului de incercare cel condamnat a savarsit din nou o infractiune pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen instanta revoca suspendarea conditionata, dispunand executarea in intregime a pedepsei, care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune .

Din analiza dispozitiilor art.83 alin.1 din Codul penal rezulta ca, in cazul in care in termenul de incercare al suspendarii conditionate infractorul savarseste o noua infractiune pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva, instanta are obligatia de a revoca suspendarea conditionata si de a dispune executarea alaturata a celor doua pedepse.

Legiuitorul nu a utilizat sintagma a��executare intr-un loc de detinerea��, mentionand doar a��executarea in intregime a pedepseia��, fara a specifica regimul acesteia.

In cuprinsul Codului penal, in cazurile in care legiuitorul a dorit sa arate in mod expres care este forma de executare a pedepsei inchisorii a facut-o cu claritate, fara echivoc (art.869 alin.3, art.869 alin.5, art.8610 alin.3 din Codul penal).

Aceasta redactare a dispozitiilor art.81 alin.3 din Codul penal a determinat caracterul neunitar al practicii judiciare.

Mentinerea modalitatii de executare a pedepsei in cazul comiterii unei infractiuni in termenul de incercare este expres prevazuta in art.83 alin 3 din Codul penal, sub forma unei exceptii .

Potrivit acestor prevederi legale, daca infractiunea ulterioara este savarsita din culpa, se poate aplica suspendarea conditionata a executarii pedepsei chiar daca infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei. In acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendari.

Prin urmare, posibilitatea suspendarii conditionate a executarii pedepsei stabilite pentru o infractiune intentionata, pedeapsa la care a fost cumulata o alta pedeapsa ca urmare a revocarii suspendarii conditionate a executarii acestei din urma pedepse, este exclusa de art.83 alin.3 din acelasi cod, care permite o asemenea individualizare a executarii pedepsei doar daca noua infractiune este savarsita din culpa.

Daca legiuitorul ar fi inteles sa reglementeze posibilitatea suspendarii conditionate si in cazul in care noua infractiune este comisa cu intentie ar fi prevazut-o expres asa cum a facut-o in art.83 alin.3 din Codul penal.

Posibilitatea aplicarii suspendarii executarii pedepsei pentru infractiunea savarsita in cursul termenului de incercare a fost limitata la infractiunea savarsita din culpa, incepand cu Codul penal publicat in Buletinul Oficial nr.79 din 21 iunie 1968.

S-a considerat ca doar in cazul acestor infractiuni nu se poate vorbi de perseverenta infractionala a infractorului, iar faptul ca a actionat din culpa face ca aprecierea anterioara asupra posibilitatii indreptarii lui fara executarea pedepsei sa se mentina.[1]

Potrivit art.67 din Codul penal publicat in Monitorul Oficial nr.48 din 2 februarie 1948 condamnatul care inainte de expirarea termenului de incercare a savarsit o noua infractiune, calificata de lege crima sau delict, pentru care a fost condamnat printr-o hotarare definitiva, chiar dupa expirarea termenului de mai sus, este supus la executarea pedepsei ce fusese suspendata. Se excepteaza cazul infractiunilor neintentionate sau pedepsei de instanta numai cu amenda.

Potrivit alineatului 2 al art.67 din Codul penal mentionat, pedeapsa suspendata, ce urmeaza sa se execute, nu se contopeste in niciun caz cu penalitatea aplicata pentru ultima infractiune .

Prin urmare, infractorul era supus doar la executarea pedepsei ce fusese suspendata conditionat nu la executarea in intregime a acesteia astfel cum este prevazut expres in art.83 alin 1 din actualul Cod penal.

De mentionat ca nici in Codurile penale anterioare legiuitorul nu a folosit sintagma a��executare intr-un loc de detinerea�� .

In literatura de specialitate in mod constant s-a apreciat ca prin sintagma a��executare in intregime a pedepseia�� legiuitorul a avut in vedere executarea acesteia intr-un loc de detinere .

S-a aratat ca infractorul este supus la executarea efectiva a pedepsei cand datorita conduitei sale in cursul termenului de incercare se constata ca acesta nu s-a indreptat si ca persista pe calea infractiunii, in acest caz intrand in actiune garantia prevazuta de lege pentru ipoteza in care suspendarea executarii se dovedeste nejustificata.

Acest tratament sever este consecinta relei purtari a infractorului care in dispretul increderii ce i s-a acordat si a posibilitatii ce i s-a oferit de a se indrepta fara executarea pedepsei a savarsit din nou o infractiune, gasindu-si justificarea in starea de periculozitate a acestuia care recidiveaza in conditiile aratate.[2]

Prin urmare, o noua suspendare a executarii pedepsei este exclusa tocmai ca efect al revocarii, nefiind firesc ca un condamnat sa piarda un beneficiu prin savarsirea unei noi infractiuni, dobandindu-l din nou tocmai prin revocarea cauzei care l-a inlaturat.

In acelasi timp s-a apreciat ca revocarea suspendarii conditionate intervine cu titlu de sanctiune pentru nerespectarea obligatiei de a nu comite o alta infractiune in interiorul termenului de incercare, un asemenea comportament demonstrand ca infractorul nu a justificat increderea ce i s-a acordat si nu s-a reeducat.

Drept consecinta, pedeapsa suspendata devine executabila[3].

Totodata, s-a aratat ca in cazul revocarii suspendarii conditionate a executari pedepsei, urmare a comiterii in termenul de incercare a unei infractiuni intentionate nu se poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere si nici executarea acesteia la locul de munca pentru ca toate trei sunt modalitati distincte de individualizare a executarii pedepsei, iar o noua individualizare ar aduce atingere autoritatii de lucru judecat[4].

Avand in vedere cele expuse, va solicit sa constatati ca aceasta problema de drept a primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti si, printr-o decizie obligatorie, sa stabiliti modul unitar de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale.

Procuror general,

Laura Codruta KA�vesi

(P) Librarie Juridica:
[1] [1] V.Dongoroz si colaboratorii in Explicatii teoretice ale Codului penal roman Partea generala , volumul II, Editia a II-a, pag.187;
[2] Op. cit., pag.173
[3] Matei Basarab si colaboratorii in Codul penal adnotat a�� partea generala, Editura Hamangiu, 2007, pag. 455;
[4] Op. cit., pag. 456.