Comportamente care incalca reglementarile privind traficul rutier. Recunoasterea sanctiunilor pecuniare. Instanta competenta

- care cuprinde ``dispozitii privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene in aplicarea Deciziei-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoasterii reciproce sanctiunilor pecuniare`` -, este judecatoria, in conformitate cu art. 25 C. proc. pen., intrucat legea speciala privind cooperarea judiciara internationala in materie penala nu include, in Sectiunea a 4-a a Capitolului II din Titlul VII, norme derogatorii de competenta si, prin urmare, devin aplicabile regulile generale de competenta stabilite in Codul de procedura penala.

Prin sentinta nr. 75 din 27 ianuarie 2011, pronuntata de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, Sectia penala, s-a dispus, in baza art. 42 C. proc. pen. raportat la art. 117 din Legea nr. 302/2004, declinarea competentei de solutionare a cauzei privind cererea de recunoastere a sanctiunilor pecuniare formulata de Centraal Justitieel Incaso Bureau Olanda privind pe intimatul C.M., in favoarea Curtii de Apel Bucuresti.

Pentru a dispune astfel, instanta a retinut, in esenta, urmatoarele:

Judecatoriile, potrivit dispozitiilor art. 25 C. proc. pen., au o plenitudine de competenta in ceea ce priveste judecarea infractiunilor, astfel ca (art. 25 alin. 1 C. proc. pen.) in cadrul altor proceduri este necesara si o abilitare expresa prin lege.

Totodata, recunoasterea sanctiunilor pecuniare aplicate prin hotarari penale de autoritatile judiciare straine reprezinta o specie a recunoasterii hotararilor penale straine, reglementata in art. 115 din Legea nr. 302/2004, astfel ca instanta competenta este Curtea de Apel Bucuresti.

Prin sentinta penala nr. 149/F din 14 aprilie 2011 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti s-a dispus, in baza art. 42 C. proc. pen. raportat la art. 18735 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.

In baza art. 43 C. proc. pen., s-a constatat existenta conflictului negativ de competenta si s-a dispus inaintarea dosarului la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru regulator de competenta .

In esenta, curtea de apel, verificandu-si propria competenta, a apreciat ca recunoasterea sanctiunilor pecuniare aplicate de o autoritate judiciara a unui stat membru al Uniunii Europene este de competenta judecatoriei, fiind aplicabile, in lipsa unei dispozitii exprese in legea speciala, regulile generale de competenta .

Inalta Curte de Casatie si Justitie, examinand conflictul negativ de competenta, ivit intre Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti, constata urmatoarele:

Prin cererea formulata de Ministerul Justitiei - Serviciul cooperare judiciara internationala in materie penala, inregistrata la Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti la data 6 ianuarie 2011, s-a solicitat recunoasterea sanctiunilor pecuniare aplicate de autoritatile olandeze cetateanului roman C.M.

Cererea a fost emisa de autoritatile judiciare olandeze pentru executarea unei amenzi de 39 euro pentru depasirea cu 9 km a vitezei maxime legale.

Reglementand recunoasterea reciproca a sanctiunilor pecuniare, Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, modificata si completata prin Legea nr. 222/2008, prevede in Sectiunea a 4-a conditiile si procedura de recunoastere .

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 18734 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, ``prin hotarare (in sensul prezentei sectiuni) se intelege o hotarare definitiva prin care s-a aplicat o pedeapsa pecuniara ce trebuie executata fata de o persoana fizica sau juridica, daca hotararea a fost luata de o autoritate a statului emitent, alta decat o instanta, in ceea ce priveste faptele care se pedepsesc conform dreptului national al statului emitent ca fiind incalcari ale normelor legale.``

Autoritatile romane competente sa emita o hotarare sunt, potrivit art. 18735 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, instantele judecatoresti.

In alin. (2) al aceluiasi text se prevede ca autoritatile romane competente sa execute o hotarare sunt instantele judecatoresti.

Dispozitiile enuntate anterior se impun a fi corelate cu prevederile art. 18741 alin. (1) (din aceeasi sectiune), potrivit cu care: autoritatile judiciare romane de executare recunosc o hotarare fara alte formalitati si iau imediat toate masurile necesare pentru executarea acesteia, cu exceptia cazului in care se constata ca este aplicabil unul dintre motivele de nerecunoastere sau neexecutare prevazute la art.18742 .

Se observa ca, spre deosebire de conditiile si procedura de recunoastere a unei hotarari penale straine, unde legiuitorul a prevazut in mod expres competenta curtii de apel - art.115 si urm. din Legea nr. 302/2004 -, in cazul recunoasterii reciproce a sanctiunilor pecuniare, se face referire doar la competenta instantelor judecatoresti de a emite o hotarare .

Prin urmare, atata timp cat legea speciala in Sectiunea a 4-a, care cuprinde dispozitiile privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene in aplicarea Deciziei-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoasterii reciproce sanctiunilor pecuniare, nu cuprinde norme derogatorii de competenta, devin aplicabile regulile generale in materie de competenta, si anume dispozitiile art. 25 si art. 30 alin. (1) C. proc. pen.

Cum in cauza autoritatile judiciare olandeze i-au aplicat cetateanului roman o sanctiune pecuniara de 39 euro ca urmare a depasirii vitezei maxime legale, competenta apartine judecatoriei.

Avand in vedere considerentele expuse, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit competenta de solutionare a cauzei privind cererea de recunoastere a sanctiunilor pecuniare emisa de autoritatile olandeze cu privire la intimatul C.M., in favoarea Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, instanta careia i s-a trimis dosarul.

Nota: In urma republicarii Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala in M. Of. nr. 377 din 31 mai 2011, dispozitiile art. 187³⁴ - art. 187⁴⁸ se regasesc in art. 233 - art. 247.