Prima pagină » Articole juridice » Drept Penal » Fapte de raspundere contraventionala si penala a persoanelor care desfasoara ilegal activitatea de avocat in Romania

Fapte de raspundere contraventionala si penala a persoanelor care desfasoara ilegal activitatea de avocat in Romania

Publicat: 01 Jan 2008 11260 citiri Sursa: avocat MIRCEA STANCULESCU Secţiunea: Drept Penal

Baroul este constituit din toti avocatii inscrisi pe Tabloul avocatilor, care au sediul profesional principal in localitatile de pe raza acestuia.

In ultimii ani, in Romania au aparut multe societati comerciale care desfasoara ilegal activitati specifice profesiei de avocat. Majoritatea acestor societati au avut ca punct de pornire lipsa reactiei autoritatilor la infiintarea asa-zisului Barou Constitutional.

Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.

Baroul este constituit din toti avocatii inscrisi pe Tabloul avocatilor, care au sediul profesional principal in localitatile de pe raza acestuia.

Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,

Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,

Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Asociatia internationala a transportului aerian

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,

Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,

Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,

Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.

Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.

Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;

Persoana juridica ce se constituie, pe fiecare cladire cu mai multe apartamente sau pe un grup de cladiri, fiind alcatuita din cel mult 600 de membri,

Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Denumire generica,

Baroul este constituit din toti avocatii inscrisi pe Tabloul avocatilor, care au sediul profesional principal in localitatile de pe raza acestuia.

Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,

Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,

Sunt de notorietate protestele repetate ale Barourilor legal constituite impotriva nepedepsirii membrilor acestei institutii. Organele de urmarire penala nu au trimis in judecata nici un a��membrua�� al Baroului Constitutional (sau, mai degraba, al fostului Barou Constitutional), ceea ce a sporit increderea si unor alte persoane care au infiintat societati comerciale cu obiect de activitate (principal sau secundar) consultanta juridica. Odata cu aparitia Legii nr. 255/2004 prin care s-a modificat Legea nr. 51/1995 s-a sperat in stoparea acestor activitati ilegale, ceea ce s-ar fi putut realiza, daca organele de urmarire penala ar fi tinut cont de prevederile speciale din textul citat. Articolul 82 alin. 1 din Legea nr. 51/1995, astfel cum a fost modificat de Legea nr. 255/2004 prevede: a�� La data intrarii in vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate in baza altor acte normative ori au fost incuviintate prin hotarari judecatoresti sa desfasoare activitati de consultanta, reprezentare sau asistenta juridica, in orice domenii, isi inceteaza de drept activitatea . Continuarea unor asemenea activitati constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penalea��, in aliniatul 4 stipulandu-se: a�� Consiliile si decanii barourilor au obligatia si autorizarea sa urmareasca ducerea la indeplinire a prevederilor alin. 1 si 2 si sa ia masuri legale in acest sensa��. Principalul motiv pentru care s-a introdus, prin Legea nr. 255/2004, articolul citat, il reprezinta existenta unor barouri paralele si a unor societati comerciale care au ca obiect de activitate asistenta juridica . Legiuitorul a avut in vedere ca, la momentul intrarii in vigoare a normei citate, existau mai multe entitati juridice care desfasurau, ilegal, activitatea de avocat, instituind chiar obligatia, pentru organele de conducere ale barourilor, sa ia masuri a��legalea�� pentru aducerea la indeplinire a prevederilor legii. Chiar daca, in general, consiliile barourilor si-au indeplinit obligatia legala si au semnalat, ori de cate ori au avut cunostinta, incalcarea art. 82 si 25 din Legea nr. 51/1995, parchetele nu au raspuns acestor solicitari, neexistand pana acum nici o trimitere in judecata pentru savarsirea acestor infractiuni . Desi organele de urmarire penala nu au reactionat pana acum la numeroasele sesizari ale membrilor barourilor, exercitarea fara drept a profesiei de avocat, precum si incercarea de a prelua o parte din activitatile desfasurate de avocati de catre persoane care nu au aceasta calitate a fost de multe ori sanctionata de catre instantele din Romania. Prin decizia nr. XXII din 12 iunie 2006 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie a�� Sectiile Unite s-a admis recursul in interesul legii declarat de Procurorul General al Romaniei, instanta suprema stabilind ca : a�� Cererile de autorizare a constituirii de si de inmatriculare a societatilor comerciale de consultanta, asistenta si reprezentare juridica sunt inadmisibilea�� In motivarea deciziei Sectiile Unite ale instantei supreme au aratat ca nici consilierii juridici nu pot exercita activitati care sunt specifice profesiei de avocat, atata timp cat nu au aceasta calitate . S-a aratat ca: a�� Pe de alta parte, activitatile juridice de consultanta, de reprezentare si asistenta juridica, precum si de redactare de acte juridice, inclusiv a actiunilor introductive in instanta, cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor, apararea si reprezentarea cu mijloace juridice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice, in raporturile cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina, constituie, dupa caz, activitati specifice profesiei de avocat, reglementate in art. 3 din Legea nr. 51/1995, profesiei de notar public (art. 8, 9 si 10 din Legea nr. 36/1995) sau celei de executor judecatoresc (art. 7 din Legea nr. 188/2000) .a�� (pag. 5 alin. 1 din decizia nr. XXII din 12 iunie 2006 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie a�� Sectiile Unite). Iata ca, la cererea Procurorului General al Romaniei, instanta suprema a statuat ca sunt nelegale activitatile juridice de consultanta, reprezentare si asistenta juridica exercitate in afara profesiei de avocat. Este de remarcat ca instanta suprema face o diferenta clara intre profesiile cu profil juridic, stabilind clar, si definitiv, ca numai avocatii sunt cei care pot sa desfasoare activitatile specifice profesiei lor. Chiar daca si consilierii juridici au (spre diferenta de membrii barourilor paralele si ai societatilor comerciale care fac obiectul prezentului studiu) o organizare separata, organe de conducere si statut specific profesiei lor, acestea nu ii indreptatesc sa infiinteze societati de consultanta sau asistenta juridica . In plus, trebuie sa avem in vedere numeroasele decizii ale instantelor judecatoresti (Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea Constitutionala si chiar Curtea Europeana a Drepturilor Omului) cu privire la incercarile de organizare a unor barouri paralele. Astfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a�� Sectiunea a II-a, pronuntandu-se asupra cererii nr. 24057/03 depusa de Bota Pompiliu contra Romaniei, prin care se contesta dizolvarea asociatiei a��Bonis Potraa�� a apreciat ca: a�� ...printre obiectivele statutare ale asociatiei Bonis Potra figura crearea de barouri, fapt care contravine dispozitiilor Legii nr. 51/1995 care interzice crearea de barouri si exercitarea profesiei de avocat in afara Uniunii Avocatilor din Romania. Curtea ia in considerare, la fel ca si jurisdictiile interne, indeosebi faptul ca membrii asociatiei s-au livrat la acte concrete, anume crearea unui barou, si ca ei si-au arogat prerogative care erau de competenta exclusiva a Uniunii Avocatilor din Romania. In consecinta, tinand cont de marja de apreciere de care beneficiaza Statele in aceasta materie, Curtea considera ca dizolvarea asociatiei a��Bonis Potraa�� este proportionala cu scopul vizat si ca motivele invocate de jurisdictiile interne se dovedesc pertinente si suficientea�� (pag. 8 alin. 5 din decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului in cazul Bota Pompiliu contra Romania). Si Curtea Constitutionala a apreciat ca exercitarea profesiei de avocat se poate face doar in formele prevazute de Legea nr. 51/1995 cu modificarile ulterioare. Astfel, in motivarea deciziei nr. 233/2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 alin.1 si ale art. 57 alin. (1) si (3) din Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat se arata ca: a�� Libertatea de asociere, consacrata de art. 40 din Legea fundamentala, nu inseamna ca orice persoana, indiferent de statutul sau civil si profesional, poate face parte din orice tip de asociatie . Legiuitorul are libertatea de a reglementa conditiile in care pot fi constituite, organizate si in care functioneaza diferite tipuri si forme de asociatie, inclusiv sa dispuna constituirea obligatorie a unor asociatii pentru exercitarea unor profesii ori indeplinirea unor atributii de interes public...a��. Este evident ca membrii barourilor paralele ii induc in eroare pe justitiabilii care, vazand a��cabinetelea�� care au placi cu denumirea de avocat in dreptul numelui persoanelor respective, sau ii vad pe acestia intrand in instanta cu robe identice cu cele ale avocatilor, cred ca sunt in fata unui avocat si nu a unui infractor. Este exclus ca, la contactul dintre asa-zisul avocat si clientul sau, primul sa-i arate celui din urma ca nu face parte dintr-un barou afiliat la Uniunea Nationala a Barourilor din Romania si ca, deci, nu exercita legal aceasta profesie. Acelasi lucru se poate spune si despre societatile comerciale care au ca profil acordarea de asistenta juridica . Din moment ce asistenta juridica nu poate fi acordata decat de avocati, astfel cum am aratat mai sus, pentru a nu-i induce in eroare pe justitiabili, angajatii firmelor ar trebui sa le comunice acestora ca nu sunt avocati si ca nu isi pot asuma raspunderea profesionala pentru prestatiile lor. Nota EuroAvocatura: Tabloul avocatilor din cadrul barourilor din Romania (Tabloul avocatilor este intocmit pe baza datelor comunicate de barouri):