din anul 2007, atuul tau de DREPT!


Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Persoane deportate din motive etnice. Despagubiri solicitate pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin fapta ilicita a statului

Persoane deportate din motive etnice. Despagubiri solicitate pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin fapta ilicita a statului

  Publicat: 18 May 2012       6918 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Dreptul valorificat prin actiunea intemeiata pe dispozitiile art. 998 � 999 C.civ., prin care se solicita despagubiri banesti pentru prejudiciile cauzate ca urmare a deportarii din motive etnice, este un drept patrimonial, fiind suspus prescriptiei extinctive.

Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Sintagma ce desemneaza creanta cu scadenta implinita, deci a carei executare, la nevoie chiar silita, poate fi ceruta de catre creditor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Reglementata in cap. II, t. VII, art. 128, C. pen., partea generala. Cursul termenului prescriptiei raspunderii penale este suspendat pe timpul cat o dispozitie legala sau o imprejurare de neprevazut ori de neinlaturat impiedica punerea in miscare a actiunii penale
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Care duce la inlaturarea efectelor unui act juridic (spre exemplu termen extinctiv).
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Termen care defineste creanta
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Sintagma ce desemneaza creanta cu scadenta implinita, deci a carei executare, la nevoie chiar silita, poate fi ceruta de catre creditor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Parte din pasivul unei companii care reprezinta datoriile (pe teren scurt, mediu si lung), adica sumele a caror rambursare o vor cere creditorii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Parte din pasivul unei companii care reprezinta datoriile (pe teren scurt, mediu si lung), adica sumele a caror rambursare o vor cere creditorii.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Termen care defineste creanta
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Acea modificare a cursului acestei prescriptii, care se concretizeaza in stergerea timpului scurs de la inceputul prescriptiei pana la ivirea uneia din imprejurarile prevazute de lege care intrerup aceasta prescriptie si in inceperea unei noi prescriptii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reprezinta mijlocul de stingere a dreptului la actiune in sens material prin neexercitarea acelui drept in intervalul de timp prevazut de lege.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reglementata in cap. II, t. VII, art. 128, C. pen., partea generala. Cursul termenului prescriptiei raspunderii penale este suspendat pe timpul cat o dispozitie legala sau o imprejurare de neprevazut ori de neinlaturat impiedica punerea in miscare a actiunii penale
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementata in cap. II, t. VII, art. 128, C. pen., partea generala. Cursul termenului prescriptiei raspunderii penale este suspendat pe timpul cat o dispozitie legala sau o imprejurare de neprevazut ori de neinlaturat impiedica punerea in miscare a actiunii penale
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Reglementata in cap. II, t. VII, art. 128, C. pen., partea generala. Cursul termenului prescriptiei raspunderii penale este suspendat pe timpul cat o dispozitie legala sau o imprejurare de neprevazut ori de neinlaturat impiedica punerea in miscare a actiunii penale
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Reprezinta mijlocul de stingere a dreptului la actiune in sens material prin neexercitarea acelui drept in intervalul de timp prevazut de lege.
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun - de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie.
Ramura a dreptului Romaniei,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei pricinuita prin fapta ilicita a statului ar fi trebuit sa inceapa sa curga de la momentul incetarii faptei ilicite, respectiv din anul 1944, conform art. 8 alin.(1) din Decretul nr. 167/1958, insa regimul politic dictatorial care a subzistat in tara noastra pana la revolutia din decembrie 1989 se constituie intr-un caz de forta majora care a impiedicat, in mod obiectiv, persoana indreptatita sa promoveze actiunea in justitie impotriva statului.

Fiind recunoscuta suspendarea prescriptiei extinctive pentru perioada 1944 - 2000, respectiv pana la aparitia O.G. nr. 105/1999, aprobata prin Legea nr. 189/2000, prezumand practic ca prin acest act normativ s-a reglementat acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice de regimurile instaurate cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945, termenul general de prescriptie de 3 ani a inceput sa curga in anul 2000 si s-a implinit in anul 2003, astfel ca, dreptul material la actiune este prescris in situatia formularii actiunii dupa aceasta data .

________


Reclamanta S.M. a chemat in judecata Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, solicitand obligarea acestuia la plata de daune morale, in cuantum de 520.000 lei, pentru suferintele psihice si relele tratamente la care a fost supus tatal sau, cu ocazia deportarii pe motive etnice in Transnistria, in perioada 01.07.1942-01.09.1944.

Prin sentinta nr. 14 din 14.01.2011, Tribunalului Gorj, Sectia civila a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune, invocata de parat si a respins actiunea, ca fiind prescrisa, retinand ca dreptul la actiune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul stabilit in lege si orice clauza care se abate de la reglementarea legala a prescriptiei este nula, in conformitate cu dispozitiile art. 1 alin. (1) si alin.(3) din Decretul nr. 167/1958, iar termenul general de prescriptie este de 3 ani, potrivit art. 3 din acelasi act normativ.

Prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat paguba, cat si pe cel care raspunde de ea, conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958.

Reclamanta a formulat impotriva Statului Roman o actiune in pretentii, solicitand despagubiri banesti pentru acoperirea unui prejudiciu de natura morala, actiune intemeiata, in drept, pe dispozitiile art. 998 si urm. C.civ., norme de drept comun care reglementeaza regulile ce guverneaza raspunderea civila delictuala.

Avand in vedere ca dreptul pretins este de creanta, deci unul patrimonial, dar si dispozitiile art. 21

din Decretul nr. 167/1958, in cauza sunt aplicabile dispozitiile legale privind prescriptia extinctiva cuprinse in acest act normativ, respectiv cele ale art. 1, 3, 8, 13, 16 si 19.

S-a apreciat astfel, ca pana la instaurarea regimului democratic din anul 1990, cursul prescriptiei a fost suspendat, in sensul art. 13 lit. a din Decretul nr. 167/1958, suspendarea operand si dupa acest moment, pana cel mai tarziu la intrarea in vigoare a O.G. nr. 105/1999, aprobata prin Legea nr. 189/2000. Cum de la acest moment curge termenul de prescriptie de 3 ani, in raport de data introducerii actiunii, respectiv anul 2010, dreptul reclamantei la actiune este prescris.

Prin decizia nr. 149 din 08.03.2011, Curtea de Apel Craiova, Sectia I civila si pentru cauze cu minori si de familie a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta, retinand urmatoarele:

Prima critica adusa de apelanta priveste gresita calificare a dreptului pretins prin actiune ca fiind unul patrimonial. Apelanta este in evidenta eroare, facand o confuzie intre dreptul dedus judecatii si ceea ce a generat nasterea dreptului respectiv.

Astfel, drepturile subiectelor de drept civil sunt susceptibile de clasificare in drepturi patrimoniale si drepturi nepatrimoniale. Drepturile patrimoniale sunt acelea care au un continut economic, adica pot fi evaluate in bani, fac parte din patrimoniul persoanei, in timp ce drepturile nepatrimoniale sunt lipsite de valoare economica.

Actiunea civila are ca obiect protectia unui drept sau a unui interes pentru realizarea caruia calea justitiei este obligatorie. Obiectul actiunii se concretizeaza prin mijlocul procesual folosit, obiectul cererii de chemare in judecata constituindu-l pretentia concreta a reclamantului. In raport de natura si obiectul dreptului exercitat, pot fi distinse actiuni nepatrimoniale, care corespund unor drepturi subiective indisolubil legate de persoana titularului lor, drepturi fara continut economic, si actiuni patrimoniale, care au un continut economic.

Actiunea prin care se solicita obligarea paratului la plata unei sume de bani este o actiune cu caracter patrimonial, pentru ca dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat in justitie este evaluabil in bani . A sustine ca actiunea de fata nu are caracter evaluabil in bani inseamna a ignora natura insasi a dreptului pe care se fundamenteaza actiunea, drept care este personal si cu continut economic.

Daunele morale solicitate vizeaza acoperirea unui prejudiciu de ordin moral, continutul economic al prejudiciului fiind greu de cuantificat, insa el se transpune intr-un drept patrimonial, adica intr-o suma de bani . Din acest motiv, actiunile prin care se solicita acoperirea prejudiciilor morale sunt supuse prescriptiei

extinctive, dreptul solicitat fiind unul de creanta .

Temeiul de drept al actiunii, invocat de reclamanta il constituie dispozitiile art. 998-999 C.civ., tocmai pentru ca actiunea ilicita care a determinat nasterea prejudiciului a avut loc anterior anului 1945, actele normative speciale dispunand cu privire la drepturile persoanelor persecutate de regimul politic anterior, incepand cu data de 6 martie 1945. In atare conditii, tribunalul s-a raportat la prevederile Legii 189/2000 doar pentru a arata ca se poate considera ca dreptul la actiune s-a nascut cel mai tarziu dupa intrarea in vigoare a aceste legi, insa actiunea a fost analizata potrivit dispozitiilor de drept comun.

Pentru daunele morale suferite de victimele deportarii pe motive etnice, in perioada 06.09.1940-06.03.1945, statul a acordat compensatii in echitate, prin Legea nr. 189/2000, in pct. 3 al acestei legi stabilindu-se persoanele indreptatite la astfel de compensatii, precum si drepturile de care acestea dispun sub aspectul unei indemnizatii lunare banesti, dar si al unor drepturi personale, cu continut economic.

Dreptul de a promova o actiune de drept comun, care pune in discutie angajarea raspunderii civile delictuale, trebuie exercitat in termen de 3 ani de la data cand cel ce se pretinde pagubit a cunoscut atat existenta prejudiciului, cat si pe cel care a savarsit fapta ilicita.

Reclamanta a cunoscut ca autorul sau a fost deportat in lagarul din Transnistria pana in anul 1944, insa pana in anul 1990 era imposibil a se solicita ca statul sa raspunda patrimonial pentru crearea unui prejudiciu persoanelor fata de care s-a luat masura deportarii pe motive etnice, operand suspendarea cursului prescriptiei extinctive, potrivit art. 13 lit. a din Decretul 167/1958, datorita existentei unui caz de forta majora care a impiedicat pe titularul dreptului sa ceara valorificarea acestuia.

Tribunalul a apreciat ca suspendarea a durat pana la aparitia Ordonantei nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice, dupa care se putea solicita acordarea unor drepturi prevazute de actul normativ respectiv si chiar a unor daune morale, in virtutea dreptului de acces la

instanta.

Instanta de apel nu poate sa ingreuneze situatia apelantei in propria cale de atac si sa retina o data anterioara celei stabilite de tribunal ca data de pornire a termenului de prescriptie, asadar se va considera ca la data cand s-a reglementat prin lege posibilitatea de a beneficia de drepturile acordate persoanelor deportate, cel mai tarziu in 2000, reclamanta putea solicita si obligarea paratului la plata de daune morale, intrucat nu mai exista niciun impediment pentru promovarea actiunii.

Decizia curtii de apel a fost atacata cu recurs de catre reclamanta, care a formulat urmatoarele critici:

Instantele nu au retinut ca drepturile acordate in conformitate cu prevederile Decretului-lege nr. 118/1990 sunt total distincte de drepturile pretinse pe calea actiunii civile privind plata daunelor, iar acordarea lor nu poate avea nici un fel de efecte asupra daunelor morale solicitate in temeiul art. 998 - 999 C.civ. Nu au analizat caracterul ilicit al faptelor petrecute in perioada 1942 - 1944, prin raportare la garantiile oferite prin prisma dispozitiilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

S-a admis, in mod gresit, exceptia prescriptiei dreptului la actiune, intrucat drepturile si libertatile fundamentale incalcate de stat sunt drepturi nepatrimoniale imprescriptibile extinctiv.

S-a retinut incorect faptul ca daunele morale solicitate sunt de natura patrimoniala, ignorandu-se ca pentru a fi patrimoniale, creanta trebuie sa fie certa, lichida si exigibila.

Instantele au apreciat, in mod eronat, ca reclamanta nu are posibilitatea sa uzeze de dispozitiile art. 998-999 C.civ., intrucat sunt edictate norme cu caracter special, in ceea ce priveste drepturile cuvenite persoanelor deportate din motive etnice cu incepere din anul 1940. O.G. nr. 105/1999, care a completat Decretul-lege nr. 118/1990, nu a reglementat posibilitatea ca persoanele care cad sub incidenta acestui act normativ sa beneficieze de daune morale pentru prejudiciul moral suferit, caz in care nu exista un conflict intre norma cu caracter general, constand in dispozitiile art. 998-999 C.civ., si norma speciala, respectiv dispozitiile O.G. nr. 105/1999 si Decretului-lege nr. 118/1990, si nu este aplicabil principiul de drept potrivit caruia norma speciala deroga de la cea generala.

Examinand decizia atacata prin prisma criticilor formulate, care fac posibila incadrarea recursului in dispozitiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ., Inalta Curte a retinut urmatoarele:

Contrar sustinerilor recurentei, instantele anterioare nu i-au negat dreptul de a uza de dispozitiile art. 998-999 C.civ., pe motiv ca sunt edictate norme cu caracter special in ceea ce priveste drepturile cuvenite persoanelor deportate din motive etnice cu incepere din anul 1940, respectiv O.G. nr. 105/1999, care a

completat Decretul-lege nr. 118/1990.

Dimpotriva, atat instanta de fond, cat si instanta de apel au analizat actiunea reclamantei in raport de temeiul juridic invocat de aceasta, si anume art. 998-999 C.civ., stabilind insa ca dreptul valorificat prin aceasta actiune, fiind un drept patrimonial, este supus prescriptiei extinctive reglementate de Decretul nr. 167/1958, ceea ce este corect.

Dupa cum judicios s-a retinut si in considerentele deciziei recurate, recurenta face o confuzie intre dreptul valorificat prin actiune si ceea ce a generat nasterea acestui drept .

Este patrimonial dreptul subiectiv al carui continut poate fi exprimat baneste, pecuniar. Sunt patrimoniale dreptul real si dreptul de creanta .

Este nepatrimonial (sau personal nepatrimonial) acel drept subiectiv al carui continut nu poate fi exprimat in bani . Sunt personal nepatrimoniale drepturile care privesc existenta si integritatea persoanei, drepturile care privesc identificarea persoanei si drepturile decurgand din creatia intelectuala.

In speta, reclamanta a solicitat prin actiune obligarea paratului la plata de despagubiri banesti, astfel ca dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat in justitie este un drept de creanta evaluabil in bani si, ca atare, are natura patrimoniala.

Faptul ca despagubirile solicitate vizeaza acoperirea unui prejudiciu moral nu schimba cu nimic natura dreptului ce se cere a fi protejat prin actiunea dedusa judecatii. Dreptul la despagubiri banesti este un drept cu continut economic, evaluabil in bani, a carui natura patrimoniala este incontestabila.

Prin urmare, criticile recurentei privind gresita calificare a naturii dreptului pretins prin actiune sunt

nefondate.

Cat priveste sustinerile recurentei referitoare la caracterul cert, lichid si exigibil al unei creante, acestea nu au nicio relevanta in aprecierea naturii dreptului dedus judecatii, ca drept patrimonial sau nepatrimonial. Caracterul cert, lichid si exigibil al creantei intereseaza sub aspectul posibilitatii de efectuare a executarii silite, sens in care art. 379 alin.(1) C.proc.civ. prevede ca ``Nicio urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decat pentru o creanta certa, lichida si exigibila.``

Asa cum s-a aratat deja, dreptul de creanta valorificat de reclamanta in prezentul litigiu are natura patrimoniala, iar un asemenea drept este supus prescriptiei extinctive.

Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, ``Dreptul la actiune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege``, iar potrivit art. 3 din acelasi decret, ``Termenul de prescriptie este de 3 ani (a��)``. Pe de alta parte, potrivit art. 8 alin.(1) din Decretul nr. 167/1958, ``Prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei pricinuita prin fapta ilicita, incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca, atat paguba cat si pe cel care raspunde de ea.``, iar potrivit art. 13 lit. a din acelasi decret, ``Cursul prescriptiei se suspenda cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere .``

Raportat la natura patrimoniala a dreptului valorificat de reclamanta in prezenta cauza si la dispozitiile privind prescriptia extinctiva aplicabile drepturilor patrimoniale, redate anterior, in mod legal curtea de apel a confirmat solutia fondului de respingere a actiunii ca prescrisa, criticile formulate pe acest aspect nefiind fondate.

Din moment ce reclamanta a cunoscut ca autorul sau a fost deportat de regimul politic trecut in lagarul din Transnistria, in perioada 1942-1944, prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei pricinuita autorului sau prin fapta ilicita a statului ar fi trebuit sa inceapa sa curga de la momentul incetarii faptei ilicite, respectiv din anul 1944, conform art. 8 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958.

Regimul politic dictatorial care a subzistat in tara noastra pana la revolutia din decembrie 1989 se constituie insa intr-un caz de forta majora care a impiedicat, in mod obiectiv, pe autorul reclamantei si, dupa decesul acestuia (intervenit in ianuarie 1988), pe reclamanta sa promoveze actiune in justitie impotriva statului, pentru valorificarea dreptului la repararea pagubei pricinuite prin deportarea pe motive etnice. Ca atare, in perioada 1944-1990 cursul prescriptiei a fost suspendat, operand cauza de suspendare prevazuta de art. 13 lit. a din Decretul nr. 167/1958.

Mai mult decat atat, instantele anterioare au retinut in favoarea reclamantei suspendarea cursului prescriptiei si dupa instaurarea regimului democratic din anul 1990, respectiv pana la aparitia OG nr. 105/1999, aprobata prin Legea nr. 189/2000, prezumand practic ca intrucat prin acest act normativ s-a reglementat acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice de regimurile instaurate cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945, pana la aparitia lui reclamanta nu a putut, in mod obiectiv, sa prefigureze posibilitatea de a actiona in justitie pentru a obtine repararea prejudiciului moral incercat de autorul sau prin deportarea din motive etnice, in perioada 1942-1944.

Trimiterea facuta de instante la O.G. nr. 105/1999 nu s-a facut, asadar, pentru a justifica inlaturarea dreptului reclamantei la actiunea in raspundere civila delictuala de drept comun, cum gresit se pretinde prin motivele de recurs, ci pentru a justifica suspendarea cursului prescriptiei dreptului la actiunea de drept comun si dupa instaurarea regimului democratic din anul 1990, ceea ce ii profita reclamantei.

Fiind recunoscuta suspendarea cursului prescriptiei extinctive in perioada 1944-2000, termenul general de prescriptie de 3 ani, aplicabil in cauza, a inceput sa curga in anul 2000 si s-a implinit in anul 2003. Or, reclamanta a formulat actiunea la data de 16.11.2010, deci dupa implinirea termenului legal de prescriptie, asa incat in mod corect, in cauza, s-a constatat prescris dreptul material la actiune .

Nu sunt fondate nici criticile prin care se imputa instantelor anterioare ca nu au analizat caracterul ilicit al faptelor petrecute in perioada 1942-1944, intrucat o asemenea analiza, ce tine de fondul cauzei, nu mai era posibila cat timp s-a retinut prescriptia dreptului la actiune . Prescriptia extinctiva din dreptul civil are ca efect stingerea dreptului la actiune, in sens material, neexercitat in termenul de prescriptie, impiedicand astfel analiza pe fond a cauzei.

Avand in vedere considerentele expuse, s-a retinut ca hotararea recurata a fost data cu aplicarea corecta a dispozitiilor legale incidente in materie de prescriptie extinctiva, raportat la natura patrimoniala a dreptului dedus judecatii.

Nefiind asadar intrunite cerintele art. 304 pct. 9 C.proc.civ., recursul a fost respins ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C.proc.civ.




Pronuntata de: ICCJ, Sectia I civila, decizia nr. 1323 din 24 februarie 2012


Citeşte mai multe despre:    Prescriptia dreptului la actiune    Daune morale    Daune materiale    Despagubiri    Raspunderea statului
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Conflict negativ de competenta generat de obiectul actiunii in materia fondului funciar
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 56 din 18 iunie 2018 a Curtii de Apel Galati

Imunitatea de jurisdictie a Uniunii Europene. Incheiere contract individual de munca
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 40/A din 07.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Tutela administrativa. Termen de decadere. Actiune impotriva hotararii consiliului local de aprobare a modificarii regimului de inaltime a constructiilor aprobat prin PUG
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia civila nr. 199/09.03.2020

Prescriptia dreptului la actiune; dreptul de acces la instanta, componenta a dreptului la proces echitabil
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 431/13.10.2020

Publicarea numelui reclamantului in cuprinsul listei debitorilor, ulterior stingerii obligatiei de plata si anularii titlurilor de creanta. Nerespectarea dispozitiilor legale privind protectia datelor cu caracter personal
Pronuntaţă de: Judecatoria Iasi - Sentinta civila nr. 13391 din data de 27 Noiembrie 2019

Confidentialitatea si secretul bancar asupra tranzactiilor incredintate de client.Emiterea si incredintarea unor extrase de cont fara acordul prealabil al clientului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 369 din data de 27.02.2019

Mobbing-ul este considerat un fenomen la granita cu discriminarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad - Sentinta civila nr. 571 din data de 08 septembrie 2020

Raspundere civila delictuala. Actiune in despagubiri. Invocarea unui prejudiciu moral cu caracter continuu
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 2263 din 11 noiembrie 2020

Actiune in raspundere civila delictuala pentru fapta proprie a persoanei juridice
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 1828 din 6 octombrie 2020

Domeniul drepturilor nepatrimoniale recunoscute persoanelor juridice este restrans la acele drepturi subiective pe care persoana juridica le poate avea potrivit legii
Pronuntaţă de: Tribunalul Galati - Sentinta civila nr. 1399 din data de 10 Decembrie 2019



Articole Juridice

Dialogurile MCP (IV) � Daunele morale acordate salariatilor in litigiile de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea coordonatorului activitatii salariatului in accidentele de munca. Plata daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Pierderea unui membru de familie. Gradul de apreciere al instantei in acordarea daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciului moral si imbogatirea fara justa cauza. Criterii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Manevrarea echipamentului de catre persoane neautorizate. Lipsa instructajului SSM. Acordarea de daune morale salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Combaterea hartuirii morale si a hartuirii sexuale la locul de munca, in spatiile publice si in viata politica
Sursa: EuroAvocatura.ro