din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3523 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Omisiunea inscrierii in concret a motivelor de fapt si de drept. Nulitatea absoluta a deciziei de concediere

Omisiunea inscrierii in concret a motivelor de fapt si de drept. Nulitatea absoluta a deciziei de concediere

  Publicat: 04 Jun 2021       1285 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Pe rol solutionarea apelului formulat de apelanta-parata C&I I.P. S.R.L. impotriva Sentintei civile nr. 18/09.01.2019, pronuntate de Tribunalul I.� Sectia Civila, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata - reclamanta M.M., cauza avand ca obiect contestatie decizie de concediere .

1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Situatie in care partea nu are aparator
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Reprezinta fapta savarsita cu vinovatie de catre functionarii publici, demnitari si asimilatii acestora
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cheltuielile care intervin in derularea proiectelor finantate din instrumentele structurale, implementate de organisme, autoritati, institutii sau societati comerciale din sectorul public,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Personal auxiliar incadrat pe langa tribunale si judecatorii,
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
CODUL MUNCII
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
CODUL MUNCII
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Prevazute in cap. II, t. I, C. proc. pen., partea generala,
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Functionar de stat care ajuta la executarea silita a hotararilor unor organe de jurisdictie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Conturi constituite din bilant, contul de pierdere si profit si anexa (care sunt anexate raportului de gestiune ale unei societati pe actiuni).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Document eliberat de catre o autoritate prin care se atesta legalitatea efectuarii unei activitati
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Repunerea in situatia de fapt anterioara izgonirii sotului (sotiei) din locuinta. Este reglementata de C. fam. si C. proc. civ.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Primirea unei sume de bani de la o persoana fizica sau juridica in numerar
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Repunerea in situatia de fapt anterioara izgonirii sotului (sotiei) din locuinta. Este reglementata de C. fam. si C. proc. civ.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

La apelul nominal facut in sedinta publica, pe lista de amanari fara discutii, a raspuns apelanta-parata, prin avocat, care depune imputernicire avocatiala la dosar, lipsind intimata - reclamanta. Procedura de citare a partilor a fost legal indeplinita.


s-a facut referatul cauzei de grefierul de sedinta, care invedereaza obiectul cauzei, stadiul procesual, precum si modalitatea indeplinirii procedurii de citare.


Curtea acorda cuvantul asupra cererii de amanare pentru lipsa de aparare formulata de catre intimata - reclamanta.


A pelanta-parata, prin avocat, precizeaza ca nu se opune cererii de amanare formulate.


Curtea respinge cererea de amanare formulata avand in vedere ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de dispozitiile art. 222 din Codul de procedura civila, cererea nefiind insotita de niciun fel de dovada.


Curtea dispune lasarea cauzei la ordine.


La apelul nominal facut in sedinta publica, la ordine, a raspuns apelanta-parata, prin avocat, cu imputernicire avocatiala la dosar, lipsind intimata - reclamanta.


Curtea acorda cuvantul asupra cererii de probat orii.


A pelanta-parata, prin avocat, solicita incuviintarea probei cu interogatoriul si probei cu martori, ce au fost solicitate si la instanta de fond si au fost respinse.


Curtea respinge proba cu interogatoriul si proba testimoniala solicitate de apelanta, apreciind ca aceste probe nu sunt utile, pertinente si concludente raportat la probele deja administrate in dosarul cauzei.


Nemaifiind alte cereri de formulat, exceptii de invocat, probe de administrat, Curtea constata cercetarea procesului incheiata si acorda cuvantul, in dezbateri, asupra apelului.


Apelanta-parata, prin avocat, solicita admiterea apelului astfel cum a fost formulat, modificarea in parte a sentintei apelate si, rejudecand, respingerea actiunii reclamantei ca nefondata. Solicita cheltuieli de judecata pe cale separata. Precizeaza ca instanta de fond nu a tinut cont de situatia de fapt descrisa de societate, dovedita cu inscrisurile atasate la dosarul cauzei. I nstanta de fond in mod nelegal a stabilit ca decizia contestata nu indeplineste conditiile de la art. 252 alin. 2 lit. a si b, din Legea 52/2003, in sensul ca nu se arata in cuprinsul deciziei de sanctionare descrierea faptei care constituie abatere disciplinara si nici care sunt prevederile din statutul de personal, regulamentul int ern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost incalcate de catre salariata. in ceea ce privest e lit. b alin. 2 art. 252 C. M. in sensul ca nu s-a precizat prevederea incalcata, invedereaza ca aceasta rezulta di n contractul individual de munca nr. 50/28.03.2 016, pe care intimata reclamanta a refuzat sa - 1 semneze. in ceea ce priveste obligarea societatii la plata drepturilor salariale incepand cu data de 29.03.2016, pe motiv ca prin raportare la dispozitiile art. 272 nu ar fi fost de puse inscrisuri in acest sens, relateaza ca reclamanta a dorit sa primeasca aceste sume de bani in mod direct, pentru a se putea sustrage de la executarile silite ce erau pornite impotriva acesteia. in ceea ce priveste reintegrarea pe functia detinuta anterior, arata ca instanta de fond nu a avut in vedere imprejurarea ca o astfel de masura nu mai este posibi la intrucat, autorizatia de taxi af erenta autoturismului x nu a mai fost prelungita de catre autoritatea de auto rizare din cadrul Primariei Copa ceni. Curtea inchide dezbaterile asupra apelului si il retine spre solutionare.


C U R T E A


Deliberand asupra apelului de fata, constata urmatoarele:


Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului I.la data de 27.11.2017 sub nr. x reclamanta M.M. a formulat contestatie impotriva Deciziei nr. 13 din 26.10.2017, emisa de catre intimata S.C. C&I I.P. S.R.L., solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna admiterea contestatiei, anularea ca fiind nelegala si netemeinica a Deciziei mai sus mentionate prin care s-a dispus incetarea Contractului individual de munca nr. 50/28.03.2016, re integrarea sa la locul de munca, obligarea intimatei la achitarea tuturor drepturilo r salariale care i se cuveneau in perioada lucrata la societatea respectiva incepand cu data de 29.03.2016 la zi, obligarea intimatei la p lata tuturor drepturilor sale ca tre C asa de Pensii si Casa de Asigurari Sociale impreuna cu mentionarea tuturor situat iilor necesare priv ind raporturile sale de mu nca cu societatea in cartea sa de munca, cu cheltuieli de judecata si a plat ii drepturilor salariale aferente.


Solutionand cauza prin Sentinta civila nr. 18/09.01.201 9, Tribunalul I. a admis in parte cererea si a anulat Decizia nr. 13/26.10.2017 de incetare a contractului individual de munca al reclamantei, ca nelegala.


A dispus reintegrarea reclamantei in functia detinuta anterior concedierii.


A obligat parata sa plateasca reclamantei o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate de la data concedierii si pana la data reintegrarii efective.


A obligat parata sa plateasca reclamantei drepturile salariale restante, cuvenite si neachitate, aferente perioadei 29.03. x17, prin raportare la salariul mentionat in contractul individual de munca si actele aditionale acestuia, cu retinerea corespunzatoare a sumelor rezultate din titluri executorii, in conditiile legii.


A obligat parata sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, precum si sa vireze la bugetul statului contributiile si impozitele aferente sumelor datorate de reclamanta, in conditiile legii.


A respins cererea pentru rest.


A respins cheltuielile de judecata solicitate de reclamanta, ca neintemeiate.


Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:


Intre reclamanta, in calitate de salariata, si parata, in calitate de angajator, au existat raporturi de munca incepand cu data 28.03.2016, astfel cum rezulta din copia contractului individual de munca nr. 50/28.03.2016.


Prin Decizia nr. 13/26.10.2017, s-a dispus in baza art. 61 lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), incetarea contractului individual de munca al reclamantei incepand cu data de 26.10.2017, conform prevederilor a rt. 61 lit. a) d in Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Tribunalul a proceda t la analizarea deciziei contestate, in ceea ce priveste legalitatea acesteia.


Potrivit prevederilor art. 252 alin. 2 din Legea nr. 53/2003- Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro):``Sub sanctiunea nulitatii absolute, in deci zie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.``


In speta, din corob orarea acestor prevederi legale cu continu tul deciziei contestate, Tribunalul identifica un prim element de nelegali tate, respectiv neindeplinirea conditiei prevazuta la art. 252 alin. 2 lit. a) si b) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in sens ul ca nu se arata in cuprinsul deciziei de sanctionare descrierea faptei care constituie abatere disciplinara si nici care sunt prevederile din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariata, in ceea ce priveste abaterea disciplinara retinuta in sarcina sa.


Potrivit prevederilor art. 252 alin. 2 lit. a) si b) din Legea nr. 53/2003- Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro):``Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara si b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat .


Or, decizia civila mentionata nu intruneste aceste cerinte legale, in conditiile in care dispozitiile art. 252 alin 2 sunt imperative, omisiunea oricaruia din elementele obligatorii enumerate, atrage nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare.


Fata de cele ce preced, Tribunalul apreciaza ca exigentele prevazute de lege nu sunt indeplinite prin enumerarea generica a prevederii art. 61 lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), pretins incalcata de catre contestatoare, si constatand ca din cuprinsul deciziei de sanctionare nu rezulta prin ce anume actiune sau inactiune contestatoarea a incalcat disciplina contractuala, dar si faptul ca nu se arata in cuprinsul deciziei de sanctionare care sunt prevederile din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariata, a dispus anularea deciziei emisa de intimata, fiind lovita de nulitate absoluta din perspectiva legalitatii.


Ca atare, Tribunalul nu mai poate proceda la analizarea temeiniciei deciziei in conditiile in care sanctionarea discipli nara a recla mantei a fost efectuata cu nerespectarea dipozitiilor legale imperative care nu pot fi inlaturate in conditiile in care legiuitorul a prevazut in mod expres incidenta sanctiunii nulitatii absolute.


Cu privire la cererea de obligare a paratei la plata drept urilor salariale cuvenite incepand cu data de 29.03.2016, Tribunalul a avut in vedere ca salariatul are dreptul la salarizare pentru munca depusa, drept prevazut de art. 39 alin (1) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat a, iar angajatorul, conform prevederilor art. 40 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 53/2003 are obligatia de a acorda salariatului toate drepturile care decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca . Or, parata - careia ii revine sarcina probei, conform art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) - nu a depus la dosar niciun inscris din care sa rezulte achitarea drepturilor salariale ca expresie a muncii prestate de catre reclamant a.


Prin urmare, pentru motivele de fapt si de drept expuse in baza art. 80 alin.1 coroborat cu prevederile art. 80 alin. 3 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), Tribunalul a dispus anularea Deciziei nr. 13/26.10.2017 emisa de catre parata, ca nelegala, reintegrarea reclamantei in functia detinuta anterior c oncedierii, obliga rea parat ei la plata catre reclamanta a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate de la data concedierii si pana la data reintegrarii efective, la plata catre reclamanta a drepturilor salariale restante, cuvenite si neachitate, aferent e perioadei 29.03.2016 - 30.04.2017, prin raportare la salariul mentionat in contractul individual de munca si actele aditionale acestuia, cu retinerea corespunzatoare a sumelor rezultate din titluri executorii, in conditiile legii. In co nformitate cu dispozitiile art. 40 alin. 2 lit. g) din Legea nr. 53/2003 C odul Muncii, Tribunalul a obliga t-o pe parata la plata tuturor contributiilor si impozitelor aflate in sarcina sa, aferente drepturilor banesti datorate in temeiul prezentei hotarari.


Referitor la capatul de cerere prin care s-a solicitat de catre reclamanta obligarea paratei la plata daunelor morale, acesta a fost respins, Tribunalul constatand ca nu s-a facut dovada existentei unui prejudiciu moral.


In temeiul prevederilor art. 453 a lin.1 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), Tribunalul a respins cererea reclamantei de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata, intrucat in cauza nu a fost facuta dovada efectuarii unor astfel de cheltuieli .


Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal si motivat, parata C&I I.PARTNES SRL, solicitand modificarea in parte a hotararii, in sensul respingerii actiunii ca neintemeiata, cu cheltuieli de judecata .


In motivare arata ca instanta de fond nu a tinut cont de situat ia de fapt descrisa de parata, dovedita cu inscrisurile atasate la dosarul cauzei.


Precizeaza ca m otivul pentru care s-a demarat procedura de conced iere in cazul salariatei a fost acela al neprezentarii la locul de munca incepand cu luna mai 2017.


De la momentul angajarii intimatei reclamante si pana la momentul mai 2017, a achitat atat salariul acesteia cat si contributiile salariale, acest lucru rezultand din actele contabile atasate la dosar.


De asemenea, asupra sal ariului intimatei reclamante a u fost obligati sa institui e popriri ca urmare a unor adrese venite de la mai multi executori judecatoresti.


Potrivit inscrisur ilor atasate la dosar, s-a facut dovada ca incepand cu luna iulie 2016 si pana la nivelul lunii m a i 2017, angajatorul a virat catre executorii judecatoresti sume de bani, in u rma popririlor instituite.


In ceea ce priveste plata salariului, acesta a fost achitat intimatei reclamante, acest lucru putand fi certificat de catre ceilalti salariati ai societatii.


Orice salariat care nu isi primeste salariul, nu lucreaza o perioada atat de lunga la un angajator, aceasta este si punctul de vedere al practicii judiciare in materie.


Intrucat intimata reclamanta nu s-a mai prezentat la serviciu inca din luna mai 2017, apelant a in calitate de angajator a inceput demersurile pentru incetarea contractului individual de munca, contactand telefonic salariata pentru a se prezenta la locul de munca si a preda bunurile ce i-au fost incredintate, respectiv autoturismul taxi, aparatul de marcat si incasarile.


In aceste conditii, intimata reclamanta a spus ca ea mai doreste si alte sume de bani de la societate, amenintand ca daca nu va primi aceste sume de bani va face mai multe plangeri impotriva societatii, astfel intelegand sa sesizeze ITM I.


ITM I. a efect uat un control la a ngajator si a ras puns intimatei reclamante prin adresaP672/x/CCRP/03.11.2017, neaplic a nd s ocietat i i niciun fel de sanctiune, ceea ce denota ca deficientele constatate nu sunt de natura si gravitate pentru a se aplica o sanctiune.


In data de 18.10.2018, apelant a, prin i n termediul unui curierat rapid a comunicat o convocare la Comisia de Cercetare Disciplinara Prealabila cat si contractul individual de munca si cele doua acte aditionale.


In data de 26.10.2017 a fost incheiat Procesul verbal al Comisiei de Disciplina prin care s-a consemnat faptul ca, in urma convocarii doamnei M.M., aceasta s-a prezentat la data si locul stabilit pentru audiere insotita de avocatul acesteia.


Avocatul intimatei reclamante nu a dorit sa discute cu membrul Comisiei desemnat, potrivit Deciziei nr. 3/25.10.2017, iar pe parcursul audierii aparatorul intimatei reclamante a adresat amenintari la adresa reprezentantului comisiei si a obstructionat desfasurarea audierii salariatei M.M.


In aceste conditii, intrucat salariata nu a dorit sa semneze si sa in tocmeasca nicio nota explicativ a cu privire la lipsa nejustificata de la serviciu, a fost emisa Decizia 13/26.10.2017 prin care s-a aratat incetarea contractului individual de munca 50/28.03.2016 in baza dispozitiilor art, 61 lit. A di n Legea 53/2003.


Arata si faptul ca, in data de 26, 10.2017, urmare a refuzului inti matei reclamante de a fi audiat a, a fost incheiat un raport de cercetar e disciplinara, stabilindu-se c a salariata se face vinovata de neprezentarea la locul de munca in mod nejustificat.


Aceasta situatie de fapt nu a fost combatuta in niciun fel de catre intimata reclamanta, ceea ce dovedeste ca situatia de fapt precizata de catre aceasta in cererea de che mare in judecata este trunchiat a si nu corespunde adevarului.


Sustine apelanta ca i nstanta de fond ar fi trebuit sa plece in analizarea spetei de la aceasta situatie de fapt .


In aceste conditii, instanta de fond in mod nelegal a stabilit ca decizia contestata nu indeplineste conditiile de la art. 252 a lin.2 lit. a si b, din Legea 5 3/2003, in sensul ca nu se arata in cuprinsul deciziei de sanctionare descrierea faptei care constituie abatere disciplinara si nici care sunt prevederile din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost incalcate de catre salariat a.


Considera netemeinic a si nelegal a o astfel de apreciere intrucat deci zia de concediere 13/26.10.2017 a fost insotita de o .documente care au stat la baza incheierii acesteia.


Astfel prin convocarea din data de 18.10.2017 s-a precizat motivul pentru care salariata a fost convocata, la Comisia de Cercetare Disciplinara Prealabila, respectiv neprezentarea la locul de munca .


I ntrucat salariata nu a dorit sa dea niciun fel de declaratie cu privire la motivul mentionat, respectiv neprezentarea la locul de munca, a fost intocmit Procesul Verbal al Comisiei de Cercet a re Disciplinara Prealabila, iar in baza acestui Proces verbal a fost intocmit Raportul de c ercetare disciplinara prealabil a din data de 26.10.2017.


In baza acestor documente, a fost intocmita Decizia 13/26.10.2017, aceste documente fiind parte integranta din aceasta decizie .


Cat timp aceste documente fac parte integranta din Decizia 13/26.10.2017, ele vin si dovedesc motivul pentru care s-a dispus incetarea contractului de munca in baza dispozitiilor art. 61 lit. A din Legea 53/2003.


D.in cazul in care aceste documente ce fac parte integranta din Decizia 13/26.10.2017, respectiv Procesul verbal al Comisiei de Cercetare Disciplinara Prealabila din data de 26.10.2017 si Raportul de cercetare disciplinara prealabila din data de 26.10, 2017 nu ar fi existat, atunci dispozitiile invocate de catre instanta de judecata respectiv art. 252 alin. 2 lit. a si b ar fi fost aplicabile.


Insa in cazul de fata, acele documente sunt parte integranta din dec izie, facand corp comun cu acea s t a, astfel incat sunt respectate dispozitiile din art. 252 alin. 2 lit. a privind descrierea faptei, respectiv neprezentarea la locul de munca . Mai mult decat atat, instanta de fond ar fi trebuit sa aiba in vedere si faptul ca intimata reclamanta nu a combatut in niciun fel aceast a imprejurare sau aceste inscrisuri, astfel incat acest comportament nu dovedeste decat ca aceasta a lipsit in mod nejusti ficat de la serviciu, nemaiaduc a nd niciun beneficiu angajatorului sau, motiv p entru care contractul individu a l de munca nu mai putea sa isi produca efectele .


In ceea ce priveste lit. b alin. 2 art. 252 C. M. in sensul ca nu s-a precizat prevederea incalcata, arata c a acea sta rezult a din contractul individual de munca nr. 50/28.03.2016, pe care intimata reclamanta a refuzat sa- 1 semneze.


Nici acest aspect nu a fost combatut de catre intima reclamanta pe parcursul judecatii pe fond .


In alta ordine de idei, daca intimata reclamanta nu ar fi fost salariata societatii sau nu si-ar fi primit salariul, se pune intrebarea cum au putut executorii judecatoresti sa inain teze adrese de instituire popri re asupra veniturilor salariale ale acesteia.


Mai mult decat atat, daca intimata reclamanta nu ar fi cunoscut prevederile din contractul individual de munca, cum si-ar fi putut contracta credite in calitat e salariat al societatii.


Un lucru este cert, la punctul L din contract alin. 2, salariatului ii revin in principal urmatoarele obligatii: obligatia de a realiza norma de munca, dupa caz de a indeplini atributiile ce-i revin potrivit fisei postului.


Cat timp salariata a lipsit de la serviciu, aceasta nu si-a mai putut indeplini obligatia de a realiza norma de munca, motiv pentru care in baza dispozitiilor art. 61 lit. a din C. M. s-a dispus incetarea contractului.


Face precizarea c a aceasta obligatie rezult a in mod imperativ si din dispozitiile art. 39 alin. 2 lit. a C. M, astfel incat salariata nu poate spune ca nu cunostea prevederile legale in materie.


Cat timp in cuprinsul contractului de munca 50/28.03.2016 exista aceasta prevedere expresa, obligatie a salariatului, necontestata niciun moment de catre intimata reclamanta, nu se poate retine ca nu ar fi respectate prevederile lit.2 alin. 2 din art. 252.


Daca nu ar fi existat in cuprinsul contractului individual de munca o mentiune cu privire la motivul din art. 61 C. M. atunci s-ar mai fi putut lasa loc la int erpretari, insa in cazul de fa ta contractul individual de munca prevede o astfel de prevedere, pe care salariata nu si-a indeplinit-o.


Cat timp salariata a lipsit in mod nejustificat de la serviciu, o perioad a atat de lunga de timp, neaduc a nd niciun argument in apararea s a nici cu prilejul audierii la comisie si nici in fat a instantei de judecata, neaduc a nd nicio dovada a imposibilitatii de a se prezenta la serviciu, considera ca aceasta a f ormulat actiunea cu rea credint a.


In ceea ce privest e obligarea la plata drepturilor salariale incepand cu data de 29.03.2016, pe motiv ca prin raportare la dispozitiile art. 272 nu ar fi fost depuse inscrisuri in acest sens, apelanta arata ca intimata reclamanta a dorit sa primeasca aceste sume de bani in mod direct, pentru a se putea sustrage de la executarile silite ce erau pornite impotriva acesteia.


Se cunoaste faptul ca, daca un salariat p r ime s te salariul intr-un cont, orice executor in baza unui titlul executoriu poate solicita bancii sa instituie poprire asupra contului respectiv, iar in cele mai multe cazuri, execut orii indisponibilizeaza intrea ga sum a de bani din aceste conturi .


Acesta a fost motivul pentru care intimata reclamanta a dorit sa primeasca salariul cash, lucru ce nu a fost contestat de catre aceasta.


Avand in vedere aceasta imprejurare, la fondul cauzei a solicitat incuviintarea probei cu martori, pentru dovedirea acestei situatii de fapt, insa instanta a trecut peste aceasta solicitare, nepronun ta ndu-se in vreun fel asupra acesteia.


Cat timp colegii de serviciu ai intimatei reclamante pot sa confirme faptul ca aceasta isi primea lunar banii sub forma cash, considera ca sustinerea intimatei reclamante de solicitare a salariului nu mai poate fi admisa.


Mai mult d ecat atat, daca aceasta nu prim ea n icio suma de bani, nu ar mai fi ramas in cadrul societatii o perioada de peste un an de zile si ar mai fi pre stat munca pentru angajatorul s a u, insa intentia acesteia este de a obtine in mod nelegal sume de la apelanta si as tfel sa se razbune intrucat i-a intocmit decizia de concedi e re 13/26.10.2017 ca urmare a culpei angajatului.


De aseme nea instanta de judecata nu a a v ut in vedere nici faptul ca, potrivit op - urilor depuse la dosarul cauzei, pentru int i mata reclamant a au fost achitate toate contributiile sociale de la nivelul lunii martie 2016 pana la nivelul lunii mai 2017, ceea ce inseamna ca solicitarea acesteia de achitare a acestor contributii ar fi trebuit respinsa.


De asemenea instanta de judecata nu a avut in vedere nici faptul ca din venitul lunar a l intimatei reclamante, s ocietatea a achitat catre executorii judecatoresti mai multe sume de bani, potrivit op-urilor depuse la dosarul cauzei.


Potrivit dispozitiilor art. 729 alin. 2 C. p. c. se prevede ca, daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumate din venitul net al debitorului.


Instanta de fond ar fi trebuit sa aiba in vedere si aceste prevederi, intrucat la dosarul cauzei au fost depuse dovezile de achi tare a sumelor de bani catre executorii judec a tore s t i, fapt necombatut in vreun fel de catre intimata reclamanta.


In ceea ce priveste reintegrarea p e functia detinuta anterior, ar a t a ca instanta de fond nu a avut in vedere imprejurarea ca o astfel de masur a nu mai este posibila intrucat autorizatia de taxi aferenta autoturismului x, nu a mai fost prelungita de catre autoritatea de autorizare din cadrul Primariei C. Potrivit dispozitiei n r. 7 din 13.01.2016 apelante i i - au fost anulate un numar de 7 autorizatii taxi, printre care si autorizatia 139 aferenta autoturismului x.


In aceste conditii, cat timp nu se mai poate desfasura activitatea de taxi in baza autorizatiei de taxi aferenta autoturism ului x, intrucat aceast a autorizatie nu a mai fost prelungita de catre Primaria C., lucru cunoscut si de catre intimata reclamanta, reintegrarea in cadrul societatii nu mai este posibila si nici oportuna.


Potrivit practicii judiciare, intr-o astfel de situatie, instanta de judecata constatand ca activitatea pe care o desfasura contestatoarea nu se mai poate realiza in cadrul societatii, nu mai dispune reintegrarea .


Instanta de judecata nu s-a aplecat asupra acestei situatii aratata si in mod neteme i nic si nelegal a dispus reintegrarea salariatei pe functia de sofer de taxi.


In drept invoca art. 466 si urm. Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), Legea nr. 62/2011.


In dovedire solicita proba cu inscrisuri, interogatoriu si martori .


Intimata M.M. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.


In motivare arata ca petitul cererii sa le a fost justificat din toate punctele de vedere, iar probele administrate au confirmat faptul ca apelanta parata nu a procedat in mod corespunzator in raporturile de munca existente intre parti.


In cuprinsul apelului se incearca a se demonstra ca in timp ce apelanta parata a avut o conduita corespunzatoare in raporturile de munca, intimata n u a avut o asemenea conduita, ba d impotriva in raporturile partilor a fi exis tat chiar si conflicte generate, se afir ma in apel, de catre s alariata, dar in realitate, asa cum o demonstreaza probele din dosar si cum se retine de altfel chiar in cons iderentele hotararii pronuntate, culpa apartine in totalitate apelantei-parate care nu a respectat din nici un punct de vedere prevederile legale ale Codului Muncii, situatie care a generat in cele din urma tocmai existenta pe rolul instantei a acestui litigiu.


Se incearca in cuprinsul apelului a se demonstra in mod nesemnificativ existenta unei bune-credinte a apelantei parate, insa toate afirmatiile facute in acest sens reprezinta numai o aparare superficiala cu tendinta fireasca a influenta instanta in sensul pronuntarii unei hotarari care sa- i fie favorabila.


Din lecturarea Sentintei civile nr. 18/09.01.2019, pronuntata in aceasta cauza, se desprinde in mod deosebit care a fost realitatea relatiilor dintre parti si care a fost conduita in aceste relatii apelantei-reclamante si aceste situatii rezulta cu suficienta din considerentele acestei sentinte civile.


Expunerea respectiva este facuta pe ultima parte a pag. 4 si mai apoi in alin. 1- 7 din pag. 5 a sentinte i civile, iar aceasta expunere este concludenta in primul rand prin demonstratia facuta de catre instanta ca cel care nu a avut o conduita corespunzatoare in raporturile de munca respective a fost tocmai apelanta-parata si nicidecum s alariata.


Argumentele majore si pertinente totodata sub toate asp ectele din Sentinta civila apel ata au condus instanta la pronuntarea solutiei prezente care nemultumeste apelanta-parata, dar aceasta nemultumire este intrutotul nejustificata, avand in vedere argumentele majore expuse si analizate corespunzator de catre instanta de fond si care a ajuns la concluzia ca cererea de c hemare in judecata este intrutotul justificata, procedandu-se din acest punct de vedere in pronuntarea unei solutii care i i este favorabila atat in fapt cat si in drept .


Considera ca toate cerintele expuse in motivele de apel nu mai pot fi satisfacute in aceasta faza procesuala in ceea ce o priveste pe apelanta - parata, astfel incat fara a mai exista alte argumente majore sau chiar determinante in egala masura cu cele deja expuse in precedent, nu exista, astfel incat intreaga ``dizertatie`` a apelantei-parate din cuprinsul apelului nu po a t e avea o valoare juridica in raport de care instanta de casare ar putea pronunta o solutie contrara celei de la instanta de fond .


Apelanta a depus raspuns la intampinare prin care a solicitat respingerea aparar ilor formulate de catre intimata, ca nefondate.


In motivare arata in esenta ca intimata nu combate in niciun fel cr iticile aduse de catre apelanta, ci aceast a doar face trimi tere la hotararea pronuntat a pe fondul cauzei, reiterand apoi sustinerile din propriul apel.


In drept a invocat dispozitiile art. 201 alin. 2 C. p. c.


Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate in apel, a probelor administrate si a dispozitiilor legale incidente, Curtea retine urmatoarele:


In mod legal si temeinic instanta de fond a retinut ca dispozitia de concediere contestata in cauza este lovita de nulitate absoluta, iar criticile formulate in apel nu sunt de natura a conduce la schimbarea solutiei.


Analizand strict cauzele de nulitate retinute de prima instanta si criticate in apel, Curtea retine ca decizia de concediere trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu mentiuni, astfel cum statueaza prevederile art. 62 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): decizia se emite in scris si, sub sanctiunea nulitatii absolute, trebuie sa fie motivata in fapt si in drept si sa cuprinda precizari cu privire la termenul in care poate fi contestata si la instanta judecatoreasca la care se contesta.


Fiind vorba despre o concediere disciplinara, in cauza devin incidente si prevederile art. 252 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica; e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.


Prin motivarea caii de atac, apelanta invoca in esenta ideea ca motivele de fapt si de drept ar fi indicate in cuprinsul documentelor ce insotesc decizia si care au stat la baza intocmirii acesteia, aceste acte fiind parte integranta din decizia contestata (convocarea din 18.10.2017, procesul-verbal al comisiei de cercetare disciplinara prealabila, raportul de cercetare disciplinara prealabila din 26.10.2017).


Curtea nu va putea retine insa drept intemeiate aceste argumente, pornind de la simpla constatare ca la o prima lectura a dispozitiei atacate nu rezulta sub nici o forma, nici macar dintr-o descriere sumara, fapta concreta ce a fost retinuta drept abatere disciplinara si cu atat mai putin prevederile incalcate de salariat a.


Dupa cum s-a retinut in mod constant si unitar in doctrina si in practica judiciara, trimiterea la acte exterioare deciziei nu este de natura sa constituie o motivare in fapt si in drept care sa satisfaca cerintele legale. Chiar daca actele invocate au precedat momentul emiterii deciziei, fiind chiar aduse la cunostinta salariatului, nu se poate considera ca sunt intrunite conditiile de forma instituite de lege sub sanctiunea nulitatii absolute.


Motivarea in fapt a deciziei trebuia sa indice in concret faptele imputate salariatului si prevederile din statut, regulament, contract de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat . Omisiunea inserarii acestor mentiuni nu poate fi complinita prin referiri la acte emise in cursul cercetarii disciplinare si cu atat mai putin prin probe administrate in procedura de control judiciar a deciziei angajatorului.


Din aceasta perspectiva, nu poate fi primita apara rea apelantei in sensul ca obligatia incalcata de salariata era prevazuta in contractul individual de munca, iar neformularea unor aparari din partea salariatei este la randul sau irelevanta.


In concluzie, omisiunea inscrierii in concret a motivelor de fapt si de drept in cuprinsul deciziei de concediere disciplinara este sanctionata cu nulitatea absoluta, fiind vorba despre o conditie de forma instituita ad validitatem, iar instanta de fond a retinut corect incidenta acestei sancti uni.


Fata de aceste considerente, criticile apelantei referitoare la constatarea nelegalitatii deciziei atacate sunt vadit nefondate si nu pot conduce la schimbarea solutiei sub acest aspect, retinerea unui motiv de nelegalitate facand inutila analiza subsecventa a chestiunilor ce tin de temeinicia deciziei angajatorului.


In ceea ce priveste criticile apelantei referitoare la dispozitia din sentinta apelata prin care a fost obligata la plata drepturilor salariale incepand cu data de 29.03.2016, Curtea reaminteste ca art. 168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) instituie regula potrivit careia plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.


Din analiza statelor de plata depuse la dosarul cauzei rezulta ca acestea nu poarta semnatura intimatei reclamante, dupa cum imprejurarea ca angajatorul nu face dovada achitarii drepturilor salariale aferente perioadei lucrate este retinuta si in cuprinsul raspunsului formulat de Inspectoratul Teritorial de Munca I.nr. P672/x/CCRP/03.11.2017, adresat intimatei (fila 11 dosar fond).


Revenind la art. 168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), anterior citat, urmeaza a aprecia ca acesta nu constituie decat o punere in aplicare a principiului general de drept comun prevazut de art. 309 alin. 2 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro), in raport de care proba testimoniala pe care apelanta o invoca nu ar fi putut fi oricum primita.


Este de observat si faptul ca art. 168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu instituie vreo distinctie in raport de modalitatea in care se efectueaza plata salariului, respectiv incasare in numerar sau virare in cont, dovezi le privind plata acestuia fiind in egala masura obligatoriu a fi preconstituite.


In alta ordine de idei, c hiar daca apelanta parata a facut dovada virarii unor sume de bani catre diferiti executori judecatoresti, ca urmare a instituirii popririi asupra drepturilor salariale cuvenite intimatei reclamante, aceasta imprejurare nu este de natura a face dovada platii drepturilor salariale cuv enite intimatei, diminuate cu sumele poprite, in absenta dovezilor la care face referire art. 168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Cu alte cuvinte, indeplinirea de catre angajator a obligatiilor ce decurg din institutia popririi, sub sanctiunea validarii acesteia, nu demonstreaza si plata diferentei ramase ce i se cuvenea angajatei cu titlu de salariu .


In acelasi timp, o eventuala dovada a platii salariului nu poate fi prezumata nici pe considerentul inacceptarii ipotezei potrivit careia salariata ar fi inteles sa ramana in cadrul societatii o perioada indelungata, chiar in absenta platii drepturilor salariale. Asa cum s-a retinut in cele ce preced, dovada platii salariului se realizeaza in conditiile art. 168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), neputand fi dedusa din ipoteze de fapt .


In egala masura, nici dovezile privind plata contributiilor de asigurari sociale depuse de angajator (ordine de plata), nu sunt prin ele insele de natura a demonstra ca sumele ce fac obiectul acelor plati includ si contributiile aplicate asupra veniturilor salariale cuvenite intimatei reclamante. Pe cale de consecinta, in cauza nu subzistau temeiuri probatorii concludente care sa justifice respingerea acestor pretentii, dupa cum sustine apelanta.


In sfarsit, nu vor putea fi retinute nici criticile apelantei referitoare la masura reintegrarii pe functia detinuta anterior, dispusa de prima instanta. Sub acest aspect, se impune mai intai a observa faptul ca reintegrarea pe functia detinuta anterior nu constituie altceva decat expresia repunerii partilor in situatia anterioara emiterii actului de concediere, astfel cum statueaza prevederile art. 80 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), ca si consecinta a constatarii nelegalitatii concedierii.


Din interpretarea gramaticala a dispozitiei legale amintite rezulta ca aceasta are caracter imperativ, legiuitorul folosind sintagma ``va repune``, singura conditie fiind aceea ca salariatul sa formuleze o solicitare in acest sens.


Rezulta asadar ca repunerea in situatia anterioara sub forma reintegrarii pe functie, solicitata de salariat, nu este lasata la apreciere, ci este o masura ce se va dispune in mod obligatoriu ca si consecinta a constatarii nelegalitatii concedierii.


In aceasta ordine de idei, justificarile apelantei prin care tinde la inlaturarea acestei masuri nu pot fi primite, urmand a aprecia ca anularea autorizatiei de taxi aferenta autoturismului cu numarul de inmatriculare x nu poate constitui o imprejurare de natura a impiedica reintegrarea . Potrivit clauzelor inscrise in contractul individual de munca, intimata reclamanta a fost incadrata in functia de sofer de autoturisme, exercitarea acesteia nefiind relationata strict si exclusiv cu autoturismul cu numarul de inmatriculare x. Asadar, reintegrarea presupune pur si simple repunerea intimatei in functia de sofer, iar nu de sofer pe autoturismul taxi cu numarul de inmatriculare x.


Fata de cele anterior expuse, criticile apelantei apar ca fiind in integralitate nefondate, iar sentinta apelata pe deplin legala si temeinica, in baza art. 480 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro) urmeaza a respinge apelul ca nefondat.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


DECIDE:


Respinge apelul declarant de apelanta S.C. C&I INTERLIGENT PARTENERS SRL, cu sediul in com. C., 138, jud. I., CUI x, nr. ORC Jx si cu sediul ales la C ab. Av M.C.din Bucures ti, 2, sector 6, impotriva Sentintei civile nr. 18/09.01.2019, pronuntata de Tribunalul I_- Sectia civila, in Dosarul nr. x, in contradictoriu cu intimata M.M.- cu dom i ciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la Cabinet de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) V.Gafiuc din Urziceni, 43, judetul Ialomita, ca nefondat.


Definitiva.


Pronun t ata in s edin t a publica azi, 02.09.2019.

Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3581/2019


Citeşte mai multe despre:    reintegrare    nulitate absoluta    concediere    state de plata    cercetare disciplinara
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Neefectuarea coprespunzatoare a cercetarii disciplinare prealabile Comportamente inadecvate sau nedrepte la locul de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

In ce masura (doar) forta majora poate fi motiv de concediere a salariatului?
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Desfiintarea locului de munca presupune probleme financiare reale ale angajatorului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Temeinicia concedierii care in aparenta nu are la baza motive care tin de persoana salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Achitare in procesul penal. Dreptul la plata tuturor drepturile salariale aferente perioadei de suspendare a contractului de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova



Articole Juridice

Concedierea Salariatilor. Modalitati de incetare a CIM si contestarea deciziei de concediere
Sursa: MCP Cabinet avocati

Calculul termenului de preaviz la concedierea salariatului. Aspecte practice si procedurale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Dialogurile MCP (IX): Incetarea abuziva a contractului de munca in perioada de proba
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Salariatii NU pot fi obligati sa suporte cheltuielile cu testele PCR impuse de catre angajatori
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Un salariat are dreptul, pentru perioada cuprinsa intre concedierea sa nelegala si reintegrarea sa in functia detinuta anterior, la concediu anual platit
Sursa: EuroAvocatura.ro

Ordinul de protectie. Masuri care pot fi dispuse. Garantii pentru respectarea masurilor dispuse
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Motivarea decizie de concediere versus Oportunitatea acesteia. Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964