Indivizibilitatea si irevocabilitatea actului de optiune succesorala al renuntarii exprese in conditiile Legea 10/2001 si art. 696 cod civil

Renuntatorul nu este doar prezumat ca fiind strain de mostenire, precum neacceptantul, ci este cert ca prin actul notarial acesta a inteles sa ramana strain de succesiune, iar titlul sau de erede sa se desfiinteze cu efect retroactiv.

La data de 6 august 2008, reclamantele D.E. si D.C.V. au chemat in judecata paratii Primarul Municipiului Craiova si Primaria Municipiului Craiova, solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta acestia sa fie obligati a le restitui partial in natura , in masura in care terenul este liber, imobilul situat in Craiova in suprafata de 3600mp, partial despagubiri pentru terenul ce nu poate fi restituit in natura si pentru constructia demolata,teren care a apartinut autorului lor D.C.
Au mai solicitat in contradictoriu cu aceiasi parati si cu paratele D. G. , M.R. si N. C. , ca aceste trei parate, persoane fizice, sa le restituie in natura , in masura in care terenul nu este afectat de utilitati publice si un alt imobil situat in Craiova,insa cu acelasi numar cadastral vechi , iar pentru restul de teren care a apartinut autorilor B.S. si B.M., sa primeasca despagubiri .
Reclamantele au solicitat si anularea partiala a dispozitiei Primarului Municipiului Craiova (cu precizarea ca nu cunosc datele de identificare ale acesteia), prin care s-a restituit in natura celor trei parate persoane fizice terenul situat in Craiova , judetul Dolj.
In motivarea actiunii, au aratat ca autorii B.S. si B.M. au fost coproprietarii imobilului situat in Craiova , judetul Dolj , in suprafata de 3500 m.p., ca acesti autori au avut doi copii, respectiv D. C., decedat, care are ca mostenitori pe D.N. ( sotie supravietuitoare , in prezent decedata ) si pe cele doua fiice, reclamantele in speta.
Al doilea fiu al autorilor B.S. si B. M. are ca mostenitori pe D. G., ca sotie supravietuitoare si M. R. si N. C. , fiice.
In ceea ce il priveste pe autorul reclamantelor D. C. s-a sustinut ca acesta a avut in proprietate suprafata de teren de 3600 m.p. situata in Craiova , teren care a fost limitrof cu cel al parintilor sai B. S. si B. M.
Au mai precizat ca din terenul ce a apartinut autorului D. C. li s-a restituit prin Ordin al Prefectului judetului Dolj numai suprafata de 214 m.p., iar notificarile in baza Legii nr. 10/2001 cu privire la restituirea celor doua imobile, au fost facute de mama lor, D. N.
Prin aceeasi precizare la actiune au solicitat solutionarea celorlalte doua capete de cerere, respectiv restituirea in natura , in masura in care terenul nu este afectat de utilitati a imobilului situat in Craiova si ,pentru restul de teren ce a apartinut autorilor B.S. si B. M. despagubiri si anularea partiala a dispozitiei Primarului Municipiului Craiova nr. 22300/2 noiembrie 2007, prin care s-a restituit paratelor M.R.M. si N. C. terenul in suprafata de 998 m.p. situat in Craiova, judetul Dolj.
Prin sentinta civila nr.198 din 27 mai 2009, pronuntata de Tribunalul Dolj, in dosarul nr.14522/63/2008, s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantelor invocata de paratele M.R.M. si N. C. I.
S-a respins actiunea precizata formulata de reclamantele D.E. si D. V, impotriva paratilor PRIMARIA CRAIOVA, PRIMARUL MUNICIPIULUI CRAIOVA, D. G., M. R. si N.C.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a retinut ca reclamantele nu au calitate procesuala activa, intrucat nu au calitatea de persoane indreptatite, in sensul art. 4 din legea 10/2001, tatal lor, D.C. renuntand expres la succesiunea autorului comun, B.S.
Renuntarea la succesiune are un caracter irevocabil, astfel ca certificatul de mostenitor subsecvent nr. 2343/1987, prin care s-a constatat calitatea de acceptant a lui D.C. este lovit de nulitate .
Tribunalul a apreciat ca reclamantele nu pot beneficia, potrivit art. 4 din legea 10/2001, de repunerea in termenul de acceptare a succesiunii, prin insasi cererea de restituire formulata in temeiul legii 10/2001, intrucat textul de lege vizeaza doar pe mostenitorii neacceptanti, si nu si pe aceia care au renuntat expres, in acelasi sens fiind si practica ICCJ, care a pronuntat decizia n XI/2007, in interesul legii.
Impotriva acestei sentinte civile, in termen legal, au declarat apel reclamantele D.E. si D. C., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Au sustinut ca hotararea primei instante a fost data cu aplicarea gresita a dispozitiilor art. 4 alin.3 din Legea 10/2001, potrivit carora repunerea in termenul de acceptare a succesiunii opereaza pentru succesibilii care dupa data de 6 martie 1945 nu au acceptat succesiunea sunt repusi de drept in termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi, prin insasi cererea de restituire formulata, situatie in care dispozitiile generale continute in art.696 si 700 Cod civil nu isi gasesc aplicarea, conform principiului de drept " normele speciale deroga de la cele generale."
In speta, atat reclamantele, cat si paratele au formulat cereri pentru acordarea de masuri reparatorii pentru terenul situat in Craiova, preluat abuziv de la autorul comun B.S., bunicul partilor.
Reclamantele au sustinut ca au formulat notificarea nr.148/N/2001 pentru imobilul mai sus mentionat, prin mandatar D.N., cererea fiind respinsa prin dispozitia nr. 9766/N/2001, intrucat nu s-a facut dovada calitatii solicitantilor de persoane indreptatite.
Contestatia formulata a fost respinsa prin sentinta civila nr. 95/13.03.2009 a Tribunalului Dolj, mentinuta prin respingerea apelului, iar recursul declarat se afla pe rolul instantei supreme, asa cum au confirmat partile la interpelarea instantei.
Paratele au formulat notificarile nr.353/N/2001 si nr. 586/N/2001, cu privire la acelasi imobil, solutionate prin dispozitia nr. 22300/2.11.2007, contestata in prezenta cauza.
Unitatea detinatoare nu a procedat la conexarea celor trei notificari, potrivit art.4 din legea 10/2001, desi priveau acelasi imobil, si erau formulate de persoane care pretindeau ca sunt mostenitoare ale aceluiasi autor.
In aceste conditii, reclamantele pretind ca au calitatea de persoane indreptatite pentru a beneficia de masurile reparatorii prevazute de Legea 10/2001, intrucat nu sunt terti fata de raportul juridic creat prin emiterea dispozitiei pentru parate. Titularele actiunii invoca nu doar un interes personal in justificarea demersului juridic initiat, ci si calitatea de persoane indreptatite la acordarea beneficiului Legii 10/2001, caz in care contestatia formulata de ele impotriva dispozitiei nr. 22300/2007 prin care s-a dispus acordarea de masuri reparatorii pentru imobil doar pentru parate are natura juridica a unui litigiu grefat pe dispozitiile Legii 10/2001 si este de competenta Tribunalului, si nu a Judecatoriei, ca instanta de drept comun, examinarea criticilor aduse urmand a fi facuta prin analiza calitatii de persoane indreptatite a reclamantelor, in contextul legii speciale.
Criticile vizand fondul cauzei sunt neintemeiate.
Tribunalul a apreciat in mod just ca imobilul situat in Craiova,a fost expropriat de la autorul paratelor, D. G., prin Decretul 134/1980.
Desi in cuprinsul anexei actului de preluare s-a mentionat calitatea de proprietar a CAP 8 martie Bariera Valcii, aceasta persoana juridica nu dobandise in mod valabil dreptul de proprietate de la autorul B. S., preluarea avand un caracter abuziv. Prin urmare, la data la care a operat exproprierea, bunul imobil se gasea in continuare in patrimoniul succesoral al autorului, patrimoniu transmis catre mostenitorul acceptant al acestuia, D.G., tatal paratelor M.R. si N.C.
La data exproprierii, 1980, autorul B.S. era decedat, iar mostenirea sa era culeasa de fiul sau, D.G, asa cum reiese din certificatele de mostenitor nr.404/1979 si 406/1979, celalalt descendent de gradul I, D.C. tatal reclamantelor renuntand expres atat la succesiunea tatalui sau, cat si la succesiunea mamei, B.M, decedata la data de 19 dec. 1978.
Este adevarat ca prin certificatul de mostenitor nr. 2343/29.10.1987, s-a constatat calitatea de mostenitor acceptant al lui D.C. fata de succesiunea lui B.S, alaturi de D. G, insa acest act juridic nu poate produce efecte juridice valabile, cata vreme, anterior, succesibilul renuntase expres la succesiunea tatalui sau, declaratia fiind inregistrata in registrul special de renuntari sub nr.357/1979.
Renuntarea la mostenire este expresa, indivizibila si irevocabila, in sensul ca o data ce s-a exercitat dreptul de optiune succesorala, nu se mai poate reveni asupra optiunii facute, cu singura exceptie a retractarii renuntarii, care potrivit art. 701 Cod civil se poate face inainte de expirarea termenului de 6 luni prevazut de art. 700Ccod civil, situatie care nu este incidenta in speta.
Tribunalul a constat ineficacitatea juridica a certificatului de mostenitor nr.2343/2987, pe cale incidentala, fara a pronunta o extra petita, asa cum sustin apelantele reclamante.
Imprejurarea ca terenul notificat a fost preluat de la autorul paratelor, D. G., reiese si din cuprinsul procesului verbal incheiat la data de 8.11.1980 ( fila 154, dosar Tribunal),unde acesta figureaza in calitate de proprietar.
Reclamantele au facut dovada cu certificatul de mostenitor nr.123/23.08.2004 ca sunt succesoare acceptante ale succesiunii autorului D. G., decedat la data de 31.08.2003.
Desi pentru imobilul in litigiu s-au formulat cereri de restituire atat de catre reclamante, cat si de catre parate, in mod corect prin dispozitia nr.22300/2007 s-au acordat masuri reparatorii doar in favoarea paratelor.
Potrivit art. 4 alin.2 din legea 10/2001, beneficiaza de dispozitiile legii si mostenitorii legali sau testamentari ai persoanei indreptatite.
Alin. 3 al aceluiasi articol prevede ca succesibilii care, dupa data de 6 martie 1945 nu au acceptat succesiunea, sunt repusi de drept in termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul acestei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a caror restituire se solicita in temeiul prezentei legi.
In mod corect a apreciat prima instanta ca textul legal face referire numai la succesibilii neacceptanti, nu si la cei care au renuntat expres, in conditiile art. 696 Cod civil, aspect mentionat si in art. 4.6. din HG nr. 250/7.03.2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitara a legii 10/2001.
Concluzia este fireasca si se intemeiaza pe considerentul ca actul de optiune succesorala al renuntarii este indivizibil si irevocabil, si vizeaza atat bunurile existente in succesiune la data decesului, cat si cele care, eventual, ar intra in succesiunea respectiva in viitor. In plus, renuntatorul nu este doar prezumat ca fiind strain de mostenire, precum neacceptantul, care poate produce probe in sensul contrar, ci in privinta sa exista o certitudine evidentiata prin actul notarial ca a inteles sa ramana strain de succesiune, iar titlul sau de erede sa se desfiinteze cu efect retroactiv.
Statuarile din decizia in interesul legii nr. XI/5.02.2007, pronuntata de ICCJ, sectiile unite, referitoare la dispozitiile art. 13 din legea 18/1991, sunt aplicabile si in materia Legii 10/2001 prin analogie, existand identitate de ratiune juridica.
Legea 10/2001 nu este o lege de modificare a Legii 18/1991, avand obiect de reglementare diferit, insa aceasta imprejurare retinuta de Tribunal nu afecteaza de nelegalitate hotararea pronuntata, cata vreme solutia adoptata este temeinica si conforma cu prevederile legale.
Apreciind ca fiind neintemeiate criticile formulate de apelantele reclamante, Curtea va respinge apelul ca nefondat, potrivit art. 296 Cod pr. civ.