Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » RIL promovat ref. calitatea procesuala pasiva a Statului Roman in actiunile avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale

RIL promovat ref. calitatea procesuala pasiva a Statului Roman in actiunile avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale

  Publicat: 28 Jan 2011       4247 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


A fost promulgat la 11.09.1865
In conformitate cu prevederile art. 329 din Codul procedura civila, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 32 din Legea nr. 202/2010, Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Sinonim - de cujus. Persoana decedata.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Dreptul subiectiv civil exprima posibilitatea recunoscuta de normele dreptului civil (adica de dreptul civil obiectiv) subiectului activ, in virtutea careia acesta poate avea, in limitele determinate de lege,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Parte intr-un raport juridic de obligatie, tinuta sa indeplineasca fata de subiectul activ o prestatie determinata,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Situatia persoanei care este chemata sau indreptatita sa vina la mostenirea unei persoane,
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care este chemata la mostenire in temeiul legii.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Este un titlu în temeiul caruia persoana pentru care s-a emis face dovada calitatii sale de mostenitor.
Persoana care primeste un legat.
Act adoptat de organele de stat,
Situatia persoanei care este chemata sau indreptatita sa vina la mostenirea unei persoane,
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Persoana care este chemata la mostenire in temeiul legii.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.

RECURS IN INTERESUL LEGII

In practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la ``calitatea procesuala pasiva a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice sau a unitatilor administrativ teritoriale, in actiunile avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra unei mase succesorale``.

In urma verificarii jurisprudentei la nivelul intregii tari, au fost identificate cauze civile in care reclamantii, fara parcurgerea procedurii succesorale notariale pentru recunoasterea vocatiei lor succesorale concrete, au solicitat sa se constate calitatea lor de unici mostenitori.

In toate aceste situatii, intrucat succesiunile nu erau vacante, iar Statul Roman sau unitatea administrativ teritoriala nu au opus un drept propriu asupra succesiunii si nici nu existau alti mostenitori legali sau testamentari in cauza, cu exceptia reclamantilor, s-a pus problema calitatii procesuale pasive a paratilor chemati in judecata .

I. Astfel, unele instante de judecata au apreciat ca in actiunile cu acest obiect, statul nu are calitate procesuala pasiva intrucat, nu este persoana obligata in raportul juridic dedus judecatii si nici persoana fata de care reclamantul sa poata stabili existenta unui drept potrivnic.

Statul Roman reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice poate avea calitate procesuala pasiva in aceste actiuni, numai atunci cand mostenirea este vacanta, situatie ce trebuie atestata fie prin certificatul de vacanta succesorala eliberat de notarul public, fie prin hotararea instantei de judecata .

Pe de alta parte, s-a apreciat ca, intrucat in cauza nu mai sunt alti mostenitori carora reclamantul sa le poata opune litigios dreptul sau si nici nu este o succesiune vacanta care sa fi atras calitatea procesuala pasiva a statului, partea se poate adresa pentru realizarea dreptului sau notarului public, conform procedurii prevazute de dispozitiile din Legea nr. 36/1995. (Anexa I)


II. Alte instante de judecata au considerat dimpotriva, ca statul are calitate procesuala pasiva in actiunile cu acest obiect intrucat, in lipsa de mostenitori legali sau testamentari, acesta este singurul care ar putea contesta dreptul reclamantului, in calitatea sa de titular al mostenirii vacante, in lumina dispozitiilor art. 85 din Legea nr. 36/1995.

In acest sens, s-a apreciat ca, asa cum constatarea existentei unei succesiuni vacante si a componentei acesteia se poate face si de catre instanta judecatoreasca, in mod direct, in lipsa certificatului de vacanta succesorala eliberat de notarul public, tot astfel, instanta poate constata calitatea de unic mostenitor a unui succesibil, indiferent daca vocatia acestuia isi are izvorul in lege sau in manifestarea de ultima vointa a defunctului.

Pe de alta parte, s-a precizat ca, potrivit art. 680 Cod civil, in lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec in proprietatea statului.

Prin ``lipsa`` de mostenitori in sensul acestei norme legale, se intelege nu numai lipsa fizica a mostenitorilor, ci si absenta lor juridica determinata de renuntarea la mostenire, de inlaturarea lor urmare exheredarii, nedemnitatii sau revocarii pe cale judecatoreasca. Or, si in aceasta situatie, patrimoniul succesoral trece in proprietatea statului. (Anexa II)

III. Alte instante de judecata au apreciat ca, in situatia acestor actiuni, calitatea procesuala pasiva apartine consiliului local al unitatii administrativ teritoriale in a carei circumscriptie se aflau imobilele din masa succesorala, deoarece, in cazul in care o succesiune ar fi vacanta, bunurile ce o compun ar urma sa intre in domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ teritoriale, potrivit Legii nr. 213/1998.

In acest sens, atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau municipiului, are consiliul local, dupa cum rezulta din art. 36 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 215/2001. (Anexa III)

Apreciez primul punct de vedere ca fiind in acord cu litera si spiritul legii.

In conformitate cu prevederile art. 41 alin. 1 din Codul de procedura civila: ``Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata``, iar potrivit dispozitiilor art. 109 alin. 1 din acelasi cod: ``Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente``.

Aceste norme leaga notiunile de parte si de exercitiu al dreptului la actiune, de existenta sau pretinderea unui drept subiectiv civil. Or, orice drept subiectiv presupune atat un subiect activ determinat, cat si un subiect pasiv determinat (in cazul drepturilor relative) sau nedeterminat (in cazul drepturilor absolute).

Prin urmare, o conditie esentiala pentru exercitarea actiunii civile este calitatea procesuala (legitimatio ad causam) care contribuie atat la desemnarea titularului dreptului de a actiona, cat si a persoanei impotriva careia se poate exercita actiunea .

In acest sens, in doctrina s-a apreciat ca spre deosebire de capacitatea procesuala care se apreciaza in general, pentru o anumita categorie de persoane, calitatea procesuala se determina in concret, ``la speta``, in raport de litigiul dedus judecatii. Astfel spus, raportul de drept procesual nu se poate stabili decat intre persoanele care isi disputa dreptul in litigiu.

Aceasta presupune, pe de o parte, existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care este titular al dreptului in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala activa) si, pe de alta parte, intre persoana paratului si cel obligat in acelasi raport juridic (calitate procesuala pasiva).

Din aceasta perspectiva, se observa ca, in situatia actiunilor avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor, atunci cand mostenirea nu este vacanta si nici nu exista alti mostenitori legali sau testamentari in cauza, statul nu are calitate procesuala pasiva intrucat nu este parte in raportul juridic concret, obligational, de drept substantial, dedus judecatii.

Astfel, statul nu are vocatie succesorala concreta la succesiunea autorului reclamantului si nu poate pretinde drepturi asupra patrimoniului succesoral, atata timp cat, premisa art. 680 din Codul civil, respectiv, cea a lipsei totale sau partiale a mostenitorilor legali sau testamentari, nu numai ca nu este realizata, dar este inlaturata de insusi reclamantul care pretinde ca este unicul mostenitor .

Prin urmare, vocatia succesorala abstracta nu ii confera statului legitimare procesuala pasiva in astfel de cauze, intrucat, vocatia sa succesorala este subsidiara vocatiei succesorale a rudelor si a eventualilor legatari universali, potrivit art. 680 din Codul civil.

Preluand principiul consacrat de aceasta norma legala, art. 85 din Legea nr. 36/1995 prevede ca: ``In lipsa mostenitorilor legali sau testamentari, la cererea reprezentantului statului, notarul public constata ca succesiunea este vacanta, eliberand certificat de vacanta succesorala, dupa expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii``.

In cazul in care statul nu a dobandit anterior promovarii actiunii, mostenirea autorului reclamantului, fapt ce poate fi dovedit, fie printr-un certificat de vacanta succesorala sau printr-un certificat de mostenitor (in cazul in care statul culege mostenirea in calitate de legatar universal ori cu titlu universal, instituit de defunct) ori prin hotarare judecatoreasca, acesta nu are vocatie succesorala concreta si, deci, nu poate avea nici calitate procesuala pasiva intr-o actiune avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor .

Asadar o astfel de actiune trebuie respinsa ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala.

In acest context, prevalandu-se de vocatia succesorala concreta, legala sau testamentara, reclamantul din aceste cauze are posibilitatea de a obtine recunoasterea calitatii lor de mostenitori in procedura reglementata de dispozitiile art. 68 - 88 din Legea nr. 36/1995.

In situatia unui refuz al notarului public, de a da curs cererii de deschidere a procedurii succesorale, pe care reclamantul l-ar considera nelegal, acesta are la indemana plangerea impotriva incheierii de respingere a notarului public, adresata instantei de judecata in conditiile art. 100 alin. 2 din Legea nr. 36/1995.

De altfel, se observa ca, in conformitate cu prevederile art. 111 din Codul de procedura civila, actiunea in constatare are un caracter subsidiar, ea neputand fi primita ``daca partea poate cere realizarea dreptului``.

Legiuitorul da astfel preferinta realizarii dreptului, pentru a inlatura definitiv neintelegerile cu privire la dreptul respectiv si, numai in masura in care acest lucru nu este posibil, permite introducerea unei cereri de constatare a dreptului.

In aprecierea caracterului subsidiar, fostul Tribunal Suprem a statuat ca art. 111 din Codul de procedura civila se refera la toate mijloacele de realizare a dreptului si nu numai la actiunea de drept comun[1].

De altfel, noul Cod de procedura civila, adoptat prin Legea nr. 134 din 1 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial nr. 485 din 15.07.2010, care va intra in vigoare la o data ce va fi stabilita ulterior, transeaza aceasta problema, stabilind in art. 35 teza a II-a ca actiunea in constatare ``nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului pe orice cale prevazuta de lege``.

Sub acest aspect, Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, in Recomandarea nr. R (86) 12 privind masurile de prevenire si reducere a volumului excesiv de activitate al instantelor, adoptata la data de 16 septembrie 1986, retinand ca numarul mare de cauze poate aduce atingere dreptului la judecata in termen rezonabil, drept protejat de art. 6 alin. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului recomanda statelor membre ale acestei conventii, sa ia masuri pentru a reduce atributiile non-juridice incredintate judecatorilor si atribuirea acestor indatoriri altor persoane sau organe.

In anexa la aceasta recomandare, printre atributiile non-juridice sunt mentionate si ``operarea ca notar public`` si ``masurile referitoare la patrimoniul persoanelor decedate``.

Or, in Romania exista cadrul legal in sensul acestei recomandari, persoana interesata avand la indemana procedura succesorala notariala prevazuta de Legea nr. 36/1995.

In acest sens, mentionam si dispozitiile art. 1 din Legea nr. 36/1995, conform carora: ``Activitatea notariala asigura persoanelor fizice si juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum si exercitiul drepturilor si ocrotirea intereselor, in conformitate cu legea``.

In consecinta, in situatia actiunilor avand ca obiect constatarea calitatii de unic mostenitor asupra masei succesorale, statul nu are calitate procesuala pasiva, intrucat nu exista un raport juridic obligational intre el si reclamant, atata timp cat, nici statul si nici o alta persoana, cu exceptia reclamantului, nu invoca un drept asupra mostenirii, persoana interesata avand la indemana procedura notariala reglementata de Legea nr. 36/1995.

Pentru aceste motive, in temeiul prevederilor art. 329 din Codul de procedura civila, solicit admiterea recursului in interesul legii si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a acestei probleme de drept .


PROCUROR GENERAL
Laura Codruta KAA¶vesi


[1] Tribunalul Suprem, colegiul civil, decizia nr. 790 din 26 iunie 1958, publicata in Culegere de Decizii pe anul 1958, p. 252 - 253;



Citeşte mai multe despre:    Recurs in interesul legii    Vacanta succesorala    Calitate procesuala    Masa succesorala    Legea 36/1995

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

CCR: reluarea cauzei din faza judecatii in prima instanta ca urmare a redeschiderii procesului penal pentru persoanele condamnate judecate in lipsa - neconstitutionala
09 Oct 2019 | 405

ICCJ. Recursurile impotriva hotararilor pronuntate in apel de catre tribunale, in cauzele avand ca obiect cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200.000 lei inclusiv, intra in competenta de solutionare a curtilor de apel
18 Nov 2018 | 866

RIL admis. Termenul prev. de art. 344 alin. (2) CPP are natura juridica a unui termen de recomandare
30 Aug 2018 | 1457

Recursurile in interesul legii admise de ICCJ in anul 2016
30 Dec 2016 | 4357

RIL admis. Actiunile in reconstituirea vechimii in munca
16 Feb 2016 | 3265

RIL admis. Obligatia societatii de asigurare de a repara prejudiciul produs prin infractiune
16 Feb 2016 | 1808



Articole Juridice

Plata cheltuielilor de judecata. Aspecte practice. Netemeinicia solicitarii de cenzurare a cheltuielilor de judecata. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea acordului de recunoastere a vinovatiei
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea imediata a pedepsei dupa revocarea amanarii aplicarii pedepsei – intre remediu si discriminare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Jurisprudenţă

Revendicare imobiliara a unui bun proprietate comuna pe cote-parti (coproprietate). Exceptie de la opozabilitatea hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Sumele destinate platii drepturilor salariale, aflate in conturi deschise la unitatile de trezorerie si societati bancare, nu pot face obiectul executarii silite prin poprire
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Contractul privind serviciile financiare incheiat la distanta constituie titlu executoriu in lipsa semnaturii olografe sau a semnaturii electronice extinse
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

ICCJ: Cu privire la rezolvarea aspectelor accesorii divortului, instanta de judecata poate consfinti acordul de mediere avand acest obiect.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ