din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1712 de useri online



Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Nesconstitutionalitatea prevederilor ref. la suspendarea contractului de munca pe perioada cercetarii disciplinare

Nesconstitutionalitatea prevederilor ref. la suspendarea contractului de munca pe perioada cercetarii disciplinare

  Publicat: 10 Jul 2016       3296 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Tabel statistico-economic folosit in analiza si planificare, prin care se compara si se raporteaza
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

In Monitorul Oficial nr. 511 din 07.07.2016, Partea I, a fost publicata Decizia nr. 261/2016 pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei, referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.


Potrivit textului de lege aratat:


"(1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in urmatoarele situatii:


a) pe durata cercetarii disciplinare prealabile, in conditiile legii;".


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea a retinut ca dispozitiile art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 au in vedere protejarea intereselor angajatorului, in sensul punerii la dispozitia acestuia a unei modalitati de prevenire si de impiedicare a extinderii consecintelor unei conduite a salariatului despre care se suspecteaza ca este de natura sa afecteze activitatea desfasurata de angajator, pana la momentul stabilirii cu certitudine a existentei si gravitatii unei abateri disciplinare a salariatului.


Judecatorii Curtii au retinut ca masura suspendarii contractului individual de munca in ipoteza textului de lege analizat nu este si nu poate fi interpretata ca reprezentand o sanctiune disciplinara, iar angajatorul nu se pronunta pe aceasta cale asupra vinovatiei sau nevinovatiei angajatului.


Daca suspendarea contractului individual de munca poate fi inteleasa ca o masura justificata, necesara protejarii intereselor angajatorului, aprecierea constitutionalitatii acestei masuri trebuie pusa in balanta cu drepturile si interesele celeilalte parti a raportului de munca, respectiv salariatul. S-a retinut ca un drept ce isi are temeiul in insusi contractul individual de munca este dreptul la munca, care se bucura de consacrare constitutionala prin art. 41 alin. (1) din Legea fundamentala.


Curtea a retinut ca dreptul la munca este un drept complex, ce implica diferite aspecte, libertatea alegerii profesiei si a locului de munca reprezentand numai unele dintre componentele acestui drept . Astfel, odata dobandit un loc de munca, acesta trebuie sa se bucure de o serie de garantii care sa-i asigure stabilitatea, neputand fi de conceput ca prevederile constitutionale ar asigura libertatea de a obtine un loc de munca, dar nu si garantarea pastrarii acestuia, cu respectarea, evidenta, a conditiilor si limitelor constitutionale.


In decizia sa Curtea a mai retinut ca, desi in ipoteza normei de drept criticate nu se poate vorbi de o negare a dreptului la munca, in egala masura nu se poate omite ca masura suspendarii contractului individual de munca reprezinta o restrangere a exercitiului dreptului la munca, lasata, in temeiul art. 52 alin. (1)lit. a)din Legea nr. 53/2003, la dispozitia angajatorului.


Fata de acest aspect, s-a impus a se analiza daca masura suspendarii contractului individual de munca este justificata de un scop legitim, daca este adecvata acestui scop, necesara si daca se pastreaza un just echilibru intre drepturile si interesele in concurs pentru a fi corespunzatoare scopului urmarit.


S-a retinut ca suspendarea contractului individual de munca pe perioada cercetarii disciplinare prealabile isi gaseste justificarea in necesitatea ocrotirii intereselor si drepturilor de natura patrimoniala ori nepatrimoniala ale angajatorului, putand fi totodata privita si ca o expresie a prevederilor art. 45 din Constitutie, referitoare la libertatea economica, ce presupune, intre altele, dreptul angajatorului de lua masurile necesare bunei desfasurari a activitatii economice.


Referitor la caracterul adecvat si necesar al restrangerii exercitiului dreptului la munca in raport cu scopul urmarit, Curtea a apreciat ca suspendarea contractului individual de munca reprezinta o masura adaptata scopului urmarit si este capabila, in abstract, sa indeplineasca exigentele acestuia. S-a retinut ca protectia dreptului la munca nu poate fi absolutizata cu consecinta afectarii dreptului angajatorului de a-si exercita libertatea economica, iar suspendarea contractului individual de munca apare ca o masura adecvata in imprejurarile in care mentinerea in activitate a salariatului ar fi de natura sa atraga consecinte negative asupra activitatii economice, afectand drepturile si interesele angajatorului.


Judecatorii Curtii au apreciat, deopotriva, ca reglementarea posibilitatii angajatorului de a suspenda contractul individual de munca in situatia in care considera ca interesele sale ar fi afectate prin mentinerea in activitate a salariatului este un instrument necesar pentru a asigura protectia efectiva a drepturilor si intereselor sale.


Cat priveste caracterul proportional al masurii, respectiv al realizarii unui just echilibru intre dreptul la munca si dreptul angajatorului de a lua masurile necesare bunei desfasurari a activitatii economice, Curtea a retinut ca suspendarea contractului individual de munca, din initiativa angajatorului, atunci cand exista temeiuri pentru a aprecia ca, prin conduita sa in indeplinirea obligatiilor ce izvorasc din raportul de munca, salariatul ar putea periclita interesele angajatorului, trebuie sa se supuna unor conditii care sa asigure ca aceasta masura nu are un caracter arbitrar.


In acest sens, Curtea a subliniat ca in masura in care legea asigura angajatorului posibilitatea de a dispune suspendarea contractului individual de munca in vederea protejarii intereselor sale economice, o astfel de masura, cu consecinte ample asupra drepturilor salariatului, trebuie insotita de garantia unei decizii obiective si temeinic fundamentate din partea angajatorului. Astfel, Curtea a retinut ca masura suspendarii determina incetarea temporara a obligatiilor partilor ce izvorasc din contractul individual de munca, iar, in ipoteza textului de lege analizat, cauza suspendarii nu opereaza de drept si nici nu este o exprimare a vointei salariatului, ci a angajatorului.


Conditia unica ce permite angajatorului suspendarea contractului individual de munca este initierea cercetarii disciplinare impotriva salariatului. Prin urmare, singura conditie pe care angajatorul este tinut sa o respecte pentru a putea dispune suspendarea contractului individual de munca reprezinta o masura pe care tot acesta o initiaza, anume inceperea cercetarii disciplinare impotriva salariatului. Mai mult, asa cum a retinut Curtea in prealabil, Codul muncii nu limiteaza suspendarea contractului individual de munca pentru un anumit termen, astfel ca, potrivit legii, nimic nu impiedica extinderea acestei masuri pana la implinirea termenului stabilit de art. 252 alin. (1) din acelasi Cod.


Chiar daca prin dispozitiile art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 legiuitorul a urmarit in mod evident prevenirea unor eventuale prejudicii aduse angajatorului, acest aspect nu este precizat ca o conditie expresa pentru suspendarea contractului de munca, astfel ca nimic nu il opreste pe acesta sa dispuna masura suspendarii chiar si in ipoteza in care continuarea raportului de munca, pana la stabilirea unei eventuale raspunderi disciplinare, nu ar avea niciun efect negativ asupra activitatii sau intereselor angajatorului.


Fata de cele aratate, Curtea a retinut ca remediile pe care Codul muncii le pune la dispozitia salariatului, avand in vedere efectele severe ale suspendarii asupra dreptului la salariu, nu sunt suficiente. Astfel, art. 52 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 prevede ca "in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b), daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara si i se plateste, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului". Or, aceste masuri reparatorii nu privesc decat situatia in care se constata nevinovatia salariatului. Prin urmare, in cazul constatarii unei abateri disciplinare, oricat de reduse sub aspectul gravitatii sale, salariatul va suporta in continuare efectele suspendarii contractului individual de munca - care privesc si dreptul la remunerarea muncii -, in conditiile in care intinderea in timp a acestei masuri este vag precizata de Codul muncii. Astfel, nu este exclusa ipoteza ca efectele suspendarii sa fie mai grave decat cele ale insesi sanctiunii aplicate. In asemenea circumstante trebuie admis ca dispunerea masurii suspendarii contractului individual de munca de catre angajator, avand consecinta privarii salariatului de drepturile ce decurg din raportul de munca, poate constitui oricand expresia unui comportament sicanatoriu asupra salariatului.


In mod relevant, Curtea a aratat ca deciziile angajatorului sunt susceptibile a fi calificate drept subiective si, uneori, chiar abuzive, mai ales in contextul raporturilor contractuale de munca care, prin natura lor, presupun o semnificativa interactiune umana. Astfel, nu trebuie omis ca aceste raporturi presupun o subordonare a salariatului fata de angajator, caracterizata prin executarea unei munci sub autoritatea angajatorului, care are indrituirea de a da ordine si directive, de a controla prestarea muncii si de a sanctiona incalcarile savarsite de catre angajat.


Avand in vedere lipsa unor criterii obiective, care sa circumstantieze situatia in care angajatorul poate dispune suspendarea in ipoteza art. 52 alin. (1)lit. a)din Legea nr. 53/2003, precum si faptul ca, in lipsa unor astfel de criterii legale, aprecierea temeiului de suspendare este lasata, in intregime, la dispozitia angajatorului, Curtea a apreciat ca dispozitiile textului de lege criticat, interpretate in coroborare cu celelalte texte dinCodul munciiincidente in materia suspendarii contractului individual de munca din initiativa angajatorului si in materia raspunderii disciplinare, nu ofera suficiente garantii pentru ca aceasta masura sa fie dispusa cu pastrarea unui raport proportional intre necesitatea protejarii intereselor angajatorului, pe de o parte, si cea a drepturilor salariatului, de cealalta parte .


Lipsa unor criterii obiective pentru a analiza caracterul legal si temeinic al masurii suspendarii dispuse de angajator potrivit art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 constituie, in fapt, doar un acces formal la instantele de judecata, care nu poate fi considerat ca satisface cerintele art. 21 alin. (1) din Constitutie, atat timp cat judecatorul nu are la dispozitie instrumente legale suficiente pentru a decide asupra pretentiilor sau contestatiilor formulate de salariatul reclamant, care privesc, in speta, o eventuala conduita abuziva a angajatorului, ce are drept consecinta incalcarea dreptului la munca .



Decizia Curtii Constitutionale nr. 261/2016 poate fi accesata la www.ccr.ro


Prelucrat de Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim, Colaborator Cabinet de Avocat "Predut Marius-Catalin"






Citeşte mai multe despre:    neconstitutionalitate    art. 52 alin. 1 lit. a Codul muncii    suspendarea contractului de munca    cercetare disciplinara

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Nelegalitatea proceselor-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor aplicate conform O.U.G. nr. 129/2021
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL

Despagubirile datorate de institutiile publice ca urmare a concedierilor abuzive. Plata integrala sau esalonare pe 5 ani?
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Conditiile in care se poate construi pe un teren privat cu functiunea de spatiu verde, dupa suspendarea PUZ-urilor coordonatoare de sector
Sursa: Roxana Dudau, Partener Asociat si coordonator al practicii de drept imobiliar din cadrul Radu si Asociatii SPRL

Legalitatea sanctiunilor contraventionale/amenzilor aplicate pe durata starii de urgenta, conform OUG 1/1999
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii � pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Rambursarea retroactiva a somajului eronat de catre autoritatea publica
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Contestatie pentru depasirea termenului de redactare a unei decizii penale
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 549/2021

Anulare Hotarare CNSSU privind instituirea carantinei si interzicerea de participare doar la evenimente religioase
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL Sedinta publica din 24 mai 2021 Dosar nr. 479/32/2020

Anulare hotarari de consiliu local prin care s-au aprobat rectificari bugetare si/sau virari de credite bugetare in competenta consiliului local fara a fi indicata sau prevazuta sursa de finantare
Pronuntaţă de: Decizia nr. 1713 din 24.09.2018 a Curtii de Apel Galati