Restituirea retinerilor pentru fondul de asigurari de sanatate. Incapacitate temporara de munca

In motivare a aratat in esenta ca cel care avea obligatia de a emite un titlu executoriu pentru recuperarea sumelor achitate necuvenit este CAS Dolj, iar retinerile efectuate de angajator sunt facute cu nerespectarea disp. art. 164 CM.
Intimata a depus intampinare prin care solicita respingerea actiunii considerand ca are dreptul ca unitate prejudiciata sa recupereze sumele achitate in temeiul disp. art. 42 din OUG nr. 158/2005, iar reclamantul confunda notiunea de salariu cu cea de indemnizatie.
In dovedire au fost depuse inscrisuri .
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin dispozitia nr. 92/31 08 2010 emisa de parat s-a dispus retinerea din salariul reclamantului a sumei de 13992 lei, reprezentand sume incasate necuvenit de reclamant cu titlu de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca .
Ca temei de drept al emiterii dispozitiei contestate au fost invocate disp. ART. 42 din OUG nr. 158/2005 care prevad urmatoarele:
" (1) Sumele incasate necuvenit cu titlu de indemnizatii se recupereaza de la beneficiari in termenul de prescriptie de 3 ani.
(2) Recuperarea sumelor prevazute la alin. (1) se efectueaza de catre angajator sau, dupa caz, de institutia care efectueaza plata acestor drepturi .
(3) Casele de asigurari de sanatate recupereaza sumele platite necuvenit de la platitorii prevazuti la art. 36 alin. (3).
(4) Sumele platite necuvenit prin intermediul caselor de asigurari de sanatate se recupereaza de la beneficiari in baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu.
(5) Sumele nerecuperate din cauza decesului beneficiarilor nu se mai urmaresc."
Din atenta lectura a textului legal mai sus mentionat rezulta fara dubiu ca singura institutie indreptatita sa recupereze de la beneficiari sumele platite necuvenit cu titlu de indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca in baza unei decizii, care constituie titlu executoriu este numai casa de asigurari de sanatate.
Prin urmare, legea nu neaga dreptul angajatorului de a efectua recuperarea sumelor respective, dar in conditiile in care nu prevede in mod expres dreptul de a emite o decizie care sa constituie titlu executoriu, atunci angajatorul poate apela numai la procedura dreptului comun in materie de retineri salariale astfel cum este prevazuta de disp. ART. 164 CM si anume:
" (1) Nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege.
(2) Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila."
Este irelevanta diferentierea de natura juridica dintre notiunea de salariu si cea de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca de vreme ce dispozitia contestata a prevazut in mod clar ca retinerile urmeaza a se efectua din salariu si deci trebuie sa respecte procedura prevazuta de lege pentru a putea fi dispusa orice retinere salariala.
In ceea ce priveste ultimul capat de cerere vizand restituirea retinerilor pentru fondul de asigurari de sanatate pe perioada 01 20 2007-01 07 2010 efectuate cu incalcarea legii, instanta apreciaza ca se impunea administrarea probei cu expertiza contabila pentru a se putea efectua o corecta verificare a modului in care s-au dispus respectivele retineri.
Cum reclamantul s-a opus la administrarea unei astfel de probe, instanta considera ca reclamantul nu si-a dovedit sustinerile pe acest capat de cerere, motiv pentru care il va respinge.
In concluzie, instanta va admite in parte actiunea formulata de reclamant PV in contradictoriu cu parat SPITALUL ORASENESC DABULENI si va constata nulitatea absoluta a dispozitiei nr. 92/31 08 2010.
Pe cale de consecinta va obliga parata la plata sumelor retinute in baza dispozitiei nr. 92/31 08 2010 potrivit principiului "Quod nullum est, nullum producit efectum".