Prima pagină » Articole juridice » Noul Cod Penal - Comentarii articole » Distrugerea si tulburarea de posesie in Noul Cod Penal (art. 251 - 254)

Distrugerea si tulburarea de posesie in Noul Cod Penal (art. 251 - 254)

Publicat: 21 Mar 2009 98591 citiri Sursa: EuroAvocatura.ro | Av. Marius-Catalin Predut Secţiunea: Noul Cod Penal - Comentarii articole

Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,

(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.

Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului (privat sau public)

In Capitolul �Distrugerea si tulburarea de posesie� sunt cuprinse infractiunile: distrugerea, distrugerea calificata, distrugerea din culpa si tulburarea de posesie.

Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,

Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.

Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,

Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.

Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.

Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,

Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.

Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.

Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,

(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, �n temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,

Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.

Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,

Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.

Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,

Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului (privat sau public)

Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.

(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.

Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,

Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,

Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,

Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.

Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

A fost semnat la 17 februarie 1986 de catre 9 state si la 28 februarie 1986 de catre Grecia, Italia si Danemarca, iar la 1 iulie 1987 a intrat in vigoare. In preambul, el se refera la transformarea relatiilor statelor membre intr-o Uniune Europeana.

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.

Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,

Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.

Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,

(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.

Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,

Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.

Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.

Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial

Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.

Art. 251 Distrugerea
(1) Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia ori impiedicarea luarii masurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Distrugerea unui inscris sub semnatura privata, care apartine in tot sau in parte altei persoane si serveste la dovedirea unui drept de natura patrimoniala, daca prin aceasta s-a produs o paguba, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(3) Daca fapta prevazuta in alin. (1) priveste bunuri care fac parte din patrimoniul cultural, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani.
(4) Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun savarsita prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc, si daca este de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
(5) Dispozitiile prevazute in alin. (3) si (4) se aplica chiar daca bunul apartine faptuitorului.
(6) Pentru faptele prevazute in alin. (1) si (2) actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
(7) Tentativa faptelor prevazute in alin. (3) si (4) se pedepseste .

Art. 252 Distrugerea calificata
(1) Daca faptele prevazute in art. 251 au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 15 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(2) Dezastrul consta in distrugerea sau degradarea unor bunuri imobile, ori a unor lucrari, echipamente, instalatii sau componente ale acestora si care a avut ca urmare moartea sau vatamarea corporala a doua sau mai multor persoane .

Art. 253 Distrugerea din culpa
(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare, din culpa, a unui bun, chiar daca acesta apartine faptuitorului, in cazul in care fapta este savarsita prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si daca este de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Daca faptele au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 12 ani.

Art. 254 Tulburarea de posesie
(1) Ocuparea, in intregime sau in parte, fara drept, prin violenta sau amenintare, ori prin desfiintarea sau stramutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat in posesia altuia, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.
(2) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Infractiunea de distrugere, in noul cod, are in principiu, acelasi continut ca si Codul penal vechi, cu precizarea ca se introduce o noua varianta agravata in art. 251 alin.(2) prin care se incrimineaza �distrugerea unui inscris sub semnatura privata, care apartine altei persoane si serveste la dovedirea unui drept de natura patrimoniala, daca prin aceasta s-a produs o paguba�.

Incriminarea noii variante agravate a faptei de distrugere isi gaseste justificarea in realitatea sociala, in conditiile in care un asemenea inscris poate fi unicul mijloc de proba pentru dovedirea unui drept de natura patrimoniala de o valoare considerabila (spre exemplu, un testament olograf).

Obiectul material al acestei fapte de distrugere il constituie un inscris sub semnatura privata, nu si un act autentic, intrucat daca distrugerea priveste un act autentic aflat in pastrarea unei autoritati publice, fapta va constitui infractiune potrivit art. 257 (sustragerea sau distrugerea de inscrisuri oficiale) si va fi pedepsita mai aspru. Daca este distrus un inscris autentic aflat in posesia altei persoane, nu se justifica includerea faptei in cadrul agravantei, deoarece cel interesat poate obtine oricand o copie de la autoritatea care a emis actul .

Celelalte variante agravate ale infractiunii de distrugere prevazute in Codul penal vechi, au fost mentinute de noul cod, cu anumite reformulari, necesare pentru a le pune de acord cu solicitarile doctrinei si ale practicii judiciare.

Pentru infractiunea de distrugere, varianta tip si prima varianta agravata (care constituie o incriminare noua) punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

In noul cod nu a mai fost retinuta distrugerea din culpa in varianta descrisa in art. 217 alin.(4) din Codul penal vechi, deoarece o asemenea fapta constituie, in primul rand, o infractiune de serviciu pentru ca se savarseste prin incalcarea unei atributii de serviciu (parasirea postului sau a oricarei alte fapte de catre personalului de conducere al unui mijloc de transport in comun ori de catre personalul care asigura direct securitatea unor asemenea transporturi), iar in al doilea rand, este greu de acceptat ca o asemenea fapta sa fie savarsita din culpa. De altfel practica nu a inregistrat cazuri de aplicare a textului respectiv.

Tulburarea de posesie este incriminata in noul cod intr-o formulare simplificata, in acord cu traditiile legislatiei noastre penale dar si cu alte reglementari in materie.

Astfel, in primul rand, s-a renuntat la incriminarea tulburarii de posesie atunci cand aceasta nu s-a comis nici prin violente sau amenintari si nici prin stramutarea sau desfiintare semnelor de hotar. Pentru acest gen de fapte, remediul oferit de legislatia civila � actiunea posesorie � este suficient, nefiind justificata, potrivit principiului minimei interventii, o sanctionare penala a acestor fapte .

Trebuie subliniat ca aceasta a fost solutia legala si in Codul penal din 1936 (art. 556 - 558) dar si in Codul penal in vigoare, anterior modificarii sale prin Legea nr. 140/1996 si se regaseste in prezent si in alte legislatii (a se vedea art. 215 C. pen. portughez).

Diferitele variante agravate ale infractiunii de tulburare de posesie prevazute in Codul penal vechi nu s-au mai justificat, iar pedepsele prevazute in cazul savarsirii acestora sunt mult mai grave decat la furt sau distrugere, astfel incat s-a impus o reevaluare a acestora.