Persoanele chemate la judecarea minorilor

Comparativ cu urmarirea penala, unde, de regula, partile sunt prezente separat la efectuarea cercetarilor, judecata se desfasoara, de principiu, in prezenta tuturor partilor, in fata instantei legal constituite, in sedinta publica, oral, nemijlocit si contradictoriu.

Practic, prezenta la judecata este considerata ca un drept fundamental al partilor, intrucat numai in acest mod se poate lua parte in mod efectiv la desfasurarea judecatii, in limita drepturilor procesuale conferite de lege .

In aceste conditii, este asigurata exercitarea dreptului la aparare, cu prezenta concomitenta a partilor la proces, care pot sustine sau combate cererile formulate, pot asista la administrarea probelor si sustine oral punctul lor de vedere.
In primul rand, prezenta inculpatului se impune cu necesitate, avand in vedere natura activitatilor care se desfasoara in faza cercetarii judecatoresti (ascultarea inculpatului; daca este cazul, efectuarea unor confruntari, .sustinerea apararilor etc.).
Totodata, prezenta sa permite o mai buna cunoastere a acestuia de catre instanta, a comportamentului sau, datele respective urmand a fi folosite la individualizarea pedepsei .
Codul actual de procedura penala a adoptat principiul prezentei personale a inculpatului la judecarea cauzei .

Avand in vedere importanta prezentei efective a partilor la judecarea cauzei, s-a exprimat opinia ca o garantie deosebita a realizarii dreptului de a fi prezent la judecata ar constitui-o obligatia legala a instantei, sub sanctiunea nulitatii hotararii, de a nu solutiona cauza fara prezenta lor .
Aceasta situatie, desi teoretic posibila, practic ar duce in unele cazuri la obstructionarea cercetarii judecatoresti din cauza neprezentarii, din diverse motive (subiective sau obiective), a unora dintre parti, fapt ce ar influenta si operativitatea solutionarii cauzei.
Pentru aceste motive, actuala reglementare nu contine astfel de precizari, art. 291 C.proc.pen. prevazand ca judecata poate avea loc numai daca partile sunt legal citate si procedura este indeplinita, dar neprezentarea partilor citate in acest mod nu impiedica judecarea cauzei. Deci, reglementarea existenta nu impiedica judecata in cazul neprezentarii uneia dintre parti, pozitie pe care o poate adopta din dezinteres sau din dorinta de a se amana cauza ori de a sicana pur si simplu realizarea actului de justitie.
De aceea, se poate considera ca judecata in lipsa partilor legal citate ar constitui si o sanctiune procesuala pentru partea care nu s-a prezentat .
In unele cazuri, legiuitorul a considerat ca prezenta la judecata a inculpatului este obligatorie, existand in acest sens dispozitii speciale .

Aceste cazuri pot fi justificate prin situatia speciala a inculpatului, fapt care impune, in ideea exercitarii dreptului la aparare, prezenta sa la judecata cauzei .
Reglementari speciale cuprinde Codul de procedura penala si cu privire la prezenta inculpatului minor la judecata si persoanele chemate la judecarea acestuia.
Articolul 484 alin. (1) C.proc.pen. prevede ca judecarea cauzei privind o infractiune savarsita de un minor se face in prezenta acestuia, cu exceptia cazului cand minorul s-a sustras de la judecata .
La judecarea cauzei se citeaza, in afara de parti, Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor de la domiciliul minorului si parintii sau, dupa caz, tutorele, curatorul sau persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul, precum si alte persoane a caror prezenta este considerata necesara de catre instanta - alin. (2) .
Persoanele aratate la alin. (2) au dreptul si indatorirea sa dea lamuriri, sa formuleze cereri si sa prezinte propuneri in privinta masurilor ce ar urma sa fie luate [alin. (3)].
Neprezentarea persoanelor legal citate nu impiedica insa judecarea cauzei - alin. (4).
O reglementare asemanatoare, dupa cum s-a aratat, exista si pentru faza urmaririi penale (art. 481 C.proc.pen.).
Spre deosebire de aceasta faza, citarea persoanelor nu mai este conditionata de varsta inculpatului (de pana la 16 ani), iar cercul persoanelor este mai mare: sunt citate si alte persoane a caror prezenta este considerata necesara de instanta. Dar ca si la urmarirea penala, neprezentarea persoanelor legal citate nu impiedica judecarea cauzei.
Deci, potrivit art. 484 alin. (1) C.proc.pen., judecarea cauzelor privind o infractiune savarsita de un minor se face in prezenta acestuia, cu exceptia cazurilor in care minorul se sustrage de la judecata .
Asa cum este formulat textul, se intelege ca, pe langa indeplinirea procedurii normale de citare, ca modalitate de asigurare a prezentei partilor in faza cercetarii judecatoresti , trebuie efectuate si alte activitati, care sa asigure intr-adevar prezenta inculpatului minor.
Dupa modul de reglementare, putem considera ca prezenta minorului constituie regula si numai in cazuri deosebite, de exceptie, atunci cand acesta se sustrage, este acceptata lipsa si ca, pentru realizarea cerintelor textului de lege, instanta va depune toate diligentele pentru a-1 aduce in fata acesteia, folosind chiar masuri extreme .
Pe de alta parte, prin „sustragerea de la judecata” trebuie sa se inteleaga refuzul, neprezentarea din rea-credinta a inculpatului minor la judecata, rea-credinta care trebuie insa stabilita in mod cert, si nu dedusa din simpla absenta a acestuia .

In legatura cu acest aspect intr-o lucrare relativ recenta se arata ca judecarea cauzelor referitoare la o infractiune savarsita de minor se face in prezenta acestuia, cu exceptia situatiei cand el s-a sustras de la judecata .
Instanta de judecata trebuie sa ia toate masurile ca minorul sa fie prezent la judecata, acestea concretizandu-se in citarea lui la domiciliu, in situatia in care se afla trimis in judecata in stare de libertate, ori la locul de detinere, atunci cimd este trimis in judecata in stare de arest, in acest din urma caz, citarea fiind facuta cu mentionarea datelor de stare civila (numele si prenumele parintilor, data nasterii), cu indicarea centrului de reeducare sau a penitenciarului de minori, penitenciarului ori arestului sectiei de politie.
In situatia in care dovada de indeplinire a procedurii de citare a inculpatului a fost returnata de la domiciliul acestuia, in procesul-verbal existand mentiunea „afisare”, iar minorul nu s-a prezentat in instanta, se va proceda din nou la citarea minorului, cu mentiunea amendarii acestuia pentru neindeplinirea obligatiei de prezentare.

Daca inculpatul minor aflat in stare de libertate, legal citat nu s-a prezentat, fata de acesta, instanta de judecata poate dispune aducerea sa cu mandat de aducere in conditiile art. 183 Cod de procedura penala.
Potrivit art. 184 alin. 3, daca cel insarcinat cu executarea mandatului de aducere nu gaseste persoana prevazuta in mandat la adresa indicata, face cercetari si daca acestea au ramas fara rezultat, incheie un proces-verbal care va cuprinde mentiuni despre cercetarile facute.
Daca din continutul procesului-verbal al mandatului de aducere rezulta imposibilitatea executarii acestuia, intrucat minorul nu mai domiciliaza la acea adresa si nu se indica un alt domiciliu, instanta de judecata va mai putea, in baza rolului activ, sa dispuna efectuarea unei adrese la Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei din localitatea de domiciliu a inculpatului minor (orase), indicand pe langa datele de stare civila ale acestuia si ultimul domiciliul cunoscut, urmand, ca in situatia in care se mentioneaza un alt domiciliu, sa se treaca la citarea minorului la acesta.
Daca nu se mentioneaza un alt domiciliu, obligatia de diligenta a instantei este indeplinita.

In situatia in care din demersurile efectuate la Asociatia de Locatari se va mentiona eventual un alt domiciliu, instanta de judecata va proceda la citarea minorului la adresa respectiva.
In conformitate cu art. 177 alin. 4, daca nu se cunoaste adresa unde locuieste inculpatul minor sau eventualul sau loc de munca, citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea.
Atunci cand minorul este arestat, citarea sa se face la locul de detinere, iar daca dovada de indeplinire a procedurii de citare cuprinde mentiunea „liberat”, instanta va proceda la citarea acestuia la domiciliul indicat in rechizitoriu ori in declaratiile date de inculpat, sau daca se mentioneaza alt loc de detinere, se va dispune citarea la acesta.
Sustragerea minorului de la judecata trebuie sa fie sustinuta de date consemnate in inscrisuri, din care sa rezulte demersurile efectuate de instanta pentru gasirea si aducerea lui, dar ramase fara rezultat, ceea ce justifica judecarea minorului in lipsa .

Simpla absenta a minorului, fara sa existe demersurile instantei de judecata in a-1 aduce, nu reprezinta o sustragere a acestuia de la judecata .

Prin sentinta penala nr. 427/07.04.1994, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, l-a condamnat pe inculpatul minor O.G. pentru savarsirea infractiunii de furt calificat in paguba avutului privat, prevazuta de art. 208-209 lit. c Cod penal impotriva acestei hotarari a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, care a criticat-o pentru nelegalitate, motivand ca instanta de fond a incalcat dispozitiile art. 484 alin. 1 Cod de procedura penala, judecand cauza in absenta inculpatului minor si fara a exista dovezi ca acesta s-ar sustrage de la judecata .
Apelul este fondat, intrucat din verificarile actelor dosarului a rezultat ca judecarea in lond a cauzei s-a facut la cel de-al doilea termen de judecata, procedura cu inculpatul minor, efectuandu-se prin afisare la usa locuintei, deci neexistand certitudinea ca acesta a luat cunostinta de proces. Instanta de fond avea obligatia de a lua masurile procedurale legale pentru aducerea minorului in instanta (mandat de aducere) si de a solicita relatii de la Asociatia de locatari a blocului in care acesta isi are domiciliul, precum si de la Consiliul Local al sectorului 5, pentru a stabili daca inculpatul se sustrage de la judecata sau a fost impiedicat de alte cauze obiective sa se prezinte la proces.
In consecinta, judecarea cauzei in lipsa minorului este nelegala, cata vreme nu exista dovada ca acesta se sustrage de la judecata, nulitatea este absoluta, in sensul art. 197 alin. 2, ceea ce atrage desfiintarea hotararii cu trimiterea spre rejudecare, conform art. 379 pct. 2 lit. b .

Intrucat textul de lege prevede obligativitatea prezentei inculpatului minor la judecata, nerespectarea acestei obligatii este sanctionata cu nulitatea absoluta, prevazuta de art. 197 alin. (2) C.proc.pen . Pentru acest motiv, instanta trebuie sa aduca argumente in ideea dovedirii comportamentului minorului, a relei sale credinte in sustragerea de la judecata .
Pornindu-se de la conditia psiho-fizica a minorului specifica varstei, ceea ce nu-i permite o intelegere normala a dispozitiilor legii, cat si a conduitei pe care trebuie sa o afiseze, instanta trebuie sa aiba o anumita optica cu privire la sustragerea de la judecata .
Cel care trebuie sa contribuie in mod deosebit la asigurarea prezentei este parintele minorului sau cel care il are in supraveghere, caruia ii revine obligatia sa se prezinte impreuna cu minorul in fata instantei, chiar sub sanctiunea amenzii. Pentru aceste motive, numai indeplinirea procedurii de citare prin afisare, fara alte dovezi de sustragere, nu se considera acoperitoare pentru indeplinirea conditiilor prevazute de art. 484 alin. (l) C.proc.pen.
Absenta inculpatului minor de la judecata in fond, cu toate ca acesta a fost la cateva termene, desemnandu-i-se chiar un aparator din oficiu care a depus concluzii scrise, nu inlatura nelegalitatea, comisa de instanta, de a solutiona cauza in lipsa minorului, fara a se dovedi ca acesta s-ar fi sustras .
Asadar, judecarea cauzei in lipsa minorului este nelegala, chiar daca procedura de citare a fost indeplinita, dar nu s-a dovedit ca se sustrage de la judecata .
Dispozitiile art. 484 alin. (1) C.proc.pen. privind pezenta inculpatului minor la judecata, se aplica si la judecarea cailor ordinare de atac, apelul si recursul.
In acest sens, s-a hotarat ca judecarea inculpatului minor de catre instanta de recurs in absenta acestuia, desi s-a facut dovada ca nu s-a putut prezenta la judecata fiind bolnav, si desemnarea unui aparator din oficiu, desi inculpatul a cerut amanarea judecatii in vederea angajarii unui aparator in locul celui care a pierdut aceasta calitate in timpul procesului, constituie incalcari ale dispozitiilor art. 484 alin. (1) si art. 171 alin. (2) si (4) C.proc.pen.
Deci, atata timp cat la dosar nu exista dovada sustragerii de la judecata a minorului, instanta nu poate proceda la judecarea cauzei in lipsa acestuia, altfel s-ar incalca prevederile legale obligatorii in materie, sanctiunea fiind nulitatea hotararii, prevazuta de art. 197 alin. (2) C.proc.pen.
Putem concluziona ca, prin reglementarea data de art, 484 alin. (1) C.proc.pen., legiuitorul a dorit sa impuna prezenta minorului la judecarea cauzei, iar practica judiciara, pe langa faptul ca a confirmat acest punct de vedere, a statuat ca aceasta prezenta nu trebuie sa fie una formala.
In aceste cazuri, nu inculpatul minor este cel care trebuie sa dovedeasca imposibilitatea de a se prezenta, ci instanta trebuie sa stabileasca, pe baza informatiilor primite, dar verificate, ca el se sustrage, numai in aceste conditii putand trece la judecarea cauzei.
Articolul 484 alin. (2) C.proc.pen. precizeaza ca, la judecarea cauzei, in afara de parti, Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor, parintii acestuia, iar, daca este cazul, tutorele, curatorul sau persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul, participa si alte persoane a caror prezenta este considerata necesara de catre instanta.
Fata de faza urmaririi penale, unde citarea pentru aceste persoane este facultativa si numai daca infractorul minor nu a implinit varsta de 16 ani, in faza judecatii citarea este obligatorie, chiar daca minorul a implinit varsta de 16 ani.
In plus, fata de urmarirea penala, instanta poate cita si alte persoane decat cele precizate in textul de lege, a caror prezenta este considerata necesara la solutionarea cauzei, precum si la o mai buna alegere a masurilor care trebuie luate.
Fata de obligativitatea citarii persoanelor respective, s-a pus problema stabilirii sanctiunii procesuale in cazul necitarii si judecarii in lipsa acestora.
Din analiza textului art. 484 C.proc.pen. nu rezulta insa ca prezenta persoanelor respective este absolut necesara, aceasta concluzie desprinzandu-se si din precizarea ca neprezentarea lor nu impiedica judecarea cauzei, iar pe de alta parte, art. 197 alin. (2) C.proc.pen. nu sanctioneaza lipsa persoanelor prevazute de art. 484 alin. (2) C.proc.pen. Deci, se desprinde concluzia ca necitarea acestora nu atrage nulitatea absoluta.

Necitarea persoanelor respective va putea fi invocata, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 197 alin. (1) sau (4), adica s-a cauzat o vatamare ce nu ar putea fi inlaturata decat prin anularea actului ori anularea ar fi necesara pentru aflarea adevarului si ju.sta solutionare a cauzei .
Motivatia citarii parintilor este data de faptul ca, de cele mai multe ori, cunoscand situatia de fapt, pot veni in sprijinul infractorului minor, prin propunerea de probe si formularea de cereri in sprijinul apararii .
Totodata, presedintele completului are obligatia sa aduca la cunostinta persoanelor citate drepturile si indatoririle pe care le confera legea : sa dea lamuriri, sa formuleze cereri si sa prezinte propuneri in privinta masurilor ce urmeaza sa se ia.
Acest aspect este deosebit de important, intrucat, fara realizarea drepturilor si indatoririlor aratate, prezenta persoanelor respective ar fi inutila. Materializarea acestor drepturi trebuie sa se realizeze cu concursul instantei care, in baza rolului activ, este obligata sa aduca la cunostinta drepturile si indatoririle pe care le au persoanele citate.
S-a considerat ca, in cazul in care a fost citat numai unul dintre parinti, instanta judecand cauza fara a cita si celalalt parinte, s-a pronuntat o hotarare nelegala, urmand sa se procedeze la o noua judecata, cu citarea ambilor parinti . Motivarea s-a bazat pe invocarea dispozitiilor art. 291 C.proc.pen care prevad ca judecata poate avea loc numai in cazul in care partile sunt legal citate si procedura este legal indeplinita, necitarea unuia dintre parinti cauzand o vatamare care nu poate fi reparata decat prin anularea actului respectiv.
In alt caz insa, s-a considerat ca necitarea unuia dintre parinti nu poate constitui o cauza de nulitate a hotararii, daca celalalt parinte, fiind citat, s-a prezentat si a sustinut in mod corespunzator interesele minorului, apreciere pe care, bineinteles, o face instanta .
La judecarea cauzelor cu infractori minori trebuie citata si autoritatea tutelara (in prezent Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor) . S-a considerat ca solutionarea cauzei fara ca aceasta obligatie sa fie indeplinita este sanctionata cu nulitatea absoluta.

Solutia este criticata pe motiv ca necitarea Serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor si, deci, judecarea cauzei in absenta delegatului sau nu este sanctionata cu nulitatea absoluta, Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor nefiind parte in proces, dispozitiile art. 484 alin. (2) C.proc.pen. referindu-se la citarea, in afara de parti, si a Serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor.
In aceasta situatie poate fi invocata nulitatea relativa, cu indeplinirea conditiilor prevazute de art. 197 alin. (1) si (4) C.proc.pen.
Intr-adevar, incalcarea dispozitiilor art. 484 alin. (2) C.proc.pen. privind citarea Serviciului de proiectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor nu ar constitui unul din cazurile de nulitate absoluta, nerespectarea acestor prevederi constituind temeiul invocarii numai a nulitatii relative, urmand insa a se demonstra cauzarea unei vatamari ce nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului intocmit cu nerespectarea dispozitiilor legale sau faptul ca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei [art. 197 alin. (1) si (4) C.proc.pen.].
Dupa cum s-a aratat, citarea delegatului Serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor si a parintilor au utilitate atat in ceea ce priveste informatiile pe care le pot da cu privire la persoana minorului, cat si pentru crearea cadrului propice luarii declaratiilor.
Totodata, citarea parintilor, atunci cand exista parte civila constituita in cauza, apare necesara si in vederea introducerii acestora in cauza ca parti responsabile civilmente (citarea parintilor minorului se face in calitate de parti responsabile civilmente).
Prin sentinta penala nr. 456/16.04.1996 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, inculpatii minori N.MG. si M.C. au fost condamnati la mai multe pedepse cu inchisoarea, pentru comiterea unor infractiuni de furt calificat in paguba avutului privat.
Sentinta a fost apelata de parchet sub mai multe aspecte, sustinandu-se, intre altele, ca inculpatul N.M.G. a fost obligat la despagubiri doar, in solidar, cu rnama sa, ca parte responsabila civilmente, tatal nefiind nici macar citat, desi este in viata si are domiciliul cunoscut.
Tribunalul a constatat critica ca fiind fondata. Citarea unui singur parinte al inculpatului minor incalca dispozitiile art. 484 alin. 2 Cod de procedura penala, iar sentinta astfel pronuntata este lovita de nulitate absoluta, potrivit prevederilor art. 197 alin. 2 din acelasi cod.
Astfel, a fost admis apelul si desfiintata sentinta cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta .
Speta prezentata are o nota, in care sunt exprimate rezerve asupra felului nulitatii ca absoluta, intrucat in prevederile art. 197 alin. 2 nu se gaseste si ipoteza privind incalcarea prevederilor art. 484 alin. 2, considerandu-se ca in cauza nulitatea este cea reglementata de 197 alin. 1 (relativa) avand consecinte diferite si regim juridic distinct.
Prin sentinta penala nr. 487/16.05.1995 a Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti s-a dispus in baza art. 208-209 alin. 1 lit. a si g, cu aplicarea art. 99 si a art. 104 din Codul penal internarea inculpatului minor M.M.V. pe timp de 3 ani, 4 luni si 6 zile intr-un centru de reeducare.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel inculpatul si Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, considerand-o nelegala, invocand printre allele, nerespectarea dispozitiilor art. 484 alin. 2. Critica a fost fondata. Citarea parintilor fa judecarea cauzelor privind infractiunile savarsite de minori este obligatorie, potrivit art. 484 Cod de procedura penala si este necesara pentru ca acestia sa propuna probe si sa sustina apararea in legatura cu faptele savarsite de copiii lor, precum si pentru ca ei sa fie ascultati in legatura cu masurile care se pot lua fata de acestia.
De asemenea, in cazul in care exista parti civile constituite, citarea parintilor este necesara, in vederea introducerii in cauza ca parti responsabile civilmente.
Necitarea parintilor, inculpatului minor de catre instanta constituie o cauza ele nulitate absoluta, prevazuta de art. 197 alin. 2 Cod de procedura penala.
In consecinta, tribunalul a admis apelul, a desfiintat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la aceeiasi instanta .
Prevederea din art. 484 alin. (2) C.proc.pen., ca la judecata sa fie citat Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor si parintii, iar daca este cazul tutorele, curatorul sau persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul, sub aspectul solutionarii laturii civile, isi gaseste explicatia in multitudinea de situatii ivite in practica, textul de lege cautand sa fie cat mai acoperitor.
Astfel, s-a decis ca in cazul in care bunicul patern al minorului infractor recunoaste ca acesta s-a aflat sub supravegherea lui pe perioada cand a comis infractiunea, consimtind totodata sa raspunda solidar pentru acoperirea prejudiciului si cheltuielilor de judecata, instanta poate dispune obligarea acestuia, avand in vedere si faptul ca solutionarea laturii civile a procesului penal este guvernata de principiul disponibilitatii .

Minorul care a implinit 14 ani, daca a fost condamnat pentru comiterea unei infractiuni, stabilindu-se totodata si producerea unui prejudiciu, raspunde civil daca are venituri sau bunuri personale. Atunci cand se afla sub supravegherea parintilor, acestia raspund solidar cu minorul, pentru acoperirea prejudiciului .