Pierderea unui membru de familie. Gradul de apreciere al instantei in acordarea daunelor morale

Avand in vedere natura strict subiectiva a prejudiciului pe care daunele morale tind sa il acopere, in ciuda dezvoltarii unor criterii doctrinare si jurisprudentiale ce servesc la aprecierea prejudiciului moral, sarcina dificila de cuantificare a acestuia ramane pe umerii instantelor de judecata .

In situatia acordarii daunelor morale pentru prejudiciul suferit prin pierderea unei persoane apropiate, instanta trebuie sa evalueze, pentru fiecare situatie individuala, nu doar criterii cum sunt importanta valorilor lezate, masura in care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, si masura in care drepturile nepatrimoniale au fost lezate, ci si relatia dintre victima si reclamant.

Astfel, apar in practica situatii in care desi prejudiciul este cauzat prin incalcarea aceluiasi drept (dreptul la viata) al aceleiasi victime, daunele morale acordate difera pentru fiecare reclamant. Acest fapt se datoreaza, in principal, aprecierii facute de catre instanta asupra relatiei dintre victima si reclamant. Este de subliniat faptul ca se are in vedere si relatia subiectiva dintre acestia, ci nu doar stabilirea relatiei legale de rudenie sau de afinitate, deoarece prejudiciul cauzat decurge tocmai din complexitatea si subiectivismul conexiunilor interumane vesnic intrerupte.

In sensul edificarii acestor aspecte, redam in continuare doua decizii definitive ale unor instante nationale.

Decizia Penala nr. 380/2019 a Curtii de Apel Alba Iulia

In cauza data, instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:

La data de 29.07.2009 intre Societatea H in calitate de beneficiar si Societatea Z, in calitate de prestator s-a incheiat un contract de prestari servicii, prin care prestatorul s-a obligat sa execute pentru beneficiar lucrari de demolare, dezafectare si curatare cu termen de predare 31.01.2011.

Printre imobilele incluse in proiectul de demolare se afla si Centrala Termoelectrica nr. 2(CT2), amplasata pe Platforma industriala principala a Societatii H.

Cladirea avea o inaltime de aproximativ 30 m, fiind construita din beton armat. La data producerii accidentului, o parte din cladire era demolata, iar lucrarile demarate vizau ecologizarea respectivei zone .

Fiind presat de termenul de finalizare a activitatilor de demolare si intrucat cele doua excavatoare echipate cu sistem hidraulic suplimentar pentru picon s-au defectat, inculpatul R. G. a apelat la inculpatul G.B.R..

Pentru realizarea acestei intelegeri, inculpatul G.B.R. l-a apelat telefonic pe defunctul S.G. transmitandu-i sa revina in municipiul H. intrucat urma sa lucreze la demolarea unei hale.

In data de 09.12.2010 sau 08.12.2010, victima a ajuns in municipiul H. A fost insotit pe platforma de catre inculpatul G.B.R. iar inculpatul R.G. i-a facut o prezentare a cladirii care urma sa fie demolata. Victima a semnat fisa de instruire colectiva si conventie civila de prestari servicii .

Victima nu a fost informata temeinic despre planul de demolare si nici despre instructiunile aferente. Victima nu actiona dupa un plan de demolare ci potrivit propriului plan . Totodata, inculpatul a mai aratat ca in ziua accidentului, victima i-a comunicat ca respectiva cladire nu are structura de rezistenta pe care o credea el.

In data de 12.12.2010, in jurul orelor 15:00 victima, conducand un excavator hidraulic pe senile cu picon si s-a apucat sa demoleze partea din cladirea CT2, batand cu piconul in partea de jos a pilonilor de sustinere ai cladirii. Victima a fost supravegheata de catre inculpatul G.B.R, care la diferite intervale de timp se deplasa in perimetru.

In jurul orelor 17:00 inculpatul G.B.R. a revenit cu o masina si a indreptat proiectorul acesteia spre cladire pentru a mari vizibilitatea. Victima i-a comunicat inculpatului faptul ca respectiva cladire nu avea structura de rezistenta pe care o preconizase, astfel ca lucrarea urma sa se prelungeasca. Intrucat cladirea nu a cedat, cei doi s-au hotarat sa inceteze lucrul, in speranta ca, in cursul nopti, imobilul se va prabusi.

In timp ce victima intentiona sa se retraga de la coltul cladirii s-au prabusit peste excavator mai multe bucati de grinzi si placi de acoperis, strivind cabina si accidentand mortal victima.

Moartea victimei S.G. a fost violenta si s-a datorat unui politraumatism cu zdrobirea capului. In momentul decesului victima nu se afla sub influenta alcoolului.

Mama, sotia si fiul minor al victimei s-au constituit parti civile solicitand daune morale in valoare de: 250 000 euro pentru mama si 250 000 euro pentru sotie. S-au solicitat si 3000 lei reprezentand renta viagera pentru fiul minor al victimei.

Curtea, in propria analiza a daunelor morale ce a apreciat ca se impun a fi acordate, a constatat ca: ``partile civile si-au pierdut fiul, sotul, tatal, cu care au avut o relatie stransa, se sprijineau reciproc, fiind evident ca li s-a produs un prejudiciu moral datorita schimbarilor survenite in conditiile lor de existenta, de suferintele psihice determinate de decesul unei persoane foarte apropiate, de modificarea cursului firesc al vietii pe care acestea o duceau anterior savarsirii faptei de catre inculpat. Ca atare, in lipsa unor criterii legale de determinare a prejudiciului moral, un rol hotarator avandu-l posibilitatile de orientare a instantei in cunoasterea sufletului uman si a reactiilor sale, dar avand in vedere criterii unanim imbratisate de literatura de specialitate si practica judiciara, precum consecintele negative suferite de cei in cauza, in plan fizic, psihic si afectiv, importanta valorilor lezate, masura in care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele faptei ilicite, criterii subordonate conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, apreciaza ca daunele morale acordate in cuantum de 24.000 Euro sotiei victimei (n.n.); 40.000 Euro si suma de 480 lei lunar cu titlu de prestatie periodica pana la data majoratului fiului victimei (n.n.), 16.000 Euro mamei victimei (n.n.) sunt pe deplin justificate in raport de urmarile produse - consecintele pe care acest eveniment tragic l-a avut asupra partilor civile, pierderea victimei, implicand profunde suferinte psihice, generate de lezarea sentimentelor de afectiune existente intre membrii familiei, de sprijinul moral si material pe care partile civile si victima si-l ofereau in familie, consecintele pe plan psihic pe care decesul acesteia l-a avut asupra propriei mame, sotii si a copiilor, dar si corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs, in compensarea traumelor psihice suferite de partile civile ca urmare a faptei ilicite savarsite de inculpat, de natura sa mentina obligatia de dezdaunare in limitele proportionalitatii si echitatii, astfel incat sa nu se ajunga la o imbogatire fara justa cauza a celui care pretinde daunele morale, motiv pentru care sub acest aspect apar, ca neintemeiate, criticile partilor civile.``

Decizia Penala nr. 57/2019 a Curtii de Apel Iasi

In cauza data instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:

In ziua de 22.04.2014, trei persoane, angajate in cadrul Societatii X, s-au prabusit cu un lift amplasat in exteriorul blocului in care executau o lucrare de mansardare. Cele trei persoane au fost transportate la spital, insa ulterior, persoana vatamata F.C. a decedat.

Intre inculpata Societatea Z, reprezentata de inculpatul B.A. in calitate de administrator, si reprezentantii Asociatiei de Proprietari P.T. a intervenit un contract de concesiune a terasei blocului, in baza caruia urmau a fi construite apartamente pe terasa acestuia. La data de 13.09.2013 au fost incepute lucrarile de construire. In ceea ce priveste liftul care s-a prabusit, s-a constatat ca acesta a fost pus in functiune si lasat la dispozitia lucratorilor de catre inculpati, echipamentul de munca fiind destinat exclusiv transportului de materiale, avand sarcina maxima de 200 kg. Insa, din cercetarile efectuate a rezultat ca liftul a fost utilizat, inca de la inceputul lucrarilor, atat pentru transportul materialelor, cat si pentru transportul lucratorilor pe terasa blocului. Inculpatii aveau cunostinta despre acest fapt, mai mult decat atat, deplasarea lucratorilor cu liftul mentionat fiind efectuata din cauza faptului ca inculpatul B.A. a interzis muncitorilor sa foloseasca scara/liftul interior pentru a nu ii deranja pe locatari.

Punerea in functiune a liftului s-a realizat de catre cei doi inculpati, fara respectarea dispozitiilor legale, acesta neavand autorizatie de functionare, neavand efectuata nicio revizie si nici vreo alta verificare tehnica periodica si in ciuda faptului ca le fusese adus la cunostinta ca ascensorul scoate, la pornire, zgomote nefiresti.

In ziua de 22.02.2014, in jurul orei 07.00, persoana vatamat a F.C., impreuna cu I.I si Z.C., s-au urcat in liftul anterior amintit, pentru a se putea deplasa la mansarda, acesta fiind operat prin telecomanda de catre martorul O.M. In momentul in care platforma a ajuns la o inaltime de aproximativ 10-12 m, s-a auzit un zgomot puternic la motorul liftului, iar acesta s-a prabusit, cauzand decesul persoanei vatamate F.C. si leziuni numitilor I.I si Z.C.

Sotia, cele doua fiice, parintii, fratele si cele doua surori ale victimei s-au constituit parti civile solicitand daune morale in valoare de 150 000 de euro pentru fiecare dintre cele doua fiice ale victimei; 150 000 de euro pentru sotia victimei; 100 000 de euro pentru fiecare dintre parintii victimei; 50 000 de euro pentru fratele victimei; 50 000 de euro pentru fiecare dintre cele doua surori ale victimei.

In legatura cu daunele morale, instanta a retinut urmatoarele: ``in ceea ce priveste familia celui decedat, instanta consider a ca suferinta acesteia este, intr-adevar, ``greu de descris``. Faptul ca decesul a survenit in mod neprevazut a generat un soc puternic in randul persoanelor apropiate, mai ales pentru familia persoanei vatamate, facand ca durerea incercata de acestia sa fie foarte puternica. Intr-adevar cuvantul care descrie cel mai bine aceasta perioada din viata membrilor familiei este cel folosit de catre martorul mentionat, si anume ``drama``. Mai mult decat atat, perioada ulterioara decesului a venit ca o incercare foarte grea pentru sotie si cele doua fiice, ramase acum fara suport patern si material, vazandu-se nevoite sa caute munci sezoniere, lucru care nu se intampla anterior, deoarece persoana vatamata asigura toate cele necesare traiului familiei.

In ceea ce le priveste pe cele doua fiice, instanta retine ca acestea se afla in continuarea studiilor, la Iasi, unde locuiesc in chirie. Inca inainte de decesul persoanei vatamate, planurile familiei erau acelea de a le sustine pe fete pentru a se muta la Iasi si pentru a invata la liceu, respectiv facultate. Pentru aceste motive, avand in vedere suferinta extrem a incercata de cei doi copii care au ramas fara o figura paterna in viata lor la o varsta frageda, precum si faptul ca acestea necesita cheltuieli insemnate pentru a-si mentine standardul de viata pe care il aveau cu suportul tatalui lor, pentru a se intretine, pentru a-si continua studiile si pentru a putea locui in continuare in Iasi in chirie, instanta urmeaza a admite in parte solicitarea acestora cu privire la daunele morale s i le va acorda despagubiri in valoare de 40.000 euro pentru fiecare dintre cele doua fiice.

In continuare, instanta apreciaza ca suferinta provocata sotiei si parintilor celui decedat este greu de delimitat. Legile naturii contureaza ideea potrivit caruia nu este normal ca parintii sa fie nevoiti a-si vedea copii in astfel de situatii. Durerea parintilor este descrisa faptul ca acestia sperau ca fiul lor ``sa fie sprijinul lor la batranete``. De asemenea, instanta a retinut starea precara in care se afla mama extrem de indurerata: (aa��A�) mama victimei il asteapta i n continuare, ii face patul. Intr-un fel, nu accepta moartea fiului ei``.

Pentru aceste motive, instanta va admite in parte cererea si va obliga inculpatii, in solidar, la plata sumei de 30.000 euro catre aceasta (mama victimei - n.n.), cu titlu de daune morale.

Totodata, suferinta tatalui persoanei decedate, este cu atat mai mare, cu cat acesta trebuie sa isi vada si sa isi ingrijeasca sotia, care zilnic asteapta sa vina copilul. Acesta constientizeaza starea instabila in care se afla sotia sa si trebuie sa fie un suport moral pentru aceasta, trebuind sa suporte in acelasi timp si propria durere produsa de decesul fiului sau.

Instanta va admite in parte cererea si va obliga inculpatii, in solidar, la plata sumei de 30.000 euro catre aceasta (tatal victimei -n.n.), cu titlu de daune morale.

Sarcina instantei de a delimita intre suferinta membrilor familiei si de argumenta solutia data este extrem de dificila. A diferentia din punct de vedere material intre durerea ocazionata sotiei persoanei decedate si parintii acesteia este practic imposibil. Pe de o parte, sotia este cea care a trait un numar insemnat de ani alaturi de persoana vatamata, impreuna cu care si-a intemeiat o familie, au crescut proprii copii si au intampinat problemele vietii. Iar pe de alta parte sunt parintii, care i-au dat viata si l-au crescut pe copilul lor, care au fost nevoiti sa treaca prin momente cumplite generate de decesul propriului lor fiu si care trebuie sa continue sa mai traiasca cu acest gol in suflet. Sotia si parintii persoanei vatamate locuiesc in aceeasi curte, astfel ca se constata legaturile stranse intre dintre cele doua familii.

In aceste conditii, instanta va admite in parte cererea si va obliga inculpatii, in solidar, la plata sumei de 30.000 euro catre aceasta (sotia victimei - n.n.), cu titlu de daune morale.

Cu privire la fratele si surorile persoanei vatamate, se arata ca acestia ``merg foarte des la mormantul victimei si incearca sa ajute in masura posibilitatilor``. Se considera ca suferinta acestora este, de asemenea, accentuata, fiind nevoiti sa treaca prin momente grele generate de decesul fratelui lor.

In acest sens, instanta va admite in parte cererea si va obliga inculpatii, in solidar, la plata sumei de 15.000 euro catre aceasta (sora victimei - n.n.), cu titlu de daune morale.

De asemenea, instanta va admite in parte cererea si va obliga inculpatii, in solidar, la plata sumei de 15.000 euro catre aceasta (cea de-a doua sora a victimei -n.n.), cu titlu de daune morale.

Totodata, instanta va admite in parte cererea si va obliga inculpatii, in solidar, la plata sumei de 15.000 euro catre aceasta (fratele victimei - n.n.), cu titlu de daune morale.``

Se impune, asadar, a se retine importanta legaturilor subiective dintre victima si reclamanti in stabilirea cuantumului daunelor morale acordate pentru pierderea unei persoane apropiate. Desi, asa cum a aratat si una dintre instantele citate anterior, este aproape imposibil de a se discerne intre suferinta cauzata membrilor de familie ca urmare a decesului victimei, criterii cum sunt impartirea unei locuinte si frecventa comunicarii dintre victima si reclamanti pot servi in delimitarea daunelor acordateastfel incat instanta sa isi indeplineasca menirea de a mentine echitatea.

Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal