Constatarea tehnico-stiintifica in activitatea specialistilor Departamentului National Aticoruptie

In art. 3 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului 43/2002, printre atributiile Parchetului National Anticoruptie sunt amintite conducerea, supravegherea si controlul activitatilor de ordin tehnic ale urmaririi penale , efectuate de specialisti in domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum si in alte domenii, numiti in cadrul Parchetului National Anticoruptie. Activitatea specialistilor se desfasoara numai in cadrul urmaririi penale si numai conform normelor Codului de procedura penala.

Nici o alta activitate nu poate fi efectuata de specialisti in afara procesului penal, astfel cum este reglementat de Codul de procedura penala.

Parchetul National Anticoruptie se incadreaza cu procurori, ofiteri de politie judiciara, specialisti in domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic si in alte domenii, personal auxiliar de specialitate, precum si personal economic si administrativ, in limita posturilor prevazute in statul de functiuni, aprobat potrivit legii.

In cadrul Parchetului National Anticoruptie sunt numiti, prin ordin al procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul ministerelor de resort, specialisti cu inalta calificare in domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum si in alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice in activitatea de urmarire penala . Acesti specialistii au calitatea de functionar public si isi desfasoara activitatea, dupa cum aratam, sub directa conducere, supraveghere si controlul nemijlocit al procurorului, fara ca, in acest fel, sa fie subordonati din punct de vedere profesional cuiva .

Actele intocmite din dispozitia scrisa a procurorului pot constitui mijloace de proba .

Potrivit art. 112 Codul de procedura penala , cand exista pericol de disparitie a unor mijloace de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt si, cumulativ, este necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale cauzei , procurorul poate folosi cunostintele unui specialist sau tehnician, dispunand, din oficiu sau la cerere, efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice.

In doctrina s-a evidentiat faptul ca, desi sunt enumerate printre mijloacele de proba, in art. 64 Codul de procedura penala , constatarile nu sunt mijloace de proba, ci procedee de probatiune . Functia mijloacelor tehnice este aceea de a evidentia informatii ce constituie probe . Astfel, constatarile reprezinta moduri de a opera asupra anumitor mijloace de proba, in vederea stabilirii exacte a valorii lor probatorii. Ca si mijloacele de proba, probele evidentiate prin constatari sunt entitati extraprocesuale ce dobandesc, prin folosirea lor in procesul penal, caracter de categorii juridico-penale.

Constatarea tehnico-stiintifica se efectueaza, de regula, de catre specialisti sau tehnicieni care functioneaza in cadrul Parchetului National Anticoruptie, dar ea poate fi efectuata tot atat de bine si de catre specialisti sau tehnicieni care functioneaza in cadrul altor organe.

Legea impunand forma scrisa, confirmarea ulterioara nu acopera lipsa actului initial , cu consecinte asupra imposibilitatii legale de utilizare a actului de constatare ca mijloc de proba .

Chiar in cazuri de urgenta, specialistul nu-si poate depasi atributiile, nu poate intocmi un act cu valoare probatorie, daca nu exista, in acest sens, dispozitia scrisa, prealabila, rezolutia procurorului (Aceste acte sunt diferite de raportul final sau de orice acte tehnice, interne, cu valoare pur informativa sau orientativa pentru procuror sau politist . Subliniem ca nu exista nici o activitate sau act exterioare unei urmariri penale; in masura pertinentei lor, este obligatorie atasarea lor la dosar, spre a fi cunoscute partilor).

In vederea inceperii urmaririi penale, doar organul de urmarire penala poate efectua acte premergatoare.

De asemenea, in vederea strangerii datelor necesare organelor de urmarire penala pentru inceperea urmaririi penale, pot efectua acte premergatoare si lucratorii operativi din Ministerul de Interne, precum si din celelalte organe de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale, anume desemnati in acest scop, pentru fapte care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale.

Procesul-verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare poate constitui mijloc de proba .

In consecinta , actele specialistilor nu au caracterul de acte premergatoare, desi pot fi efectuate si anterior inceperii urmaririi penale, dar numai in vederea unei anume urmariri penale. Clarificarea aspectelor tehnice poate avea loc anterior inceperii urmaririi penale, cu valoare strict documentar - penala, dar nu probatorie .

Examenul tehnic al documentelor stabileste mai intai autenticitatea inscrisurilor. O constatare tehnico � stiintifica merceologica lamureste probleme privind originea unor produse, conditiile de fabricare, calitatea si pretul.

Procurorul anterior dispune efectuarea constatarii tehnico-stiintifice, stabileste obiectul acesteia, formuleaza, prin rezolutie motivata , intrebarile la care trebuie sa se raspunda si termenul in care urmeaza a fi efectuata lucrarea.

Modul de formulare a intrebarilor trebuie sa determine foarte exact obiectul constatarii, intrebarile sa fie clare, precise si la obiect, obligandu-l pe specialist la un raspuns net pozitiv sau negativ. Nu trebuie solicitate specialistului aprecieri ce ii exced: o eventuala incadrare juridica, forma de vinovatie, ce tin de competenta exclusiva a procurorului.

Avand o natura asemanatoare cu raportul de expertiza, putem spune ca raportul de constatare tehnico-stiintifica cuprinde:

• a) partea introductiva, in care se arata numele procurorului care a dispus efectuarea constatarii, data cand s-a dispus efectuarea acesteia, numele si prenumele specialistului, data si locul unde a fost efectuata, data intocmirii raportului, obiectul acesteia si intrebarile la care specialistul trebuie sa raspunda, materialul pe baza caruia constatarea a fost efectuata si daca partile care au participat la aceasta au dat explicatii procurorului in cursul constatarii;


• b) descrierea in amanunt a operatiilor de efectuare a constatarii, obiectiile sau explicatiile partilor, precum si analiza acestor obiectii ori explicatii in lumina celor constatate de specialist; si


• c) concluziile, care cuprind raspunsurile la intrebarile puse, precum si parerea personala, profesionala, a specialistului asupra obiectului constatarii (excluzandu-se deci judecati de valoare asupra celor constatate).

Toate acestea exclud orice idee de control administrativ din partea specialistului.

Cand procurorul constata, la cerere sau din oficiu, ca rezultatele nu sunt complete, dispune efectuarea unui supliment, fie de catre acelasi specialist, fie de catre altul.

De asemenea, cand se socoteste necesar, se cer lamuriri in scris, ori se cheama specialistul spre a da explicatii verbale asupra raportului. In acest caz, ascultarea lui se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea martorilor .

Pe timpul efectuarii constatarilor nu se poate interveni sau substitui specialistului, dar legea lasa la latitudinea procurorului aprecierea necesitatii, oportunitatii sau concludentii utilizarii acestui procedeu tehnic ca probatoriu.

In baza art. 113 Codul de procedura penala , constatarea tehnico-stiintifica se efectueaza asupra materialelor si datelor puse la dispozitie sau indicate de catre organul de urmarire penala.

Celui insarcinat cu efectuarea constatarii nu i se pot delega si nici acesta nu-si poate insusi atributii de organ de urmarire penala sau de organ de control .

Daca obiectul sau inscrisul cerut nu este predat de bunavoie, procurorul dispune ridicarea silita, masura care se aduce la indeplinire numai prin politist (a se vedea si art. 99 Codul de procedura penala ).

Procurorul dispune ca obiectele ori inscrisurile ridicate care constituie mijloace de proba sa fie, dupa caz, atasate la dosar sau pastrate in alt mod (art. 109 Codul de procedura penala ). Obiectele si inscrisurile ridicate, care nu sunt atasate la dosar, pot fi fotografiate sau fotocopiate. In acest caz fotografiile sau fotocopiile se vizeaza si se ataseaza la dosar).

Din punct de vedere juridic, pana la solutionarea definitiva a cauzei, mijloacele materiale de proba se pastreaza de procurorul la care se gaseste dosarul, si niciodata la specialist.

Aceasta insemna ca specialistii nu pot efectua nici un act de cercetare penala, lucru permis insa altor organe de constatare, prin dispozitia expresa a art. 214 Codul de procedura penala

Acestea sunt obligate sa procedeze la luarea de declaratii de la faptuitor si de la martorii care au fost de fata la savarsirea unei infractiuni si sa intocmeasca proces-verbal despre imprejurarile concrete ale savarsirii acesteia:

• a) organele inspectiilor de stat, alte organe de stat, precum si ale unitatilor la care se refera art. 145 din Codul penal, pentru infractiunile care constituie incalcari ale dispozitiilor si obligatiilor a caror respectare o controleaza potrivit legii;


• b) organele de control si cele de conducere ale administratiei publice, ale altor unitati la care se refera art. 145 din Codul penal, pentru infractiunile savarsite in legatura cu serviciul de cei aflati in subordine ori sub controlul lor;


• c) ofiterii si subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romane pentru infractiunile constatate pe timpul executarii misiunilor specifice (text introdus prin Legea 281/2003 ).

Organele aratate mai sus au dreptul sa retina corpurile delicte, sa procedeze la evaluarea pagubelor, precum si sa efectueze orice alte acte, cand legea prevede aceasta, in timp ce acest lucru nu ii este permis, categoric, specialistului.

In caz de infractiuni flagrante, aceleasi organe de constatare au obligatia sa inainteze de indata procurorului pe faptuitor , impreuna cu lucrarile efectuate si cu mijloacele materiale de proba .

Procesele-verbale incheiate de aceste organe constituie mijloace de proba .

In cazul specialistilor Parchetului National Anticoruptie, acestia intocmesc rapoarte de constatare, nu acte de constatare in sensul Codului de procedura penala. Desi procesele-verbale, ca si rapoartele de consemnare a operatiilor si concluziilor constatarii tehnico-stiintifice, sunt mijloace de proba, diferenta dintre ele este absoluta, prin natura juridica diferita si prin continutul lor concret, primele fiind acte de cercetare , efectuate din dispozitia expresa a procurorului.

Efectuarea constatarii tehnico � stiintifice este conditionata de inceperea urmaririi penale in cauza. Dar este posibil ca, uneori, dispunerea constatarilor tehnico � stiintifice sa aiba drept scop tocmai stabilirea faptului ca au fost sau nu incalcate dispozitiile legii penale. In astfel de cazuri constatarile se dispun in faza actelor premergatoare.

Daca efectuarea constatarii este dispusa in afara oricarei urmariri penale, atunci acest mijloc de proba nu va putea fi folosit ulterior, in faza de judecata . Este de mentionat ca orice constatare trebuie dispusa prin rezolutie motivata depusa la dosar, iar procurorului care dispune efectuarea constatarii tehnico � stiintifice ii revine obligatia de a pune la dispozitia specialistului toate materialele necesare efectuarii lucrarii, indicand acestuia toate datele de care are nevoie.

Specialistul sau tehnicianul insarcinat cu efectuarea lucrarii, daca socoteste ca materialele puse la dispozitie ori datele indicate sunt insuficiente, comunica aceasta organului de urmarire penala, in vederea completarii lor. El nu este un organ judiciar.

Daca legiuitorul ar fi dorit, ar fi putut largi cadrul normativ, permitand specialistilor puteri de ancheta, de a efectua si acte de cercetare, asa cum o permite unor organe de control, de inspectie sau de conducere, comandantilor de nave sau aeronave, granicerilor.

Operatiile si concluziile specialistului se consemneaza intr-un raport de constatare tehnico-stiintifica.

Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti, daca apreciaza ca raportul tehnico-stiintific nu este complet sau concluziile acestuia nu sunt precise, dispune refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice, sau efectuarea unei expertize .

Cand refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice este dispusa de instanta de judecata, raportul se trimite procurorului, pentru ca acesta sa ia masuri in vederea completarii sau refacerii lui.

Dispunand efectuarea constatarii tehnico-stiintifice, procurorul trebuie sa stabileasca cu precizie obiectul acesteia, formuland in scris intrebarile la care acestia trebuie sa raspunda si data la care va fi inaintata lucrarea. Chiar daca indicarea datelor poate fi globala, obiectul constatarii , cerintele impuse, nu pot fi generale . Specialistul insarcinat cu efectuarea unei constatari poate solicita numai procurorului, si niciodata partii, sa i se puna la dispozitie alte materiale ori date, in plus . Mai mult, in cadrul Parchetului National Anticoruptie, in activitatea de clarificare a aspectelor tehnice ale urmaririi penale, specialistul nu se afla decat intr-o pozitie de subordonare administrativa fata de specialistul sef , intrucat, potrivit art. 11 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 43/2002, asa cum a fost modificata prin Legea 601/2004 , specialistul este cel care isi desfasoara activitatea sub directa conducere, supraveghere si control nemijlocit al procurorilor din Parchetul National Anticoruptie.

Odata intocmit raportul privind constatarea tehnico � stiintifica, el trebuie prezentat partilor, pentru ca, la obiectiile acestora, specialistul sa refaca sau sa completeze raportul . Numai astfel acesta va dobandi o valoare probatorie sporita.

Orice alte activitati au caracter administrativ, intern, fiind dictate de procuror in functie de necesitatile unor activitati curente . Chiar informe, orice activitati sau acte pot constitui un mijloc de proba in masura in care sunt pertinente cauzei, cu conditia sa fi fost intocmite din dispozitia scrisa a procurorului. Specialistul - care nu este organ judiciar - poate depune marturie , raspunzand din punct de vedere juridic ca si acesta.

Valoarea probatorie este validata prin aprecierea intregului ansamblu probator obtinut.

Concluzia noastra se indreapta spre ideea ca specialistii Parchetului National Anticoruptie trebuie sa lucreze nemijlocit alaturi de procuror si impreuna cu politia judiciara pentru a fi de un eficient ajutor in activitatea de urmarire penala. Procurorii trebuie sa foloseasca specialistii Parchetului National Anticoruptie pentru lamurirea faptelor sau imprejurarilor cauzei, pentru clarificarea aspectelor tehnice in activitatea de urmarire penala.